Autostopul, cea mai flexibilă metodă de a călători 118 000 km – partea 1
Publicat luni, 22 februarie 2010 la 5:51Update, 23 februarie 2012: Simt nevoia de a explica ce înțeleg eu prin autostop. Austostopul este un schimb, un ajutor reciproc, o negociere în urma căreia ambele părți câștigă. Vreau să fie clar acest lucru și sunt convins că în marea majoritatea a situațiilor, chiar așa se întâmplă. Presa a preluat idei despre autostop, dar nu doar o dată am văzut mesajul acesta lipsind. Între şofer şi călătorul autostopist trebuie să fie la mijloc un grad considerabil de respect. Călătorule, nu uita acest lucru! Aceeaşi rugăminte o am şi pentru stimabilii şoferi care citesc aceste rânduri.
Este singura metodă prin care despărţirea va lăsa un gust plăcut celor doi. Vreau să rămân cu amintirea unui om interesant care are o poveste, de la care poate am învăţat ceva sau căruia i-am împărtăşit unele experienţe noi, un stil de viaţă mai puţin văzut şi împreună am câştigat câteva minute-ore plăcute!
Închei pledoaria mea prin a-ţi dori spor la citit!
Notă: din cauză că articolul este foarte lung, l-am spart în 3 părţi, acesta fiind primul articol din serie:
1. Prezentare generală, motive, ce câştigi din această experienţă (articolul acesta)
2. Cum? Metodele pe care le practic eu în diverse situaţii, în România sau pe autostrăzi
3. Întâmplări trăite pe drum
Update, februarie 2012: numărul de kilometri din titlu este orientativ, acum sunt peste 160 000 de kilometri
Vreau să îţi prezint la început 5 situaţii în care poate te încadrezi şi tu:
- Spui că preţul pentru transport e cam mare, că nu îţi permiţi să călătoreşti cât ai vrea.
- Lucrezi până vineri seara şi vrei totuşi să pleci pentru sfârşitul de săptămână, dar ultimul tren a plecat cu două ore mai devreme. Următorul e mâine la prânz, şi aproape ca nu mai merită să pleci, până atunci va fi trecut o jumătate de zi din timpul tău liber
- Vrei să călătoreşti într-o zonă care nu are acces la reţeaua feroviară
- Vrei să mergi într-un loc care e accesibil transportului în comun doar cu autobuze particulare, dar care circulă rar
- Vrei să îmbini utilul cu plăcutul, să călătoreşti şi să cunoşti oameni, să interacţionezi cu zeci de oameni din toate mediile sociale şi vârstele, unii dintre ei cu personalităţi foarte interesante, poate mari amatori de călătorii şi ei. Consideri că drumul nu trebuie să fie plictisitor şi doar o “unealtă” care te ajută în a ajunge la destinaţie.
Dacă eşti cuprins în măcar una dintre situaţii, cred că ai motive să citeşti articolul. Dacă nu eşti cuprins în lista de mai sus, din articol poţi vedea o metodă de transport preferată de câţiva oameni, cărora li se spune uneori că sunt “curajoşi”.
Eu te provoc să gândeşti altfel. Să ai mai multă încredere în tine şi să citeşti mai departe. Apoi să şi încerci.
Cei care au fost mai curioşi şi au dat click pe 118 000 km probabil ştiu că mă refer la o metodă de transport alternativă – mersul la ocazie (ia-mă-nene, hitchhiking).
De ce?
Motivul iniţial a fost costul 0 (zero), dar în timp nu a mai fost cazul şi am descoperit alte avantaje pe care la început nu le vedeam, iar mersul la ocazie s-a transformat într-un obicei pozitiv.
Acum, cele mai importante motive pentru care merg la ocazie sunt:
1. Flexibilitatea. Este de departe cel mai important argument al alegerii acestei metode de transport. Plec când vreau, merg unde vreau, opresc unde vreau. Ziua, noaptea, pe ninsoare, pe ploaie, în miezul verii sau de sărbatori, inclusiv în noaptea de Înviere.
2. Rapiditatea. În comparaţie cu un trenul, pe rutele principale eu ajung mai rapid. Nu este o regulă, dar de multe ori se întâmplă aşa. Cine are răbdare să meargă din Timişoara în Iaşi cu trenul? 17 ore parcă face. Poţi ajunge cu autostopul în 12, 13. De ce să pierzi timpul schimbând trenuri şi aşteptând în gări câte 2-3 ore?
3. Comfortul şi igiena. Spre deosebire de unele trenuri care nu pot să îţi ofere prea mult comfort din cauza aglomeraţiei, sau poate nu sunt prea curate, ori chiar ai “colegi” de compartiment posesori al unor duhori nu prea plăcute, majoritatea maşinilor sunt curate, ai locul tău în care stai în condiţii decente, poate chiar deosebite. Vara ai şanse să nu te topeşti de căldură într-o maşină cu climă, iar iarna este aproape imposibil ca maşina să nu aibă încălzire.
4. Lipsa altui mijloc de transport în acea zonă sau la acea oră. Sunt factori dominanţi ce te ajută să alegi mersul la ocazie când vrei să mergi spre Semenic, noaptea, sau spre Bâlea Lac, tot noaptea. Sau acasă la părinţi, în noaptea de Înviere. Cum ajungi la Vadu (pe litoral, la N de toate staţiunile cunoscute) fără să ai un autobuz sau tren în zonă? Iar de acolo poţi ajunge uşor la Gura Portiţei, pe uscat (puţini oameni ştiu de acest traseu, îl voi prezenta cândva să rămână în arhivele Google pentru oricine e interesat).
5. Faptul că pot cunoaşte oameni foarte interesanţi, cu experienţe care de care mai ciudate sau deosebite, unii cu care vei vrea să păstrezi legătura şi pe viitor. Am cunoscut o mulţime de oameni, iar câţiva sunt deosebiţi. Afli poveşti geniale, cu unii şoferi râzi cu multă poftă, afli de locuri pe care nu le-ai văzut, poate înveţi din experienţa lor de viaţă.
6. Poţi trece prin unele experienţe fantastice. Cum ar fi să trăieşti 24 de ore într-un TIR în deplasare, pe autostrăzile Europei? Eu am cunoscut această experienţă de două ori, odată de la graniţa Franţei cu Italia (Ventimiglia) şi odată de la Ljubljana, până în diverse oraşe din România. TIR-ul îţi oferă foarte mult comfort datorită faptului că are 2 paturi iar scaunele sunt foarte ergonomice. Cum ar fi să dormi în spate într-un microbuz timp de 4-5 ore, întins, iar la destinaţie (Constanţa şi Bucureşti în cazul meu) să te simţi fresh, numai bun de a continua drumul?
După vreo 7 ani de experienţă şi 118 000 de km parcurşi cu autostopul atât prin ţară, cât şi prin alte 16 state din Europa am ajuns să mă consider aproape “profesionist” în mersul la ocazie. Evident că şi metodele folosite la drum s-au mai schimbat în timp, le-am rafinat pentru a obţine maximul de rezultate.
Ca să vă convingeţi că funcţionează, enumăr pe câţiva dintre oamenii cu care am mers cu plăcere la ocazie (ordine aleatorie): David (poate îl ştiţi de pe Twitter ca @omfericit), Sorin (Timişoara), Andreea (Timişoara), Ghanima (Bucureşti), Ştefan (Braşov), Hanlu (China), Pleată (Timişoara/Rakovnik), Hellen (Timişoara), Adela (Cluj), Ionuke (Cluj), Sergiu (Timişoara), Sergiu şi Diana (Timişoara), Felicia (Timişoara), Andra (Bucureşti), Cristina (Braşov), Andrei (SUA), Lisa (Germania), Andy (Germania), Neil (Anglia), Sian (Anglia).
Mâine va apărea partea a II-a – metodele folosite de mine la mersul cu autostopul.
Florin















Mihai
23 februarie 2010 la 01:42
Salut, astept cu nerabdare postul tau de maine. Nu-mi vine sa cred ca am gasit un articol atat de recent pe tema asta, fiindca si eu vreau sa plec intr-o calatorie cu autostopul Bucuresti-Viena. Nu se compara cu cei 118.000 km parcursi de tine dar e prima mea experienta de acest gen si e bine sa ma documentez inainte.
Inceputul cred ca e cel mai dificil. Daca poti sa dai cateva informatii despre traseul pe care vreau sa-l fac ti-as ramane recunoscator.
Toate cele bune.
florin
23 februarie 2010 la 08:50
Poti gasi deja articolul cu metodele mele de a face autostopul.
Va mai urma unul cu intamplari din calatoriile cu autostopul, cred ca e de interes pentru cine vrea sa practice.
Spor!
Autostopul – descriere, argumente, de ce?
25 februarie 2010 la 09:16
[...] articolului va invit sa o cititi aici [...]
[PROMO] Drum Liber | .marius rANTing away
25 februarie 2010 la 09:58
[...] Autostopul – descriere, argumente, de ce? http://drumliber.ro/autostopul-cea-mai-flexibila-metoda-de-a-calatori-118-000-km-partea-1/ [...]
Mijloacele de transport | spuse pe blog
25 februarie 2010 la 18:08
[...] vorba de autostop. Florin (DrumLiber) m-a convins prin cele 3 articole de beneficiul autostopului 1, 2, 3 in cei 118 000 km parcursi in aproximativ 7 ani, costuri 0. Avantaje? Faptul ca poti merge la [...]
Ghidul autostopistului (sau cum poţi vedea lumea gratis)
26 februarie 2010 la 09:19
[...] Autostopul – descriere, argumente, de ce? http://drumliber.ro/autostopul-cea-mai-flexibila-metoda-de-a-calatori-118-000-km-partea-1/ [...]
Biblioteca virtuală - în jurul lumii | impresii din lumea mare
19 martie 2010 la 15:04
[...] la aşa ceva. Da, banii sunt destul de importanţi dar putem citi şi ghidul lui Florin despre cum poţi călători cu autostopul, cine ştie, poate mai economisim ceva de [...]
Cati kilometri am calatorit - numar de kilometri calatoriti la ocazie (hitchhiking) | Drum liber - Vezi România cu alţi ochi
24 martie 2010 la 03:51
[...] Partea 1: Prezentare, argumente, ce poţi câştiga dacă practici autostopul [...]
Calatoreste in Romania cu Drum Liber! | Port tricoul tau
8 ianuarie 2011 la 07:54
[...] in general (iti deschide mintea) 2. calatoria in Romania 3. pasiunea pentru natura 4. calatoria cu autostopul (castigi incredere in tine, calatoresti ieftin, nu depinzi de alte metode fixe si [...]
Silviu
8 mai 2011 la 19:02
Vreau sa fac si eu cunoscut un site specializat pentru intermedierea autostopistilor. Se numeste http://www.ia-maCuTine.ro .
Pentru a putea lasa un anunt trebuie sa iti faci cont (dureaza doar un minut); astfel poti sa iti asiguri datele impotriva spam-ului. Anunturile contin destinatii atat in Romania, cat si multe in strainatate.
Daca mergi des cu autostopul (fie ca si sofer, fie ca si autostopist) trebuie neaparat sa incerci acest serviciu!
http://www.ia-maCuTine.ro
mihaela
2 aprilie 2012 la 10:14
hey .. ma bucur ca am gasit articolul tau si te felicit pentru km parcursi cu autostopul . eu sunt fata , am 21 de ani si am facut pana acum doar 4000 km cu atutostopul in Romania si Turcia. Principalul motiv pentru care fac autostopul – buget 0
.. si oameni interesanti .. fiecare om care te ia are ceva de zis – o lectie cat de mica ..
la mai multi km
Admin
2 aprilie 2012 la 10:25
@mihaela
Salutare si bine ai venit pe aici. Felicitari pentru deschidere, ai intrat in clubul fetelor autostopiste, unele au mai scris pe drumliber.ro, poate ajungeti de va cunoasteti
Apropo, mergi singura?
PS: Te astept si la intalnirea autostopistilor din vara