Mâncare delicioasă românească, bucate cu care ne putem lăuda.

În urmă cu un an de zile la autostop l-am cunoscut pe Gemal, un tânăr de origine albaneză care mergea spre Pitești. Am împărțit mașina și pe drum am aflat că e unul dintre urmașii celor care dețin cea mai veche brăgagerie din România și care funcționează de mai bine de 300 de ani. Iar eu nici nu băusem vreodată bragă, o știam doar din expresia „ieftin ca braga” dar habar nu aveam ce e. Trec lunile și abia în iarnă am băut bragă. Se întâmpla în parcul Cișmigiu și nu mi-a plăcut băutura din cereale. Am rămas cu un mister în minte: cum se poate ca o băutură apreciată așa mult pe vremuri să nu fie bună?

Azi (n.r. august 2011) am trecut prin Slatina și am zis că dacă tot sunt acolo, să nu-l ratez pe călătorul albanez cu ~~brăgărie~~ bragagerie. Doar trebuia să îmi lămuresc și părerea despre braga :) Îmi aminteam că sunt două bragagerii albaneze, dintre care cea interesantă e cea din centrul vechi. Iau la pas orașul, întreb și din om în om ajung la vestitul loc. Prima impresie nu deosebește locul de celelalte clădiri prăfuite, de parcă ești în mijlocul anilor ’80. Dar alta e realitatea…

Update: iată cum arată în martie 2013 acest minunat loc.

Citește mai departe →

Magiunul de Topoloveni a primit în 8 aprilie 2011 distincția de Indicație Geografică Protejată Europeană iar astăzi a fost evenimentul public oficial de sărbătorire și lansare a noii etichete. Este primul produs românesc cu acest titlu, în acest moment fiind în lucru mai multe dosare. Sperăm că peste câțiva ani lista cu aceste titluri onorifice să fie mult mai lungă.

Cu ocazia evenimentului de astăzi am putut afla o serie de povești despre începuturile magiunului de la Topoloveni, care se pare că a fost produs pentru prima dată în 1914. Iar actualii proprietari au crezut în 2001 că au cumpărat de fapt linia de producție de conserve, așadar habar nu aveau că au devenit proprietarii unei mărci de magiun. :)

Oamenii responsabili de succesul brandului de la Topoloveni au fost invitați în fața noastră de către doamna Bibiana STANCIULOV (director general), apoi ceilalți vorbitori s-au întrecut în a lăuda produsul (și asta pe bună dreptate). De la domnul doctor Gheorghe MENCINICOPSCHI (director la Institutul de Cercetări Alimentare) am aflat că banala prună, dacă e din soiul potrivit, conține tot atâția antioxidanți câți are un pumn de afine. Și lista e lungă, printre cele care merită menționate ar fi și Borul, element care e destul de greu de găsit în mancărurile actuale. Procesul prin care se fabrică magiunul de Topoloveni încearcă, atât cât permite de știința în acest moment, să fie cât mai puțin distructiv pentru componentele naturale ale prunei. Conținutul de fibre al magiunului (coajă prunei, etc.) este foarte sănătos pentru eliminarea toxinelor din tractul digestiv (zică-se că cine consumă multe fibre nu are probleme cu cancerul de colon). Ba chiar ar fi potrivit și diabeticilor fără probleme grave, aportul energetic fiind mediu.

Citește mai departe →

Știați că Mozaicul Roman de la Constanța va fi restaurat?

Nu scăpa și noutățile din articol! Citește mai departe →

Omul pune la conservat mancare în timpul verii și toamnei pentru iarna ce va veni. Ăsta e obicei străbun care și-a demonstrat eficacitatea de-a lungul mileniilor și la noi e practicat încă în multe dintre case, iar mie tare îmi place acest obicei. Lucrurile se schimbă din păcate și începem să avem acces la legume chiar și iarna, la hiper/super marketuri, produse crescute industrial cu chimicale și aduse din Ț țări.

Despre localuri unde mănânci ieftin și bine la drum am scris aici.

Citește mai departe →

Ceaun Astăzi am aflat că duminică 11 octombrie, de la orele 10, 16 bucătari se vor întrece în a face cel mai bun papricaș de pe meleaguri bănățene.

Unde? La Buzias.

Cine?
Bucătari din Cenad, Tormac, Sacoșu Turcesc, Buziaș, dar și invitați speciali veniți din Ungaria și Serbia.

Aflăm din știre că mâncarea va fi asezonată cu spectacole folclorice și cu muzică ușoară.

Anul aceasta este prima ediție a festivalului, iar tot acum Buziasul sărbătorește 190 de ani de atestare documentară (La mulți ani tânărului oraș!).

Organizatoare este Asociația pentru Dezvoltarea Zonei Buziaș (SC Tratament Balnear Buziaș și Primăria Buziaș).

Care ați auzit de cârnații de Pleșcoi?

Pentru cei care nu îi cunoașteți, vă spun că sunt cârnați de casă din carne de oaie, iuți, uscați și afumați. Sunt originali din zona Buzăului.

De ce sunt ei deosebiți? Când zic ei, cârnații de Plescoi, mă refer la cei originali, făcuți după rețeta și cu ingredientele tradiționale. Locul lor de origine este în localitatea Berca, unde oile pășunează într-un loc special. Dealurile subcarpatice din zonă au în subsol importante zăcăminte de sare, iar că urmare a procesului zilnic de evaporare a apei se depun în permanență cristale de sare pe întreagă vegetație colinară. Oile sunt hrănite astfel cu o vegetație semisarata, iar carnea căpăta o savoare deosebită.

Acum rețetă este înregistrată că produs original tradițional românesc de către Traian Papuc, un locuitor din Berca. Ceea ce el vedea foarte des când era mic, produsul fiind foarte popular (până la interzicerea de către comuniști), acum s-a transformat într-un produs comercial, iar puțini chiar respectă rețeta și ingredientele.

Citește mai departe →

În următoarele rânduri te vom duce pe tărâmul mitic de la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării.

Cauți un loc de vacanță în care să simți copleșitor bâzâitul țânțarilor? Te-ai săturat de mașină, magazine, Mac, Coke, mall și alte cuvinte monosilabice care îți fac viața simplistă? Vrei natură și liniște? Ești sigur că vrei liniște?

Cumpănind că am pierdut după paragraful anterior grătargiii, turiștii de oraș care se mută cu tot cu sistemul stereo în natură și alte exemplare de neam prost care s-ar putea să fi eșuat pe aici continuăm.

Citește mai departe →

Esti un taran!

este o vorba din popor care nu are nimic de-a face cu onorabilul taran roman, ci are de-a face cu badaranii-nesimtitii care nu stiu ce sa faca decat sa ~~imbunatateasca~~ afecteze viata noastra.

Citește mai departe →