În Bătrânul Târgu Mureș, pe o stradă mai puțin circulată, se ascunde o minunăție de obiectiv științific și turistic: Biblioteca Teleki (Telekiană). Doar o bufniță stilizată, simbol al înțelepciunii, dă de gol ce se află dincolo de largile porți: una dintre cele mai valoroase biblioteci din țară.

Vă spuneam într-un articol despre vechiul Târgu Mureș, orașul cu un minunat Palat al Culturii, că în 1794, Samuel Teleki strânsese deja 40 000 de volume și pune bazele bibliotecii documentare care îi poartă numele și în prezent. După ce ridică o clădire special pentru acest scop, în 1802, contele face un lucru extraordinar: deschide o bibliotecă publică în care dă acces populației la uimitoarea sa colecție de cărți.

Majoritatea sunt scrise în limbile latină, greacă, germană, franceză, engleză, maghiară şi română, dar şi în alte limbi europene şi câteva, chiar în limbi asiatice. Fondatorul bibliotecii a cumpărat cărți din 25 de orașe europene, reușind în timpul celor 60 de ani de activitate să procure cele mai reprezentative opere științifice apărute în Europa de la înființarea tiparului.

Panoramică superbă în Biblioteca Teleki (Telekiană)
Panoramică superbă în Biblioteca Teleki (Telekiană)

De ce să mergeți la Biblioteca Telekiană? Dacă încă nu știți, vă mai dau eu câteva motive:

  1. Pentru că în fondul valoros de manuscrise cel mai vechi este Codicele Koncz, din prima jumătate a secolului al 14-lea, care conţine textul bibliei în limba latină, pe 433 de foi de pergament, ornat cu iniţiale colorate în roşu şi albastru.
  2. Trebuie să amintesc și 67 de incunabule, cărțile tipărite în prima perioadă de după invenția tiparului. În cuprinzătoarea colecție de incunabule (cea mai mare colecție e la Alba Iulia), cel mai vechi este o operă italiană, „Liber de homine” tipărit la Bologna, puțin înainte de anul 1500. Câteva incunabule sunt și la Iași, la fascinantul domn Grumăzescu.
  3. Colecționarii anilor 1700-1800 puneau mare preț pe camee. Sunt pietre semiprețioase pe care sunt sculptate în relief figuri sau motive decorative. Majoritatea cameelor erau folosite la inele, ca sigiliu. În colecția Teleki se află 1803 reproduceri de camee din anii 1700.
  4. Aici puteți vedea cum arată Declarația de Independență a SUA, în varianta din 1819, cu gravuri.
  5. Tot la Biblioteca din Târgu Mureș veți vedea și cum arăta Transilvania în anii 1500.
  6. Veți găsi un personal foarte primitor, fie că vorbim de ghizi sau de doamna Lázok Klára.
  7. În cadrul aceeași clădiri este și Muzeul Bolyai. Fiul, Bolyai Janos a inventat matematica neeuclidiană.

O listă mai completă găsiți pe site-ul oficial al bibliotecii Teleki, aici.

[info-utile]

Iată și albumul cu fotografiile din Biblioteca Teleki (Telekiană) – Târgu Mureș:

Târgu Mureș, Romania

Publicat de Florin Arjocu (fondator)

Periplul meu începea în 2004, an când împreună cu un grup de portughezi vizitam pentru prima dată Cheile Nerei. Am rămas încântat de frumusețea locurilor și de atunci am început să văd altfel România, până atunci nu aș fi crezut că avem locuri precum cele din filme. Îmi place România și călătoresc cât pot de mult. În primii ani de la aderarea UE m-am grăbit să ajung în o mare parte de Europa, iar în 2009 am fondat Drum Liber. Am dedicat ultimii ani în mare măsură României, asortând călătoriile interne cu ieșiri "de studiu" în alte țări. Sunt convins că mintea călătorului este mai deschisă și experiențele la drum te îmbogățesc. Călătorește cu mine, pe Drum Liber!

Alătură-te conversației

2 comentarii

  1. intrarea în orice bibliotecă din țară este gratuită. Studiul în bibliotecile mari poate costa câțiva lei, puțin aș zice pentru că studiul înseamnă efortul de a aduce publicațiile, achiziționarea, catalogarea și păstrarea lor. În bibliotecile din țară vin oameni să citească ziarul și copii care se joacă pe internet, ceea ce nu este chiar rostul acestor instituție

    1. Poate ar trebui să mai ieșim din bula că totul ar trebui să fie gratuit. Ia încercați să mergeți la Biblioteca Batthyaneus din Alba Iulia, puteți merge așa ușor? Îngrijirea miilor de cărți vechi și foarte valoroase este scumpă, iar cineva trebuie să plătească pentru asta. Cum bugetele locale sunt mici și unele instituții abia supraviețuiesc, ar trebui să fie taxe mai dese. Inclusiv la unele muzee sper să mai crească taxele, încă mai sunt locuri unde taxa e 2 lei. Prefer de o mie de ori să fie taxă corectă (pentru noi și ei) și valorile să fie (măcar cât de cât) îngrijite, decât să fie gratis și de izbeliște. Iar aici avem și un muzeu înăuntru.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Citește articolul precedent:
Bucureștenii nu vor parcăriq
Bucureștenii nu vor parcări

Șoferii se fac că se plâng că nu au parcări. Că seara se învârt minute în șir în jurul blocului...

Închide