Drum liber – Vezi România cu alţi ochi

• Tweet
• Share
• Email

• Tweet
• Share
• Email

După o seară în Sighişoara a venit şi ideea de a sta până a doua zi în zonă, să vizitez cât mai multe poziţii pe care le aveam în lista cu locuri de văzut în România. Cum nu prea stau pe gânduri la lucrurile care îmi plac, aşa am şi făcut.

Dimineaţa fac ochi la 7.30, fac o tură foto prin cetate şi apoi vizitez sediul prietenesc al Fundaţiei Mihai Eminescu Trust (MET); aşa ajung să îi cunosc pe cei care au o mulţime de proiecte faine şi cu pasiune dau viaţă unor locuri de mult uitate în zona satelor săseşti din Transilvania.
Avea să fie doar primul pas al zilei, căci aveam de gând să plec de acolo spre rezervaţia de care vă zic imediat. Aflu drumul, dar şi că voi fi condus de Arpi, deci a ajunge la locul cu pricina devine mai simplu.

Rezervaţia de stejari seculari de la Breite
Un lucru de care aflam în noiembrie şi în general necunoscut este că la Breite găseşti probabil cei mai bătrâni arbori din România.

E destul de simplu să ajungi la rezervaţie: pe jos din Sighişoara, din cartierul Corneşti pe dealul Visii (Himmelswiese), sau pe “Groape” din Cartierul Ana Ipătescu. Varianta a doua, aşa cum am ajuns şi eu este pe DN 14 care leagă Sighişoara de Mediaş, din punctul “Hula Daneş”. Faci stânga la 4 km de Sighişoara, acolo unde porneşte un drum forestier pe care vei merge 2 km până la platou.

Deşi a fost cât pe ce să devină aeroport (din spusele unor localnici) sau Dracula Park, locul cu acest nume a devenit în schimb “cel mai mare, reprezentativ şi bine conservat habitat de pajişte împădurită” (wood pasture) cu goruni (Querqus petraea) şi stejari (Querqus robur) multiseculari din centrul şi estul Europei.

Din 29 martie 2006 custodia platoului a fost transmisă către un parteneriat între Fundaţia Mihai Eminescu Trust şi Consiliul Local Sighişoara, iar rolul lor este să protejeze bătrânii stejari de pe Breite, să asigure regenerarea rezervaţiei prin plantări de puieţi, să promoveze valoarea rezervaţiei în România şi în străinătate, şi, să elaboreze şi aplice un plan de management. Văzând parcul după 4 ani de la acea dată, pot spune că şi-au făcut foarte bine datoria.

Cei mai bătrâni stejari au fost martori la evoluţia Sighişoarei. Îmi place exprimarea organizaţiei custode a rezervaţiei când se referă la faptul că platoul a fost parte a vieţii localnicilor timp de sute de ani, iar astfel pădurea este “modificată cultural”.

În partea opusă cabanei paznicilor şi a punctului de informare a rezervaţiei poţi găsi un stejar cu circumferinţa de 7 metri şi a cărui vârstă a fost aproximată la peste 700 de ani. Conform informaţiilor de pe Wikipedia, ar putea intra chiar pe poziţia 59 a celor mai bătrâni arbori din lume; ţinând cont că numărul a fost tăiat în 1964, ar lua locul 58 în lume.

Este împărţită în 6 zone din care 3 sunt cu protecţie strictă (D, E, F). Pe hartă poţi vedea:
1. Arbore susţinut cu o “centură de siguranţă”, pentru a nu se rupe din cauza greutăţii
2. Doi stejari căzuţi şi unul pe cale să cadă
3. Panoul cu regulamentul rezervaţiei aşezat lângă un şanţ de drenaj şi un teren de fotbal
4. Potecă spre cabana paznicilor şi centrul de informare
5. Stejar scorburos prăbuşit în vara 2009 cu “urme de civilizaţie” – semne de ardere
6. Stejar bătrân, de peste 700 de ani
7. “Pasul lupilor”
8. Şanţ de drenaj
9. Una dintre mlaştinile rămase
10. Casa genţianei şi a muşcatei dracului (înfloresc în august – septembrie)
11. Dovada încercării opririi invaziei de carpen
12. Zona cea mai interesantă din punct de vedere al biodiversităţii
13. Stejari uscaţi “în picioare” din cauza cotropirii lor de către fag sau carpen

La pas printre vechii locuitori din Breite eu m-am simţit mic, nesemnificativ. Ei sunt acolo de sute de ani, iar noi nici măcar nu le acordăm respectul cuvenit. Ce au făcut cei de la MET este admirabil şi trebuie dat mai departe, iar dacă împreună avem grijă de aceşti frumoşi stejari, poate şi copiii copiilor noştri îi vor admira.

Înainte de a vă ura drum bun, vă amintesc regulile “de joacă” ale rezervaţiei:
1. Capturarea animalelor şi colectarea plantelor se face doar pentru scop ştiinţific, cu permisiiunea administraţiei Rezervaţiei.
2. Recomandăm să nu ieşiţi de pe drum sau potecile deja folosite
3. Nu faceţi zgomot, nu faceţi foc în zone neamenajate, nu derajaţi vieţuitoarele şi nu lăsaţi deşeuri (ultima am văzut că e greu de respectat)
4. Parcaţi maşina doar în ztonele permise şi respectaţi intrucţiunile paznicilor rezervaţiei.
5. Atenţie la căpuşe. Acestea sunt prezente în număr mare în special primăvara (aprilie – iunie). Recomandăm verificarea amănunţită a întregului corp după ce aţi terminat excursia şi aţi ajuns acasă.
6. În caz de ploaie, tunete şi fulgere, vă rugăm să vă refugiaţi în maşină, în cabană sau în pădure. Nu vă adăpostiţi în nici un caz sub arborii de pe platou, deoarece aceştia atrag trăznetele.
7. În cazul în care poposiţi sub arbori bătrâni, aveţi grijă că se pot rupe ramuri şi vă puteţi accidenta.

Drum liber şi spor la vizionat pozele!

Florin

S-ar putea să îţi placă şi: