În cea de-a doua noapte de sate românești pe Drum Liber vă dezvălui invitații din Piața Sfatului, ce manifestații au avut loc pe acolo și frânturi din vizita la căsuța comunei Șercaia.

„Ziua satului românesc” a adus laolaltă un festival al „Celor mai frumoase sate din România” (ce a inclus in programul său o paradă a portului popular din diferite zone ale țării, școală de dans popular, ateliere tematice pentru mici meșteșugari – roata olarului, cioplit în lemn, broderie, prânz țărănesc cu degustare de produse tradiționale și un spectacol folcloric de muzică și jocuri populare – vă mărturisesc că nu m-am putut dezlipi de scenă multe ore în șir; deși nu am fost singură și timpul ne cam presa, după fiecare reprezentație ziceam că aceea e ultima, însă sfârșeam prin a mai sta la încă un joc, la încă o prezentare de costume; am plecat la sfârșitul spectacolului!), un târg național de turism rural, agroturism și ecoturism: „Hai în satul românesc” (în cadrul său au fost prezentate unele din cele mai frumoase locuri din România: sate, obiective turistice, bucătărie românească, tradiții și obiceiuri sau pensiuni tematice), un târg național de produse tradiționale: „Produs în satul românesc” (cu expunere și vânzare de produse culinare tradițonale, dar și produse de meșteșug și artizanat – la astfel de târguri, pe mine mă înebunește turta dulce de casă; era delicioasă când eram copil, iar acum este un adevărat răsfăț gustativ, dar mai ales emoțional; când rup din turta dulce parcă sunt iar piticul de acum 15-20 de ani), un târg național de agricultură, numit „În grădina lui Ion” (a fost foarte frumoasă grădina aceasta a lui Ion – cu foarte mult verde, multe culori, multe flori; atât de frumoasă încât am uitat până și să fac poze; dacă articolele mele vi se par cam lipsite de imagine și culoare este din cauză că mi se întâmplă des să mă acapareze spectacolul și peisajul atât de tare încât să nu fac poze), o fermă de animale și o expoziție de animale domestice cu rase românești și una de semințe originare (banca de semințe), un concurs de dans popular: „Dansez pentru România” (unde premiul pus în joc a fost o vacanță pe viață în România), dar și conferințe și seminarii pe tema conservării, promovării și dezvoltării satului românesc.

Fetele din ansamblul Ciobănașul – Corbi, județul Argeș așteptând să le vină rândul pe scenă:

Citește mai departe

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Din acest articol afli ce poți face duminică (duminica Tomii), dacă ești în Brașov sau în zonă (guest post de Elena Panait):


Anul trecut împreună cu câțiva prieteni am hotărât să dăm o „fugă” până în Brașov să vedem și noi parada Junilor. Acest obicei (numit corect Junii din Șcheii Brașovului și Brașovulvechi) se ține în prima duminică după Paște, iar în cursul Săptămânii Luminate și înainte de Paște se realizează pregătirile necesare desfășurării evenimentului.

„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas).

Vremea a fost de partea fotografilor și a noastră și ne-a permis să ne bucurăm din plin de frumusețea paradei. Ajunși în Piață Sfatului așteptam să vedem rând pe rând costumele celor șapte categorii de juni și caii superbi care nechezau fără încetare. Draga mea prietenă, Similia, mi-a povestit că junii sunt împărțiți în juni tineri, bătrâni, curcani, dorobanți, roșiori, albiori și brașovecheni. Am putut vedea și eu diferența de costume și defilarea ce a avut loc în această ordine, în funcție de vechimea lor. În orașul Brașov, mai exact în zona Șchei s-a descoperit o informație despre juni ce datează din anul 1728, însă se știe că această organizație este cu mult mai veche, încă de la primii locuitori ai acestui cartier. De fapt originea junilor este una de natură militară și serbările junilor erau considerate manifestații prin care se sărbătorea venirea primăverii, sau au fost legate de activitatea preoților de la Biserica „Sfântul Nicolae”. „Junii” au fost înființați într-o gardă militară străveche a Șcheilor, cu sprijinul voievozilor români din Principate, în secolul al XIV-lea având ca scop întărirea apărării și unitatea pământurilor din Țara Bârsei.

Citește mai departe

Share and Enjoy !

0Shares
0 0