Drum liber – Vezi România cu alţi ochi

Cu foaia albă în faţă, cu note de pian în urechi şi cu hărţile alături îmi adun gândurile din ultima mea aventură!

Îmi doream de ceva vreme să fur din experienţa de călătorie a lui Florin, motorul şi sufletul conceptului Drum Liber şi autostopist cu acte în regulă (vedeţi aici la ce televiziuni, radiouri, ziare, site-uri a apărut Drum Liber). Mi-a povestit atât de frumos despre libertatea de a umbla pe oriunde, de a străbate orice drum, oricând sufletul ţi-o cere… încât am rămas cu autostopul în gând şi în inimă. [am ascultat cu prea multă atenţie acele poveşti? sau doar iubesc călătoriile şi drumurile noi atât de tare încât să-mi doresc să încerc orice experienţă posibilă?]

Anul trecut, prin august, vă scriam despre IadR 2011 (Întâlnirea Autostopiştilor din România). Am fost acolo, am trăit o experienţă minunată, însă îmi rămăsese ceva nerezolvat: atunci nu am avut curaj să plec la drum; şi poate că nu ar fi avut nici ei curaj să pornească la un astfel de drum, cu mine. Că tot zic de curaj, uite încă o poveste scurtă în comentariul pus de Angi, aici.

Şi pentru că nu-mi place să rămân cu gustul acesta, că ceva a lipsit, mi-am promis, în noaptea în care am scris articolul, că până la următoarea întâlnire voi putea să vorbesc despre ia-mă nene, despre călătorii făcute cu ocazia, cu autostopul. [mie îmi place să zic „cu stopul“! şi îmi place să zic aşa deoarece am impresia că în acele momente, de când a oprit maşina ta, şi până ce ai ajuns la capătul drumului, timpul se opreşte în loc; nu mai este timpul tău, nu mai sunt clipele, minutele tale; este o frântură, o pauză pe linia timpului, ce o petreci, o împarţi cu un om străin; intri în lumea altcuiva, iar acel altcineva intră în lumea ta – cel mai probabil pentru o singură dată în viaţă... este un STOP în timp!]

Citeşte tot articolul »

Capitala României, şi capitala Ardealului. Două oraşe în care mulţi se vor regăsi. Dar ce face omul care se trezeşte într-unul din ele, cu gândul la celălalt? Pentru studenţi, pentru cei boemi, aventurieri sau doar curioşi, am dezvoltat acest ghid al autostopului Cluj – Bucureşti. Aşadar completăm lista cu tutoriale despre autostop cu un traseu foarte frecventat de cei aflaţi la drum. Iar dacă pleci de acasă, poate te interesează şi locurile unde poţi să mănânci bine la drum.

Sunt 2 rute de a ajunge în Bucureşti:
1. Cluj-Napoca – Târgu Mureş – Braşov – Bucureşti (link)
2. Cluj-Napoca – Sebeş – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti – Bucureşti (link pe Google Maps; are un bug la Sibiu, dar în mare parte e bun traseul)

Fiindcă diferenţa de distanţe este mică (cam 20 de kilometri), alegerea traseului se face în funcţie de preferinţele personale, de timpul avut la dispoziţie, de maşina pe care o prindeţi (dacă prindeţi maşină care merge spre Braşov ar fi poate bine să mergeţi până acolo, chiar dacă traseul iniţial era pe Sibiu). Mai contează şi de unde pleci din Bucureşti: dacă stai în Militari, cel mai probabil nu are nici un sens să pierzi o oră pe drum până ajungi la Ikea; la fel, dacă stai la Băneasa, nu are sens să pleci din Militari.

Citeşte tot articolul »

Umblând prin Sighişoara am dat peste o mână de englezi care ghiciţi ce făceau? Prestau muncă în folosul nostru. Adică a comunităţii din Sighişoara şi a vizitatorilor cetăţii, ca doar în final cu toţii câştigăm dacă avem un turn medieval restaurat.

Citeşte tot articolul »

Tocmai ma intorceam de la masa cand dintr-o masina un tip intreaba daca stiu un loc unde se poate manca binisor dar nu scump in Sighisoara. Asa incepea intersectia mea cu un cuplu dragut de polonezi.

Povestea continua cu o lunga poveste despre ce pot vedea ei in Romania, realizarea unui traseu in drumul lor spre Odessa si sfaturi despre drumuri si alte servicii din tara noastra. Acestea se intamplau langa Turnul Cojocarilor din Sighisoara, cu harta intinsa pe masina; intamplarea avea sa atraga si un canadian curios care avea intrebari despre Dracula

O bere, inca o poveste, schimb de experiente despre ce mi-a placut in zona lor (Cracovia) si alte idei despre traseul lor au urmat. Dupa cateva ore de la cunoasterea lor mi-am dat seama ca sunt oameni faini, fara prejudecati care vor sa se bucure cat mai mult de ce gasesc in Romania. Ei sunt intr-o calatorie cu masina, low budget si destinatia finala e Odessa, in Ucraina. Vor sa ajunga acolo direct din Romania.

Le urez drum bun si sa aiba o vacanta stralucita, iar aici atasez cateva dintre pozele facute de tinerii polonezi.

Citeşte tot articolul »

V-am mai povestit despre câteva dintre lucrurile care se mişca în direcţia corectă în zona săsească din Transilvania, cum ar fi sutele de acte de restaurare şi refacere a patrimoniului săsesc unic din zona Sighişoara – Rupea – Mediaş – Agnita, sau despre bătrânii stejari din zonă care nu doar că trebuie protejaţi, ci şi folosiţi în mod
pozitiv.

Ştiţi că cei care au în custodie Rezervaţia de stejari seculari Breite sunt prietenii de la Mihai Eminescu Trust. Eu au ornit în mai campania de sensibilizare a locuitorilor din Sighişoara şi zonă asupra pericolelor care pot dăuna stejarilor de sute de ani şi stau în calea deschiderii zonei şi ca popas (turistic) datorită naturii unice în Europa de sud-est.

Afişele sunt în staţiile de autobuz, rulează la radio şi pe site-urile partenere. Mi-ar plăcea să aud de mult mai multe campanii similare! Nu mă aştept la schimbări de mentalitate peste noapte, dar în timp tot se şlefuieşte şi creşte ideea protejării mediului.

Citeşte tot articolul »

Satul Mălâncrav este situat la cam 25 de kilometri de Sighişoara şi pare uitat de lume, puţini ştiu de el şi mai puţini au fost să îl şi vadă.
Localizare: din Sighişoara mergi pe drumul de Mediaş, treci de Daneş, ajungi în Laslea, iar acolo vei găsi indicatoare ce te îndrumă spre Mălâncrav. Drumul este foarte bun şi străbate o zonă frumoasă, cu dealuri line şi, la vremea aceasta a primăverii, pline de verdeaţă. În drum am întânit şi o căprioară oprită într-un câmp de lucernă.

El ascunde o bucată din trecutul nostru, frumos pus în valoare prin recentele restaurări. Zeci de fronturi de case săseşti şi alte clădiri au fost restaurate de Mihai Eminescu Trust în ultimii ani, iar dacă eşti în zonă o să observi cu siguranţă ce se poate face cu puţin interes.

O să remarci în sat şi o fostă casă a prinţului Charles, iar ce e mai interesant e puţin ascuns, pe dealul din dreapta satului, cum vii din Laslea: conacul Apafi. Citeşte tot articolul »

Pe când doamnele şi domnişoarele primeau mărţişoare, de 1 martie, eu plecam din Braşov cu direcţia Sighişoara. Era urmată întrevederea cu Alina, dar şi un tur al cetăţii pe care eu o văzusem prima dată în 2005, chiar în timpul festivalului medieval.

După aceşti ani nu prea mai ţineam mare lucru minte, dar ştiu ca în una din pieţe am făcut la vremea respectivă un scurt curs de dansuri medievale şi mi-a plăcut. Acum nu urma să dansez, dar eram nerăbdător să văd cetatea. Aşteptam să retrăiesc prima vizită, să compar şi să sedimentez amintirile.

Prima impresie pe când coboram din maşină a fost: “arată mult mai bine decât mă aşteptam”. Cetatea era luminată şi se vedea bine de la distanţă. Primii paşi au nimerit calea bună, apoi cu scurte indicaţii am ajuns spre o alee pietruită ce urca dealul. Intuiţia îmi spunea că doar la cetate poate duce, mergeam la sigur.

Trebuia să ajung la Turnul cu Ceas, iar gândul meu era să întreb pe cineva când ajung sus. Cum treptele mă duceau chiar lângă turn, nu a mai fost nevoie. Asta a fost bine, fiindcă eram singurul om pe stradă Nu mă aşteptam să fie pustie strada, aceasta a fost prima mea surpriză pe care cetatea mi-o prăgătise.

3 lucruri care îmi plac la Sighişoara:

Citeşte tot articolul »

După o seară în Sighişoara a venit şi ideea de a sta până a doua zi în zonă, să vizitez cât mai multe poziţii pe care le aveam în lista cu locuri de văzut în România. Cum nu prea stau pe gânduri la lucrurile care îmi plac, aşa am şi făcut.

Dimineaţa fac ochi la 7.30, fac o tură foto prin cetate şi apoi vizitez sediul prietenesc al Fundaţiei Mihai Eminescu Trust (MET); aşa ajung să îi cunosc pe cei care au o mulţime de proiecte faine şi cu pasiune dau viaţă unor locuri de mult uitate în zona satelor săseşti din Transilvania.
Avea să fie doar primul pas al zilei, căci aveam de gând să plec de acolo spre rezervaţia de care vă zic imediat. Aflu drumul, dar şi că voi fi condus de Arpi, deci a ajunge la locul cu pricina devine mai simplu.

Rezervaţia de stejari seculari de la Breite
Un lucru de care aflam în noiembrie şi în general necunoscut este că la Breite găseşti probabil cei mai bătrâni arbori din România.

E destul de simplu să ajungi la rezervaţie: pe jos din Sighişoara, din cartierul Corneşti pe dealul Citeşte tot articolul »