Frumusețea și masivitatea cetății Râșnov domină peisajul din zonă. Mândra cetate cu nume de floare stă și veghează orașul din valea ce-i poartă numele. De cum o vezi, te întrebi: cum ajung și eu acolo sus?
Citește mai departe
Frumusețea și masivitatea cetății Râșnov domină peisajul din zonă. Mândra cetate cu nume de floare stă și veghează orașul din valea ce-i poartă numele. De cum o vezi, te întrebi: cum ajung și eu acolo sus?
Citește mai departe
Pentru că secția de la Dumbrava Sibiului a Muzeului ASTRA din Sibiu este cu adevărat deosebită, îți pun la dispoziție și un film la a cărui prelucrare și sincronizare am lucrat eu astăzi. Are și subtitrare în limba engleză, poți, ba nu, te rog să îl arăți și străinilor, să vadă și ei ce vor găsi în România. Iar dacă vrei mai multe informații, am povestit puțin despre muzeul de la Dumbrava Sibiului într-un articol din întâi decembrie.
Citește mai departe
Județul Harghita transmite unora gânduri bune, iar altora, gânduri amestecate. Eu vreau să vedem realitatea, să vizităm o bucată din județ, să intrăm în minunatul parc de aventuri Balu Park cu cea mai lungă tiroliană din țară (UN Kilometru). Cine? Noi și VOI! Voi cei care puteți, cei care vreți să ieșiți la drum, cei care vreți să vă descoperiți țara, cei care doriți puțină aventură, dar și cei care așteptați un strop din cultura și istoria frumoasei noastre țări.
Prima ieșire din categoria Prin România, cu Voi ne va purta pe meleaguri secuiești, în Harghita (#inharghita). Punem accent pe CE FACEM ȘI CE VIZITĂM, nu pe alte detalii. Iată ce ne propunem:
Cazarea: ne vom caza în Miercurea Ciuc, ori la una dintre pensiunile locului, ori la singurul hostel din oraș (adicătelea cu mai mulți în cameră, să nu zici ulterior că nu știai). Încercăm ca la prima ediție să fie cât mai convenabil pentru toată lumea, știm că este o perioadă mai dificilă. Voi reveni cu informații suplimentare ulterior. Ca să fie clar, îți vei plăti patul.
Zilele trecute am ieșit la o bere cu Gabi, membru în Terra Dacica Aeterna (TDA). În TDA el poartă numele Diurpaneus și este fie un tarabostes (nobil dac), fie un războinic dac (în luptele simulate). În cele ce urmează vreau să intrăm împreună în lumea dacilor, a romanilor și a altor nații care au trăit pe meleagurile noastre, așa cum le putem descoperi la festivalurile antice din România (următorul pe listă este la Constanța).
Citește mai departe
Goana după aur, perioadă demult apusă pe continentul american parcă a reînviat la noi. La Roșia Montană m-am simțit ca într-o altă Californie, unde se tot vorbește de aur și de istoria acestuia. Roșia Montană este o localitate minieră din Munții Apuseni, cu o istorie lungă și zbuciumată a extragerii aurului. Cu aproximativ 700 de ani înaintea lui Hristos au emigrat în această zonă popoare din Asia; agatârșii se consideră a fi cei care au descoperit aurul pe aceste meleaguri.
În cele ce urmează vreau să contrazic pe cei care susțin că acolo nu sunt lucruri și locuri interesante. Iar Roșia Montană nu e doar interesantă, este unul dintre puținele locuri de acest fel din Europa!
Iunia m-a rugat să ajut un prieten de-al ei din Hong-Kong să se plimbe prin România folosind transportul în comun. Cum în urmă cu două săptămâni mergeam de la București spre Câmpulung Muscel, iar de acolo spre Craiova – Caransebeș cu mijloacele de transport în comun, vă împărtășesc experiența personală din acele zile. Asta ca să vă faceți o idee despre ce înseamnă transportul public în țara noastră.
Cred că un turist străin venit pe cont propriu va călători prin România în general cu autocarul, cu trenurile CFR, cu trenuri private, sau o combinație între cele de mai sus.
Până să îți povestesc mai multe despre superbele zile petrecute la Câmpulung Muscel, zile în care am văzut și revăzut o mulțime de locuri, te invit în lumea poeziei. Hai să vizităm împreună Casa Memorială George Topârceanu din Nămăești!
În scurta viață de 51 de ani, 8 ani și-a petrecut la Nămăești. Mama, Paraschiva Topârceanu, a fost o talentată țesătoare din Săliștea Sibiului, iar tatăl era din Topârcea, de lângă Ocna Sibiului.
Topârceanu era ardelean de loc. Dar cum a ajuns el tocmai în Muntenia? Vă spun eu: mama, remarcată la o expoziție, este numită maistră țesătoare. Ca maistră, își ia familia (5 copii din 2 căsătorii) merge la mănăstiri unde învăța și pe măicuțe arta țesăturii. Și au ajuns în Vâlcea, în Ialomița, apoi pe valea Topologului (lângă Curtea de Argeș), la Schitul din Rudeni.