Capacele de canalizare și povestea lor
Arhiva de etichete: Brasov
Poiana Narciselor din Vad
Astăzi vă povestesc despre Narcissus Stelaris, căreia lumea îi zice simplu, narcisă. Este rudă cu lucerna și încântă pe toți privitorii, dar și pe cei cu mirosul fin, căci a sa mireasmă este îndrăgită de mulți. Avem câteva poieni cu narcise sălbatice în România iar acum vă invit în cea pe care am vizitat-o cu 2 zile în urmă: Poiana Narciselor sau Dumbrava Vadului din județul Brașov.
Aeroport la Brașov?
Știu că fiecare oraș mare își doreste aeroport. De exemplu, brașovenii vor aeroport la Brașov. Este oarecum firesc, dar mai sunt și alte aspecte de luat în calcul: câte pot funcționa cu adevărat, mai ales în cazul orașelor apropiate? Nu aștept să fiți neaparat de acord cu mine, dar, în speranța că voi găsi cititori obiectivi, mă simt dator să imi expun gândurile pe această temă. Voi vorbi despre strategie, risipă și mândrie locală exagerată.
5 povești din Prima Școală Românească (Șcheii Brașovului)
Pe vremurile de demult, șcheienii trăiau o viață bună lângă Cetatea Kronstadt, nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat Brașovul de astăzi. Fiind la margine de Imperiu, la Brașov se vămuiau toate mărfurile care treceau munții. Se zice că sașii erau cam comozi, așa că lăsau unele activități de comerț, mai grele, pe seama locuitorilor din Șchei. Lucrul acesta a adus bunăstarea în mica localitate de la marginea cetății. Astăzi poartă numele de Șcheii Brașovului și este parte a urbei ardelene, păstrând cu sfințenie, în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae”, dovezile trecerii veacurilor și a rolului esențial al Șcheilor, în păstrarea limbii române în Ardeal: acolo s-a înființat Prima Școală Românească. Citește mai departe
Prima zi Prin Brașovul Meu, o zi activă!
Revin în acest articol cu propunerile de loisir pe care le-am încercat la Prin Brașovul Meu, bucurându-ne de un sfârșit de săptămână activ atât prin oraș cât și prin împrejurimile sale. Prima zi de distracții și relaxare a început cu o vânătoare de trufe și un potol tradițional românesc într-un cadru natural superb, la poalele Pietrei Craiului, a urmat apoi o plimbare prin Brașov, cu autobuzul turistic supraetajat, câteva momente de respiro prin centrul istoric, o cină surpriză, iar seara s-a încheiat cu cocktailuri, muzică și dans într-unul din cele mai în vogă club-pub-uri din oraș.
Citește mai departe
Impresii de sub Tâmpa. Bloggeri excursioniști la cea de-a doua ediție #PrinBrașovulMeu
PrinBrașovulMeu: ce? unde? când? cum? – sunt întrebările la care voi încerca să răspund în rândurile de mai jos. Oameni frumoși, un tur al Brașovului – în oraș și prin împrejurimile sale, vânătoare de trufe, urmăriri prin pădure, arme de foc și muniție adevărată, tras cu pușca în talere, o cabană, Parcul Național Piatra Craiului, mâncare tradițională, delicatese, Biserica fortificată din Prejmer și-o plimbare, la înălțime, cu autobuzul turistic, pe străzile vechiului și noului oraș, sunt ingredientele unui sfârșit de săptămână activ.
Citește mai departe
În vizită la cele mai frumoase sate din România (Ziua satului românesc, episodul 2)
În cea de-a doua noapte de sate românești pe Drum Liber vă dezvălui invitații din Piața Sfatului, ce manifestații au avut loc pe acolo și frânturi din vizita la căsuța comunei Șercaia.
„Ziua satului românesc” a adus laolaltă un festival al „Celor mai frumoase sate din România” (ce a inclus in programul său o paradă a portului popular din diferite zone ale țării, școală de dans popular, ateliere tematice pentru mici meșteșugari – roata olarului, cioplit în lemn, broderie, prânz țărănesc cu degustare de produse tradiționale și un spectacol folcloric de muzică și jocuri populare – vă mărturisesc că nu m-am putut dezlipi de scenă multe ore în șir; deși nu am fost singură și timpul ne cam presa, după fiecare reprezentație ziceam că aceea e ultima, însă sfârșeam prin a mai sta la încă un joc, la încă o prezentare de costume; am plecat la sfârșitul spectacolului!), un târg național de turism rural, agroturism și ecoturism: „Hai în satul românesc” (în cadrul său au fost prezentate unele din cele mai frumoase locuri din România: sate, obiective turistice, bucătărie românească, tradiții și obiceiuri sau pensiuni tematice), un târg național de produse tradiționale: „Produs în satul românesc” (cu expunere și vânzare de produse culinare tradițonale, dar și produse de meșteșug și artizanat – la astfel de târguri, pe mine mă înebunește turta dulce de casă; era delicioasă când eram copil, iar acum este un adevărat răsfăț gustativ, dar mai ales emoțional; când rup din turta dulce parcă sunt iar piticul de acum 15-20 de ani), un târg național de agricultură, numit „În grădina lui Ion” (a fost foarte frumoasă grădina aceasta a lui Ion – cu foarte mult verde, multe culori, multe flori; atât de frumoasă încât am uitat până și să fac poze; dacă articolele mele vi se par cam lipsite de imagine și culoare este din cauză că mi se întâmplă des să mă acapareze spectacolul și peisajul atât de tare încât să nu fac poze), o fermă de animale și o expoziție de animale domestice cu rase românești și una de semințe originare (banca de semințe), un concurs de dans popular: „Dansez pentru România” (unde premiul pus în joc a fost o vacanță pe viață în România), dar și conferințe și seminarii pe tema conservării, promovării și dezvoltării satului românesc.
Fetele din ansamblul Ciobănașul – Corbi, județul Argeș așteptând să le vină rândul pe scenă:
Ziua satului românesc
La începutul lunii aprilie, în cadrul unui târg de turism ce s-a desfășurat la Brașov, Transylvania Tourism Fair (TTF), am primit o invitație la „Ziua satului românesc”. Această invitație am acceptat-o cu foarte multă bucurie pentru că, de fiecare dată când se vorbește despre satul nostru, gândul mă duce la respect pentru oameni, natură, cultură, tradiții, valori strămoșești.
Acolo omul ia de la Pământ doar atât cât îi trebuie și deloc mai mult, iar pentru aceasta este răsplătit cu putere de muncă, sănătate și mult mai multă liniște și bucurie în suflet; acolo, în satul românesc, întreaga comunitate este ca o familie, iar familia e cel mai sfânt lucru posibil; acolo fiecare om din sat își are rolul și locul său, iar toți ceilalți cunosc asta; obiceiurile și lucrurile pe care părinții, bunicii, străbunicii le făceau odinioară se transmit din generație în generație, iar onoarea și înalta ținută morală sunt caracteristici cu care omul de la sat se naște și le păstrează până la sfârșitul vieții sale, ba mai mult, le lasă moștenire generației următoare!