În România mea de 10 (zece) sunt oameni care din pasiune schimbă lumea, care din plăcere duc tradiții înainte, care prin puterea lor interioară impresionează trecătorii, care prin încăpățânare nu s-au lăsat chiar dacă vremurile le-au fost potrivnice. Am fost provocat să vă prezint ce înseamnă pentru mine România de 10 (zece) și exact asta voi face, prin intermediul unor oameni deosebiți: vă voi arăta 10 oameni pe care eu îi admir, 10 personaje, unul mai pitoresc ca altul.
Citește mai departe
Fiindcă de dimineață a sosit coletul cu materiale despre siturile Natura 2000 din România, vreau să vă ofer pe scurt câteva detalii despre ce înseamnă „Natura 2000” și unde poți găsi materiale suplimentare.
Citește mai departe
După o scurtă „luptă” cu Andrea, m-am hotărât să scriu despre două lucruri esențiale în activitatea oricărui călător: cum să cazi și cum să mergi iarna pe zăpadă sau gheață. Unele dintre reguli se aplică şi schiorilor, citeşte cu atenţie şi… fereşte-te de căzături :)
Ideea a plecat de la articolul Cameliei și se completează cu experiențe personale, ale lui G.D. (sportiv cu zeci de ani de experiență în diverse domenii), dar și cu câteva date de specialitate din câteva cărți mai vechi, dar la fel de actuale la acest capitol (nu de alta, dar căzăturile nu au fost „inventate” prea recent).
Pun totul în graficul „Cum să mergi pe gheață/zăpadă și cum să (nu) cazi„, iar mai jos explic fiecare componentă:
Anul trecut, pe când FB-ul (sigur ați auzit de el :D) nu avea prin țara noastră, și cu siguranță nici în viața mea o așa amploare, am auzit despre gulguțe abia după ce am văzut poze făcute de cineva foarte drag mie. Dar iată că anul acesta, sunt la curent cu tot ce se întâmplă prin Brașov! Și nu doar sunt la curent, dar mă și prezint pe la tot felul de activități și evenimente ce-și propun să aducă în sufletele noastre, ale tuturor, căt mai multă bucurie, fericire, cât mai multe zâmbete.
Ce este o gulguță? Gulguța este o cutie mică de hârtie. După ce hârtia a fost îndoită după un procedeu anume, ea este pliată și apoi cu niște scoci ce are rolul de a fixa forma acesta, se obțin cutii precum cea din imaginea de alături.
Probabil puțini dintre voi știți că există concursuri de turism montan în țara noastră, așa că vom face pe scurt o prezentare a două dintre competițiile importante.
De știut: nu trebuie să fiți înscriși într-un club/ONG pentru a participa. Adună-ți un grup de prieteni pasionați de munte și hai la munte! :)
Bună să vă fie inima!
Puțin mai devreme am revenit dintr-o tură frumoasă în Rezervația de Stejari Multiseculari Breite (se ajunge și pe jos, pornind din Sighișoara). S-ar putea să vă fie cunoscut numele din articolele mai vechi despre rezervație sau de la televizor fiindcă recent un incendiu a cuprins o parte din Breite. Am mai scris despre Breite și cu alte ocazii și locația exactă o găsiți și pe site-ul de obiective turistice.
Partea proastă e că într-adevăr a fost incendiu și o parte din rezervație a văzut focul. Partea bună e că în general a ars pajiștea și foarte puțini dintre stejari au fost afectați (să fie vre-o 10%-15% din rezervație, dar o proporție mult mai mică de stejari). Bine că focul a ajuns doar în partea îndepărtată din aria protejată, rău că tocmai acea zonă era cu protecție strictă.
Ca bonus, azi am văzut o căprioară trecând drumul ce străbate rezervația :)
Zilele acestea (22-25 martie 2012), în Brașov, are loc un eveniment cultural de excepție: „Târgul Internațional de Carte și Muzică“ Brașov, ediția a IX-a. Organizatori sunt: Asociația „Libris Cultural“, în parteneriat cu Primăria Brașov, Consiliul Județean Brașov, Camera de Comerț și Industrie Brașov și Universitatea „Transilvania“, târgul reunind în cadrul său numeroase lansări de carte și discuri cu muzică, ofertele celor mai importante edituri și case de discuri din România, dar și din străinătate, precum și spectacole de muzică și teatru, artiști plastici și instituții de cultură.
Sunt sigură că vă întrebați ce legătură poate avea un târg de carte cu călătoriile și subiectele pe care le abordăm aici, pe Drum Liber. Despre acest lucru voi povesti în rândurile de mai jos: despre legătura dintre o carte și universul drumețului călător.
Fiind un eveniment în cadrul căruia m-am simțit bine de la prima ediție, l-am așteptat cu nerăbdare și în acest an. Îmi place să mă plimb printre cărți; mai ales printre acelea care scriu despre artă, cultură sau tradiții. Publicațiile cu teme turistice sau de călătorie sunt tot mai frecvente prin colecțiile editoriale, iar un astfel de eveniment reunește, chiar sub nasul nostru, foarte multe din aceste lucrări (monografii, albume, enciclopedii, ghiduri și broșuri turistice, jurnale de drum, povești de călătorie).
Mi-am propus ca prin rândurile ce vor urma, puțin mai jos… în acest articol, să vă vorbesc despre un alt fel de a pleca la drum. De ce voi face asta? Pentru că îmi doresc ca dumneavoastră, voi, toți aceia ce ne treceți pragul, pe Drum Liber, să vă bucurați, să iubiți, să adorați, să simțiți cu tot sufletul emoțiile călătoriilor, excursiilor, drumețiilor, plimbărilor, aventurilor, ieșirilor în natură sau în oraș. Încercăm să vă aducem la îndemână informații despre ceea ce noi descoperim, despre ceea ce noi experimentăm și ne este drag, despre ceea ce știm că este frumos și deosebit în România, totuși ne dorim mai mult decât atât; vrem ca experiențele noastre să vă provoace și să vă ademenească spre experiențe proprii, iar acestea să schimbe ceva în sufletul, în personalitatea și în ființa voastră; și fiecare schimbare din noi și din voi să aducă ceva bun acestei lumi. Îndrăzniți să iubiți! Orice… chiar și o frunză sau un norișor, ori un băț!
Mi-am început poveștile în acest universdin perspectiva călătoriei cu familia – spre acele locuri în care dorul de casă și de familie nu pare să își facă simțită prezența; acel tip de călătorie în care „acasă“ pare mai aproape decât oriunde, acele călătorii în care amintirile copilăriei, siguranța oferită de cei dragi și bucuria de a fi pe deplin răbdat, dau excursiei o altă dimensiune, un alt rost.
Apoi v-am vorbit despre aventuri trăite în grup – alături de prieteni, alături de oameni minunați cu care ajungi să împărtășești aceleași senzații, aceleași emoții, alături de care descoperi că „a împărți“ e una din acele simțiri căreia îi găsești noi și noi sensuri, parcă interminabile; alături de care descoperi că pe toți, chiar dacă ne cunoaștem sau nu ne cunoaștem, ne leagă ceva; și ne leagă puternic! Acel ceva este firea noastră umană, faptul că suntem oameni!
Acum, în acest articol, cred că era timpul să scriu și despre călătoria în doi, acea excursie, acea drumeție în care sunteți doar voi doi, doar TU și EL, doar TU și EA, cu toate micile detalii ale unei astfel de aventuri [hai fie… nu chiar toate!], dar și cu monotonia completării perfecte. [cine nu a cunoscut această experiență să rezolve problema cât mai repede!!!] Citește mai departe
