Periplul meu începea în 2004, an când împreună cu un grup de portughezi vizitam pentru prima dată Cheile Nerei. Am rămas încântat de frumusețea locurilor și de atunci am început să văd altfel România, până atunci nu aș fi crezut că avem locuri precum cele din filme. Îmi place România și călătoresc cât pot de mult. În primii ani de la aderarea UE m-am grăbit să ajung în o mare parte de Europa, iar în 2009 am fondat Drum Liber. Am dedicat ultimii ani în mare măsură României, asortând călătoriile interne cu ieșiri "de studiu" în alte țări.
Sunt convins că mintea călătorului este mai deschisă și experiențele la drum te îmbogățesc. Călătorește cu mine, pe Drum Liber!
Era o zi lungă de miercuri cand ieșeam de la Cenaclul recitiri.ro si era ziua cand ma intalnisem pentru prima data cu o parte dintre colegii de la internship-ul pr365.ro
Eram in centrul vechi al Bucurestiului si urma sa vad Bucurestiul pe noapte mai tarziu, dar atunci eram curiosi de ce se intampla chiar „sub nasul nostru”. Era un spatiu putin ciudat, cu tineri ce faceau poze, iar mai incolo erau si proiectii de film. Alte corturi cu obiecte artizanale necunoscute noua statea sa atraga curiosii. Asta nu era tot, caci o scena goala isi astepta artistii parca in capatul locului. Citește mai departe →
1. Mâine curățăm cele 2 văi de râu: Galben și Oțet
2. Duminică încercăm coarda să vedem de ne ține la o tiroliana și un rapel
3. Pregătim un program educațional ecologic pentru copiii dintr-o școală din Oltenia
4. Zâmbim mereu
Nu e destul să ai un rucsac bun. Foarte important e să știi să pui lucrurile în el, să cunoști cum se face bagajul într-un mod eficient. Noi te învățăm asta, citește mai departe!
Deseori am văzut că pentru excursie prietenii sau cunoscuții mei se chinuie cu 2-3 bagaje, și asta fiindcă nu au încă experiența de a împacheta lucrurile în rucsac. Cred că articolul acesta ajută mai mulți cititori.
Rucsacul de tură ar trebuie să fie confecționat din material impermeabil sau tratat pentru a fi impermeabilizat; pe vremuri rucsacii buni erau făcuți cordură sau oxford (preferabil cordura; între timp au mai apărut și materiale destul de bune și mai ieftine). Cordura este un material foarte rezistent la uzură, mult mai dur decât clasicul „plastic” intalnit la rucsacii obisnuiti din comert. Poate fi util ca rucsacul să aibă o culoare vie (roșu, galben, portocaliu sau albastru). Este de preferat să nu se folosească rucsacii de tip vechi cu cadru metalic sau ranițele militare, deoarece in zilele noastre exista materiale mai performante care oferă atât un comfort suplimentar cât și o mai mare ușurință în folosire.
Cum se „face” (aranjează) rucsacul?
Pentru a nu avea probleme dacă mergeți pe ploaie, este indicat ca hainele și sacul de dormit se le puneți în pungi de plastic.
Sunt câteva principii de care trebuie să ții cont când faci bagajul: distribuirea greutății, ușurința accesului la cele mai folosite lucruri, grija ca unele obiecte să nu se spargă/rupă.
Împărțirea optimă a greutății în rucsac (în turele lungi mai ales) pentru a evita oboseala se face astfel: Citește mai departe →
Acum câteva săptămâni anunțam că în ultimul weekend din luna septembrie ecologizăm Galbenul și Oltețul. Acum vă dau un scurt reminder: sâmbătă (poimâine) ne apucăm de treabă! Am de anunțat o mică schimbare în planuri: cum suntem destul de mulți, facem curățarea râurilor în paralel. :)
Seara poate vom avea un foc de tabără iar duminică de mutăm pe cheile Oltetului pentru o mică tiroliana și un rapel. De-abia aștept!
Probabil te întrebi ce anume e si sindromul asta? Sindromul Stockholm se manifesta in anumite cazuri de rapire/tinere ca ostatec, cand persoana respectiva il apara pe cel care il/o tine ostatec/a.
Si acum te intrebi care e legatura dintre calatorie si acest sindrom? Iti zic eu: mintea noastra e cel care ne tine ostatec si noi ne supunem. Nu doar ne supunem, ci si ii aducem argumente pentru a-i sustine ideile. Si ca sa nu zici ca vorbesc prostii pana la capat, o sa iti explic la ce ma gandesc prin 2 exemple pe care le intalnesc foarte des in jurul meu.
Exemplul 1: Vrei sa mergi in excursie, dar nu ai bani.
De ce a pleca undeva este mereu echivalent cu a avea bani? Vreau sa combat aceasta idee, pornind de la cele 2 componente care ar putea costa mai mult in cazul unei deplasari: transportul si cazarea. Nu includ si mancarea, fiindca sunt sanse mari ca si acasa sa cheltui bani pe mancare, deci fiind plecat nu umfli „factura” cu hrana.
Pentru cele doua parti considerate de multi costisitoare, iti ofer eu solutii.
Cazarea
Daca vrei sa mergi in Romania, poate ai prieteni sau colegi in locurile unde te duci tu. De ce sa nu ii anunti ca vii si sa ii intrebi daca nu cumva au un loc si pentru tine?
O alta varianta, care merge mai mult vara este cortul. Un sac de dormit, un izopren sunt necesare alaturi de cort; asta e tot ce iti trebuie ca sa mergi la primul camping din oras, ori sa iti instalezi „casa” intr-un loc convenabil din natura. Nu e varianta buna pentru cei mofturosi.
Varianta 3 este pe bani putini (sau deloc), in caz ca exista o manastire in apropiere. Multe dintre lacasurile de cult din Romania ofera si locuri de odihna pelerinilor, iar aici depinde atat de locul unde mergi, cat si de persoanele responsabile din cadrul manastirii. E datoria ta sa intrebi, si raspunsul il vei afla singur.
Varianta 4, despre care am scris un articol mai lung, este Couchsurfing. Alaturi de CS mai sunt cateva retele similare, precum este si Hospitality Club. CS este o retea cu mai mult de un milion de oameni din toata lumea, oameni la care poti cere cazare si un schimb cultural. Va recomand varianta aceasta mai ales pentru excursiile in afara tarii!
Transportul
Atunci cand cea mai mare preocupare a ta este faptul ca ai un buget stramtorat, poti gasi solutii la orice. Ca metoda de deplasare pe distante scurte, poti folosi bicicleta. Victor iti poate arata mult mai multe despre ce inseamna mersul pe bicicleta, si nu doar pe distante mici.
Cea de a doua varianta gratuita (va urma un articol pe tema aceasta) este mersul la ocazie. E sigur? E la fel de sigur cum vrei tu sa fie, asa cum soferul are incredere in tine sa te ia in masina alaturi de el, asa si tu ai incredere in el, ca in orice alt om. Daca fiecaruia i-ar fi frica, el nu opreste, tu nu mergi la ocazie, si nimeni nu castiga. Sunt destule motive pentru care un om te ia in masina lui, si el castiga, nu doar tu! Trebuie sa privesti lucrurile ca pe un schimb reciproc, fiindca asta si e: el iti ofera un mijloc de transport, tu ii oferi o companie placuta, un om cu care poate povesti, un schimb de experienta, o ocazie de a ajuta un seaman de-al lui. Fetelor practicante de acest sport le recomand sa fie insotite de un baiat, sa fie clare lucrurile. Eu am la activ 110 000 km in felul acesta si nu ma opresc aici :)
Exemplul 2: Vrei sa pleci si nu te lasa parintii
Pentru cei mai tineri, care stau cu parintii, exista deseori si aceasta limitare: parintii si felul lor de a gandi. Cred ca cea mai buna metoda de a trece peste aceasta limitare este castigarea increderii parintilor. Daca ei au incredere in tine, cu siguranta te vor lasa, ca nu au motive sa nu te tina „in lesa”, in casa. Cand nu au, trebuie sa ii convingi tu. Vreau sa cred ca in conditii normale, un parinte isi da seama ca odrasla lui este un om, o fiinta sociabila si sociala, un individ cu nevoie de libertate si care trebuie sa descopere lumea in care traieste. De tine depinde sa ii explici ca esti mai mult decat acel copil care merge la scoala, invata, mananca si doarme. Ai nevoie de mai mult! Vrei mai mult!
Esti in vreunul din aceste cazuri? TU ce solutie ai gasit? Vreau sa aud solutii, nu scuze!
Florin
Cheile Nerei pot concura cu succes cu cele mai frumoase locuri in lume, fiind pentru mine punctul 0 în descoperirea României. M-au făcut să deschid ochii și din acel moment am început să cutreier acestă țară.
Dintre locurile văzute, multe m-au încântat, iar între ele, unele ies în evidență: Cheile Nerei cuprind câteva dintre cele mai frumoase și interesante peisaje din lume!
Sasca Montană – harta
Totul se întampla în 2004, în timpul unui schimb cultural cu câțiva portughezi simpatici din Coimbra. Ca de obicei, la sfârșit de săptămână plecam împreună cu musafirii străini într-o excursie, să ne bucurăm împreună de un loc frumos din România. Locul ales în acel an era în sud vestul României, în Caraș-Severin, nu departe de Oravița, micul oraș cu cel mai frumos teatru din țară (copie la scara 1 la 3 după cel din Viena, dar care nu mai există).
Ascultam opera lui Enescu în centrul orașului, în aer liber. Era pusă în scena de Filarmonica Banatului în fata catedralei ortodoxe din Timișoara, în cadrul unui spectacol ce includea și pe Ceaikovski (piesa renumitului artist rus urma sa fie acompaniată de tunuri, clopote și puștile soldaților).
Rapsodia Întâi Română – George Enescu îmi dădea fiori în acea seară. O găsesc deosebită.
Pentru weekendul acesta era programat de ceva timp festivalul „Coborâtul oilor de la munte”, un fel de sărbătoare locală în comuna Baia de Fier, acolo unde este și Peștera Muierii.
Mai târziu puțin decât era în plan ajungem și noi (eu și @omfericit) la Peștera Muierii, iar azi voiam pe lângă marețele stânci din jurul nostru să vedem și o parte din festivalul sătesc.
Prin bâlciul clasic am răzbit ca să ajungem lângă scenă, locul unde artiștii încearcă să transmită mai departe plăcerea cântului și a dansului popular.
O formație din zona Polovragi, la câțiva kilometri de acest loc era în plin concert. Un cor mixt de bărbați și femei dădeau ce aveau mai bun. Câțiva bărbați suflau de zor în tradiționalul fluier, dând tonul melodiilor. Saxafonul și el era prezent. Ce mi-a plăcut e că au venit cu repertoriu autentic, tradițional. Nu era imitație după mai știu eu ce vedetă, aveau cântece din zona lor. Nu pot să mă declar un împătimit al folclorului, fără a filtra foarte selectiv ce ascult, dar ce cântau ei mi-a plăcut.
Această parte plăcută a fost urmată de una si mai placută, si de data aceasta era ritm alert. Muzica era mai rapidă, iar pe scenă au intrat 22 de tineri. Era Ansamblul „Maria Apostol”, din comuna Runcu, satul Bâlta (pe Cheile Sohodolului, alte chei foarte frumoase din Romania).
Cateva melodii ritmate au fost alese pentru a face mai interesant dansul si a prinde scena viată. Fete si băieti de varste diferite au reusit să mă incante. Am urmărit felul in care se miscă, sincronurile lor, si am constatat o scenografie reusită si miscări foarte clare. Cu atat mai mult ii apreciam cu cat ei sunt tineri si fac acest lucru pe langa scoală si celelălte activităti.
Din discutiile cu domnul Nicolae Turtoi, director la scolii unde isi desfasoara activitatea ansamblul, am aflat faptul ca tinerii din clubul de dans sunt pregatiti de mici, cei dornici de aceasta experienta fiind primiti inca din clasa intai in clubul de dans. Asadar ei au o „pepiniera” de viitori dansatori talentati, care vor merge in tara la diverse activitati. Din vorba in vorba, aflu ca o tanara pe nume Cristina, danseaza cu grupul de 4 ani, deci nu ma mir ca ajung unii sa fie foarte priceputi in ale dansului, au cativa ani de munca in spate.
Tinerii din formatie sunt „responsabili” si pentru premiile primite, au se pare in palmares mai multe premii la concursurile la care au participat, atat pentru portul popular cat si pentru jocul pe care il pun cu maiestrie in scena.
Tot din discutii am aflat ca in joia de dupa Paste, in comuna Runcu se organizeaza Sarbatorea Dealului si mi se promite ca este un moment demn de vizita ;) Spectacole, masa comuna, iar seara este hora satului. Deja a fost editia a patra, iar la anul acea zi de joi ar putea fi un moment bun de calatorie pe Cheile Sohodolului.
Iar daca mergi in zona, mi se spune ca nu e de ratat casa memoriala Maria Apostol („o privighetoare” a acelei zone gorjene), casa-muzeu, aflata chiar langa caminul cultural. Prima editie a festivalului Maria Apostol a fost in data de 8 septembrie si atunci a fost inaugurata si casa-muzeu in memoria cantaretei.
Discutiile aduc si vorba de viitoarele lor proiecte aflam ca se vor deplasa la Băile Săcelu, pe 1 octombrie. Va fi o zi de joi, iar domna coregraf imi confirma ca aproximativ la ora 2 si jumatate – 3, ei vor fi acolo si ma invita sa ii observ si pe acea scena. Mi-ar face placere, sincer.
Experienta de azi mi-a demonstrat ca a fost o decizie buna sa vin la Coboratul oilor de la munte si va invit si pe voi sa faceti acelasi lucru la anul. Si poate ne vedem la Săcelu si la Runcu!
O privire asuprea Cheilor Sohodolului:
Multumesc pentru poze domnilor Ionut Mocanu si Costianu Daniel Razvan.
![Atelier Foto Art Boulevard București 2009[1]](https://media.drumliber.ro/2009/09/ziua-1aa-28469-911-140x140.jpg)
Album foto