În concepția europeană, drumurile verzi sunt acele rute destinate bicicliștilor, pietonilor și celor cu cărucioare (mijloacelor de transport nemotorizate). Adică fără mașini? Da, mașinile ori motocicletele nu au ce căuta acolo! Vă voi povesti în continuare despre un tip de traseu care nu există încă în România, dar care, odată pus în practică, aduce un mare plus de valoare oricărei țări sau regiuni.

Update: Vedeți și statisticile adăugate ulterior.

Aruncați o privire pe filmul de mai jos, și abia apoi citiți:

La Congresul European de Turism Rural de la Piatra Neamț, am participat în ultima zi la un seminar foarte interesant despre care vă voi povesti acum: Drumuri Verzi. Pentru acest seminar ne-am deplasat la Tarcău, acolo unde se desfășoară acțiunea din Baltagul, romanul construit în jurul personajului Vitoria Lipan.
De mult îmi doresc să strâng timpul pentru acest articol și am așteptat materialele digitale, dar cum ele nu au sosit, plecăm la drum și fără :)

Definiția europeană pentru „drumuri verzi” spune că un traseu, pentru a fi omologat ca drum verde, trebuie să îndeplinească unele condiții:
1. Să fie universal accesibil
Acest lucru înseamnă că trebuie să aibă o suprafață de rulare netedă, să aibă rampe pentru a-l face accesibil și celor invalizi, cu cărucioare, urcușurile și coborâșurile să poată fi parcurse de oricine (maxim de trei grade), să conțină curbe largi.

2. Oferă o utilizare sigură
Este separat de drumurile circulate de mașini, iar intersecțiile au măsuri de siguranță ori pasaje care nu pun probleme.

3. Oferă continuitate
Adică nu duce de nicăieri până nicăieri fără a avea metode să ajungi acolo / de acolo. Oferă rute alternative și soluții de transport.

4. Respectă mediul înconjurător
Itinerariul este pus în valoare respectând natura și încurajând utilizatorii să respecte la rândrul lor, natura.

Regula 2 poate avea o excepție: în funcție și de legislația țării, vehiculele de prim ajutor sau de service pot uneori circula pe aceste rute.

Greenways (engleză) – Voies vertes (franceză) – – Vías verdes (spaniolă) – Grüne Hauptwege (germană) – Drumuri verzi (română)

Se poate să fi auzit până acum de „drumuri verzi”, dar conform definiției oficiale europene, în România nu avem drumuri verzi veritabile. Cei care se ocupă în Europa de aceste trasee omologate sunt Association européenne des Voies vertes – European Greenways Asociation, cu sediul la Madrid.

În septembrie 2000, în Franța, s-a semnat Declarația de la Lille. Atunci s-a convenit, ca pentru a ușura lucrurile, cele mai multe drumuri verzi să fie construite pe foste căi ferate dezafectate, dar și pe drumuri romane, drumuri mărunte de țară, ori pe trasee de pelerinaj. Să facem un exercițiu de imaginație și să ne gândim că cei peste 1500 de kilometri de cale ferată din România pe care nu mai circulă trenuri (sumă dezafectată din 1990 până în 2011; în 2001 s-au propus alții 1500 de km pentru închidere), ar fi trasee pentru pietoni și bicicliști. Acolo există deja terasamentul, există (încă) podurile, nu ar mai fi necesare investiții prea mari pentru a le transforma în trasee verzi. Cum ar fi ca în toată România să poți parcuge cu bicicleta, fără mașini, rapid și în siguranță? Ba mai mult, pe rute pitorești, prin sate, păduri și câmpii, să vezi castele, cetăți și fortificații medievale ori antice?

La alții se poate face deja acest lucru…

V-am povestit că se folosesc în mare parte căile ferate dezafectate. Nu doar calea de rulaj este refolosită, ci și celelalte clădiri și utilități ale căii ferate: gările, căsuțele acarilor. Ele sunt folosite în moduri diverse: spații de cazare generală, muzee, magazine de închiriat biciclete, spații de service, hosteluri, grajduri, etc. Așadar, folosesc atât turiștilor, cât și localnicilor.

Informațiile

Aceste drumuri verzi ar trebui să aibe informații puse la vedere în hărți și broșuri, pe rută ar trebui să se găsească panouri (hărți și informații). Totodată ar trebui să ofere și informații despre accesul la situri de interes din apropiere. Și reciproc, în acele locuri de interes ar trebui să fie informații despre drumurile verzi din apropiere.

O Europă legată prin drumuri verzi?

Scopul EGWA (European GreenWays Association) este să construiască o rețea europeană a drumurilor verzi, dar va dura câțiva ani până se va face acest lucru. Până atunci, majoritatea țărilor (vorbim de cele în care s-a coborât mai demult din copac :p) au deja itinerarii care conbină drumuri verzi cu alte drumuri mai mici, puțin circulate. În franceză se numesc véloroutes, în engleză – cycle routes, iar în olandeză – fietsenroutes.

Dintre țările care sunt cele mai active mi-a rămas în minte Spania. Nu degeaba e în Madrid sediul asociației europene, acolo există o mișcare incredibilă în favoarea construirii acestor drumuri verzi. Au avut campanii în mass media, seriale (dintre care unele au rulat și de șase ori), au făcut DVD-uri cu filme (și au vândut 55 000 de bucăți), prezentatorii de al Turul Spaniei la Ciclism prezentau de fiecare dată ce drumuri verzi sunt în apropiere de locul unde erau cicliștii, concursuri, reclame.

Președinta organizației europene ne-a arătat o mulțime de informații de la nivel internațional, vă livrez câteva dintre ele:

  • Până în toamna trecută, în Spania erau 71 de stații de tren care au fost cuprinse sau urmau să fie cuprinse în drumuri verzi.
  • Un exemplu pentru contribuția adusă dezvoltării rurale a venit din Franța: Drumul Verde de la Cluny la Givry, o fostă cale ferată scoasă din uz, a fost primul traseu care a câștigat un Premiu European pentru Drumuri Verzi (European Greenways Award), în 2003. Acest traseu a fost precursorul a ce ulterior s-a numit Burgundia pe bicicletă. Această rețea include astăzi peste 700 de kilometri de traseu și doar în 2010 a atras 1 milion de cicliști, investiția recuperându-se într-un singur an!
  • Un alt traseu verde, cel din Girona (Spania), a fost parcurs de 1 800 000 de ori în 2010 și a contribuit masiv la dezvoltarea regiunii. Nu este important doar pentru turism, ci și pentru comunitatea locală, cea care beneficiază de spații de mișcare și un avantaj pentru sănătate.

Cum e cu drumurile astea verzi?

După cum ați bănuit, un traseu verde nu e o linie între două localități și atât. Ele pot deveni rețele care leagă localități, care au subtrasee spre sate, obiective turistice, naturale, istorice sau culturale. Există câteva „centre”, iar din ele pleacă rute în jurul lor.
Din loc în loc ai nevoie de spații de cazare, ai nevoie de linii de autobuz/tren care să te ducă poate în marile orașe, ai nevoie de spații de reparare sau de închiriere a bicicletelor, de restaurante și magazine cu diverse lucruri necesare celor aflați la drum. Este o industrie incredibil de mare, eu nu am avut nicio idee că se pot învârti sume așa mari în urma cicliștilor din Europa.

Unde s-ar putea face în România?

  • În Delta Dunării
  • Pe Clisura Dunării
  • Prin satele din Transilvania
  • ..
  • În principiu, cam peste tot

Asociația oficială a drumurilor verzi (EGWA) a creat o platformă pentru consultanță și inventarierea drumurilor verzi – EGWO (The European Greenways Observatory).
Pe site-ul EGWO puteți înregistra un drum verde sau puteți căuta printre cele existente. În sistem Belgia are 48 de drumuri verzi, Cehia are două (unul internațional către Polonia și Austria: Cracovia – Moravia – Viena și un Drum Verde al Vinului în Moravia), România & Bulgaria, niciunul (niciunul construit, nu doar niciunul în baza lor de date).

Dacă vă interesează, aflați că în curând va fi o conferință internațională pe tema ciclismului european: VeloCity Conference – Viena, între 11-14 iunie 2013.
(apropo, aruncați și o privire asupra textului de aici, să avem un reper când povestim despre o capitală).

În concluzie, avantajele acestor drumuri verzi sunt multiple:

  1. Îmbunătățesc căile de rulare pentru mijloacele non-motorizate din Europa: mii de kilometri prin țările europene sunt deja disponibili pietonilor, cicliștilor, călăreților și celor cu probleme de mobilitate.
  2. Promovează moduri de viață și de transport sănătoase, reduc congestiile din trafic și poluarea din orașe.
  3. Promovează dezvoltarea rurală, turismul activ, dezvoltarea locală.
  4. Încurajează relații umane mai apropiate între cetățeni.
  5. Aduc europenii mai aproape atât de mediul natural, dar și de cel cultural.

Închei cu o dorință: vreau ca în 5 ani să merg pe un drum verde și în România! Cer prea mult, ce ziceți? Eu nu cred…

 


Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

4 gânduri despre “Drumuri verzi. Definiția europeană

  1. Florin, mare problemă a ceea ce noi doi visăm e că țara are nevoie de multe altele până la drumuri verzi. La fel ca și mine știi că discuția e interminabilă, unde mai pui că interesele sunt pe măsură în orice acțiune de amenajare, ameliorare etc.

    De asemenea, populația nu e pregătită pentru așa ceva datorită nivelului de înapoiere de care dă dovadă, ca mentalitate mă refer, de infrastructură nici nu se mai pune problema.

    Răspunde
    • Eu gândesc lucrurile astea diferit: nu poți aștepta să ai canalizare în toate gospodăriile de la țară și abia apoi să faci, să zicem, autostrăzi. Lucrurile trebuie făcute în același timp, unul nu e condiționat de al doilea. Iar ca guvern, primărie, CJ (și de ce le-ar face doar statul?) ai obligații față de toți cetățenii, nu doar față de pensionari ori mașiniști.
      Iar unele lucruri, fie că îți pot aduce bani pentru alte investiții, fie te fac să pierzi, în cazul în care nu le ai.

      Media europeană de bani consumați de un ciclist este de 57 de euro pe zi. În Alpii germani, e mai mare, de 65 de euro/zi.

      Și încă un număr: în Europa, piața ciclismului este de 45 de miliarde de euro și crește zilnic. De ce să nu avem și noi o bucățică din ea?

      Răspunde
  2. Doua observatii:

    – in articol faci confuzie intre trasee de cicloturism (fietsrouten, cycle routes, veloroutes, Radwaderwege) in sens de produs turistic si / sau de element de infrastructura, pe de o parte, si drumuri verzi, pe de alta parte. Pe traseele cicloturistice care merg pe cai dedicate bicicletelor de regula nu e permis accesul fotoliilor rulante, rollerilor etc. deci NU SUNT DRUMURI VERZI, in schimb adesea pe drumuriel verzi trec si trasee ciclotruistice marcate… Un „drum verde” e concept mai larg decat o pista de biciclete, pentru ca admite spectru mai larg de utilizatori…

    – Clubul de Ciclotruism „Napoca” initial prin Coalitia Nationala PRO VELO si ulterior prin Federatia Biciclistilro din Romania a promovat conceptul de Drum Verde in Romania inca din 1997, dar nu a prea prins… In 2002, Ministerul Mediului a semnat un memorandum europeana de promovarea DV-urilor, s-a angajat sa se ocupe de promovare si coordonare la nivel national, a dat o circulara la APM-uri, a cerut si propuneri concrete (noi de exemplu am facut mai multe pentru jud. Cluj, dar si pt. vl.Prahovei, zona Gura Humorului-Suceava, zona Podisului Tarnavelor, zona Clisurii Dunarii, zona Deltei Dunarii, zona Litoralului, vl. Ariesului….) dar apoi ministerul a dat uitarii angajamentul… A mai fost ulterior o initiativa de asa ceva, de la Fundatia pt Parteneriat, dar a iesit mai mult o actiune de pus cateva panouri si indicatoare pe niste drumuri de caruta in mai multe zone din tara, dpdv infrastructural nu prea aproape de ceea ce ar fi cu adevarat un „drum verde”. Au facut si un website http://www.greenways.ro care nu mai este activ…. Pana la urma intr-adevar nu avem nici acum vreun adevarat Drum Verde in Romania, doar idei si proiecte si propuneri ramase fara raspuns de la autoritati….

    Răspunde
    • Mersi de răspuns Radu! Nu știu unde fac confuzie, mai puțin la posibilele încurcături care pot apărea din faptul că pentru a ajuta imaginația și pentru a sublinia importanța lor și a ciclismului, am inclus și date generale despre ciclism (în următorul articol postat, cel cu statistici) :) Oricum, aștept corecturi de fiecare dată când e posibil să calc pe bec și îți mulțumesc pentru ele, anticipat!

      Referitor la drumurile verzi și România, da, ce s-a făcut cu Fundația pentru Parteneriat a luat numele de „drumuri verzi”, dar nu sunt drumuri verzi în conformitate cu definiția europeană (de exemplu: Drumul Așezărilor Săsești din Transilvania). Am văzut și site-ul, când încă funcționa. Ideea e bună, numele e în schimb conform cu ideile americane, nu europene de drum verde.

      Iar guvernul.. guvernele.. no comment. La fel e și în alte domenii similare, de exemplu cel al traseelor de-a lungul Dunării. Am fost la Linz la o conferință internațională pe tema asta și, pe lângă prezentările țărilor care au expunere la Dunăre, am și văzut ce au austriecii. Te doare mintea când te gândești că noi avem incredibila sumă de 0 (zero) kilometri de trasee pe lângă Dunăre. Iar sârbii, cu tot cu războaie și probleme interne, lucrează cot la cot cu nemții (i-au invitat să le ofere asistență, suport, etc.), amenajează și își marchează traseele prin munți și nu doar „ca la carte”.

      Apoi să ne mirăm că cicliști nu atragem, că mașiniști nu atragem fiindcă nu le place să facă 10 ore până în București/undeva_prin_România, munțomani atragem puțini, chiar dacă avem munți frumoși, etc.

      În schimb, felicitări pentru inițiativă și cred că dacă suntem mai mulți și arătăm și altora asta, se vor schimba încet, încet lucrurile. Contează ca toată lumea să afle de ele, nu doar cei dintr-un cerc de specialitate.

      Răspunde

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar