Ne apropiem de Hinova. Și, de pe vaporul în care încerc să vă urc, poveștile și peisajul din România Pitorească a lui Alexandru Vlahuță se văd altfel; sunt locuri noi, diferite de cele ale anilor 2000. Descrieri încântătoare, povești remarcabile, istorie, dar și legende ne apar în fața ochilor dacă privim acolo unde trebuie…

Și înainte de a porni motoarele mai stau câteva rânduri pentru a vă indica spre ce aș vrea eu să priviți cu atenție. Spre „dunga fumurie trasă de Valul lui Traian”! Din vremuri de demult, istoricii ar spune că din primii ani ai erei noastre, poate dinainte de secolele I-II sau poate din secolele IV-V, un val uriaș de pământ, cu șanț, pornea de la Drobeta, pe lângă Hinova, străbătea Oltenia și Muntenia, intersecta limes Transalutanus la Urluieni și își găsea celălalt capăt tocmai la Pietroasele. Se crede că acest val de pământ, numit și Valul lui Constantin sau Brazda lui Novac de Nord era parte dintr-un amplu sistem de fortificații ce trebuia să protejeze stăpânirile nord dunărene ale Imperiului Roman. Alte ipoteze spun că valul era al dacilor și îi proteja pe aceștia de atacurile cuceritorilor, ori poate rolul său era unul comercial, în trasnportul mărfurilor de-a lungul acestui spațiu carpato-danubiano-pontic. Vlahuță îl numește Valul lui Traian căci aceasta era o denumire generală, pe care oamenii din țara noastră o foloseau pentru acest fel de fortificații din epoca romană. Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0
Rezervația de Urși de la Zărnești, Libearty Bear Sanctuary

În cadrul weekend-ului petrecut în zona Bran sub patronajul J’Info Tours, am ajuns la unul dintre locurile nevizitate de niciunul dintre bloggerii participanți la eveniment: Rezervația de Urși de la Zărnești, pe numele ei, Libearty Bear Sanctuary.
Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0
Drum Liber - interfața 2013

Fiindcă timpul trece și noi am crescut odată cu trecerea lui, am ajuns iarăși la momentul de a ne schimba „hainele”.

De astăzi, DrumLiber.ro are o interfață nouă, sper eu una mai plăcută și mai ușor de folosit. Am încercat să aduc un aer proaspăt, modern, care să fie compatibil și cu telefoanele deștepte din prezent. Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Turnu-Severin (Drobeta-Turnu Severin de astăzi) este destinația acestei zile de luni. Aici am de gând să vă duc… Să vă arăt în cuvinte și rânduri, Cetatea Severinului și Turnul lui Sever, din România Pitorească a lui Alexandru Vlahuță. O croazieră pe Dunăre, peisaje încântătoare și lecții de istorie ne așteaptă să pornim la drum.

Înainte de aceasta să vă povestesc câte ceva despre Cetatea Severinului. Ridicată undeva prin epoca medievală, prin secolul al XIII-lea, Cetatea Severinului, o fortificație cu o deosebită importanță strategică în acele vremuri, a rămas astăzi doar o ruină; cel mult o cercetare arheologică. O găsiți pe malul Dunării, la Drobeta-Turnu Severin (județul Mehedinți), în parcul „General Dragalina”. Se spune că a fost zidită în vecinătatea ruinelor vechiului castru roman al Drobetei, de regatul maghiar – de regele Ladislau I, ca fortăreață militară împotriva pecenegilor și cumanilor prezenți în regiune, mai exact împotriva țaratului bulgar de Vidin. Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0
Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului

Pe vremurile de demult, șcheienii trăiau o viață bună lângă Cetatea Kronstadt, nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat Brașovul de astăzi. Fiind la margine de Imperiu, la Brașov se vămuiau toate mărfurile care treceau munții. Se zice că sașii erau cam comozi, așa că lăsau unele activități de comerț, mai grele, pe seama locuitorilor din Șchei. Lucrul acesta a adus bunăstarea în mica localitate de la marginea cetății. Astăzi poartă numele de Șcheii Brașovului și este parte a urbei ardelene, păstrând cu sfințenie, în curtea Bisericii „Sfântul Nicolae”, dovezile trecerii veacurilor și a rolului esențial al Șcheilor, în păstrarea limbii române în Ardeal: acolo s-a înființat Prima Școală Românească. Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Pe Dunăre, la Porțile de Fier începe călătoria lui Alexandru Vlahuță din România Pitorească. Ce peisaje și ce pericole se iveau de-a lungul fluviului, la acea vreme, nu putem decât să ne imaginăm… Lucrările de execuție a proiectului româno-iugoslav și construcția barajului Porțile de Fier au început în 1964, la șaizeci și ceva de ani de la scrierea lucrării lui Vlahuță. În mod cert aspectul și navigația pe Defileul Porțile de Fier s-a schimbat foarte mult în acest timp așa că vă invit „să vedem” defileul din anul 1900. Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Fiindcă în România s-au făcut investiții în domeniile de schi (și chiar vom avea și un eveniment frumos despre care veți putea citi aici în curând), publicăm informațiile actuale cu noile hărți ale pârtiilor de schi din România, așa cum arată ele în sezonul de schi 2012/2013. Articolul din 2011 și actualizat în 2012 poate fi folosit ca referință; îl găsiți aici.

Update major, 5 februarie 2014: am decis ca hărțile pârtiilor să fie publicate într-un singur loc, așa că le-am scos din articol. Vezi hărțile pârtiilor de ski din România (listă permanent actualizată).
Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Dragii mei, odată cu pășirea în noul an m-am gândit să vă aduc atât vouă, cât și mie o nouă provocare. Este vorba despre o rubrică nouă, pe care o numesc CĂLĂTOR DIN BIBLIOTECĂ și-n care vă voi scrie, cu fragmente citate, despre o destinație de călătorie descoperită în literatura noastră românească. Articolele vor apărea în prima și a treia zi de luni din lună. Luni ca să începem săptămâna într-un mod plăcut, având în fața ochilor frumusețea locurilor dragi nouă, bilunar (săptămânile impare 1 și 3) pentru a nu vă plictisi cu partea literară a textelor… și fragmente (nu text integral) pentru a vă lăsa loc imaginației și dorinței de a lua cartea în mână dacă aveți „chef” să umpleți golurile. (Mi-ar plăcea să o împrumutați de la bibliotecă!) Deși voi căuta să vă aduc pe aici jurnale de călătorie, limbajul specific literaturii pe un site pe jumătate tehnic s-ar putea să ceară timp de acomodare… așa că pornim la drum încetișor, de două ori pe lună. Și eu, și voi! (Să fiți cu ochii pe mine… nu-mi vor strica nici comentariile încurajatoare!)  Citește mai departe →

Share and Enjoy !

0Shares
0 0