Pe trasee fără mașini

De dimineață ați văzut ce sunt drumurile verzi. Pornind de la comentariul lui Petruș, vă arăt câteva date și statistici despre drumurile verzi. Se pare că astăzi vă bombardez cu date despre cicliștii europeni și aceste trasee :)

  1. În Europa, un ciclist, cheltuie, în medie 57 de euro / zi. În Alpii germani, media este mai mare, de 65 de euro/zi.
  2. Piața de ciclism din Europa este de 45 de MILIARDE de euro și crește în fiecare zi. De ce să nu vrem și noi o bucată?
  3. 90% dintre utilizatorii drumurilor verzi sunt cicliștii.
  4. În Cehia, o treime (1/3) din fondurile căilor ferate au fost folosite pentru restructurarea căilor ferate, pentru reciclarea lor și construirea de drumuri verzi. Uite acolo viziune și strategie.
  5. Federația Europeană de Ciclism propune ca EU să investească în următorii 7 ani, 6 miliarde de euro pentru cicliști (fonduri europene)
  6. Comunitatea locală poate câștiga prin oferirea, contra cost, a unor servicii: cazare, mâncare sănătoasă, spălătorie+uscătorie, internet, componente pentru biciclete, unelte pentru reparații, truse de prim ajutor, obiecte pentru siguranță… Astea ca lucurile generale, mai putem pune și ce mai face ciclistul – vizitează sau consumă alte servicii locale.
  7. Germania are 5000 de unități certificate de-a lungul drumurilor verzi. Cehia, o țară micuță, are 1000, Slovacia 170. Pentru a avea o locație certificată cu astfel de servicii de-a lungul drumurilor verzi, există o taxă anuală de 100 de euro.
  8. Cehia se pare că are cea mai mare populație activă, la ei, un milion de cicliști au parcurs peste 500 de kilometri anual. Olanda stă și ea, foarte-foarte bine.
  9. Din cifrele spaniolilor, la un milion de rulări, au câștigat doar din traseu aproximativ un milion de euro.

Iar dacă ați scăpat clipul de la începutul articolului cu drumurile verzi, vă arăt câteva cadre sugestive:

Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0
Drumuri pentru cei cu probleme de mobilitate

În concepția europeană, drumurile verzi sunt acele rute destinate bicicliștilor, pietonilor și celor cu cărucioare (mijloacelor de transport nemotorizate). Adică fără mașini? Da, mașinile ori motocicletele nu au ce căuta acolo! Vă voi povesti în continuare despre un tip de traseu care nu există încă în România, dar care, odată pus în practică, aduce un mare plus de valoare oricărei țări sau regiuni.

Update: Vedeți și statisticile adăugate ulterior.

Aruncați o privire pe filmul de mai jos, și abia apoi citiți:

Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0
Palatul Unirii - opera lui Berindei (2008-2013)

La Iași am fost de câteva ori până acum. Exceptând proaspăta expediție în urbea moldoveană, ultima plimbare documentată foto a fost în 2008, iar ultima vizită, în 2009. La 5 ani de la vechiul album foto, am vizitat Iașiul la invitația Icar Tours (#vinlaiași) și am putut retrăi amintirile, am putut compara noul Iași cu vechiul oraș cunoscut în trecut, dar am putut vizita și locuri noi și fascinante.

Ce a însemnat ultima vizită la Iași:

  1. Am petrecut a trei zile cu un grup de tineri simpatici; împreună am bătut sute bune de kilometri, am povestit, am glumit, am râs, am băut vin bun, am aflat lucruri interesante despre capitala Moldovei.
  2. Am cunoscut o parte dintre cei de la Icar, cei care (și) prin școala de ghizi aduc o deschidere județului și orașului Iași.
  3. Am ajuns să cunosc unui oraș diferit față de cel de la vizitele anterioare. Este o schimbare venită atât din realitatea locală puțin diferită, dar și din faptul că am putut vedea și afla lucruri noi și interesante.
  4. Cred că cea mai mare realizare este alta: dacă până acum nu insistam să recomand turiștilor o vizită la Iași, „inspecția” recentă mi-a schimbat părerea. Iașiul este un oraș frumos, cu o poveste care merită trăită și spusă mai departe!

    Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0
Biserica veche a Mănăstirii Peștera Ialomiței

În comuna Moroeni, în județul Dâmbovița, pe Valea râului Ialomița, în Munții Bucegi, găsim un lăcaș de cult legat de un domnitor cu o zbuciumată istorie. La începutul secolului al XVI-lea, domnitorul Mihnea cel Rău a construit o biserică din lemn în gura peșterii de la care își va lua numele de Mănăstirea Peștera Ialomiței. Povestea schitului parcă e la fel de grea ca povestea celui care a ridicat-o, Mihnea, iar frumusețea locurilor este încântătoare.
Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0
Vedere Peștera Scărișoara (2)

Dacă vrei să vezi cum arăta pământul în era glaciară trebuie neapărat să vizitezi Peștera Scărișoara, în inima Apusenilor. În anul 1950, un domn isteț numit Ciobanu Pop realiza analiza polenului cuprins în gheață și astfel s-a putut deduce vârsta ghețarului: el dăinuie de 3500 de ani.

Scărișoara este o peșteră specială care adăpostește în interior corpuri relicte de gheață, cu un volum de 75 000 metri cubi și o grosime medie de 16 metri!

Ghețarul Scărișoara este numit așa după numele comunei Scărișoara aflate la 16 kilometri distanță, comună de care aparținea administrativ la vremea descoperirii ei. În zilele noastre, ea aparține comunei Gârda de Sus (județul Alba). Peștera face parte dintr-un complex carstic cu trei peșteri (sistemul carstic Ghețar – Ocoale – Dobrești), toate sculpte de apele Văii Ocoale.

Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0
Călătoresc să descoper ce e după colț...

Acum ceva timp v-am povestit despre principalele trei motive pentru care eu călătoresc. Au fost mai multe comentarii care mi-au completat lista, vă mulțumesc tuturor pentru că ați participat, fie direct, fie măcar cu gândul!

Haideți să facem împreună o listă cu muuulte motive să călătorești, poate convingem și pe alții să își urmeze visul! Am pornit de la ideile celor care și-au spus punctul de vedere în articolului inițial. În timp, voi actualiza această listă :)

Călătoresc fiindcă sunt curios...
Călătoresc fiindcă sunt curios…

Iată o listă lungă cu motive pentru a călători cât mai des, cât mai mult, cât mai divers:

Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0
Mașina Google Maps - Street View

Dacă la sfârșitul lunii noiembrie Google Maps primea un update vizual asupra orașelor mari (vederea de 45 de grade), ieri era lansat un mare de update al hărților: România apărea în final, așa cum trebuie, cu o mulțime de străzi și alei, chiar și parcuri, pe Street View.

Google s-a mișcat greu cu vederea de 45 de grade, dar modificarea este binevenită: orașele arată mult mai bine și poți recunoaște clădirile. Primele urbe românești adăugate în luna noiembrie erau: Brașov, București, Iași, Sighișoara, Timișoara, Tulcea. Iată cum arată aceste orașe, cu vederea de 45 de grade:

Google Maps 45 grade Brasov
Google Maps 45 grade Brasov

Google Maps 45 grade Sighișoara
Google Maps 45 grade Sighișoara

Odată cu update-ul masiv al fotografiilor de stradă din România (și Polonia), Google Maps a ajuns la 50 de țări cu Street View. Ultimele două în care tocmai s-a lansat acest serviciu sunt Ungaria și Lesotho. E chiar curios cum de Ungaria a rămas așa în urmă…
La nivel global sunt 350 000 de mile fotografiate, iar printre premiere se regăsește și Colosseum-ul din Roma.

Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0
Ziua internațională a cărții la București

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaționale a Cărții și Drepturilor de Autor, vreau să vă arăt un eveniment frumos, cu mii de cărți, mii de lumini și mii de oameni. I-am zis pe scurt, Marea Îmbulzeală.

Dar până la cele de astăzi, un scurt moment de laudă:
Până acum, doi dintre cunoscuții mei (mai precis spus, două) și-au lansat sau își vor lansa cărți. Vorbesc despre simpaticele Iunia și Iulia (cartea Iuliei se numește India Darshan). Sunt fete foarte faine, iar cărțile, deși nu le am încă, nu am niciun dubiu că sunt pe măsură (așa zic și gurile nu rele, dar plimbărețe). Dacă vă plac călătoriile (cum, altfel?) și oamenii de la care avem ce învăța, vă recomand cu căldură operele scrise de cele două autoare.

Să vă spun câteva cuvinte despre evenimentul de astăzi
În marele București, în Centrul Vechi, pe drumul (circulat) Lipscani, ni s-a pregătit ceva: 3000 de volume de cărți au fost așezate pe jos, desupra lor erau luminițe cu led-uri, iar la lăsarea serii planul era să le vizităm, iar dacă ne place una, să o luăm cu noi.

Ideea este grozavă și se inspiră de la spanioli, de la ONG-ul numit Luzinterruptus. Organizatorii locali au fost Ziarul „ring” şi Editura Litera, pe care îi felicit pentru inițiativă!

Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0