După ce v-am arătat imagini vechi din Târgu Mureș și Sovata, seria despre Mureșul din vechime vine astăzi cu un nou episod: Sighișoara din trecut. Cuprind în acest articol mai multe fotografii și ilustrate din secolele trecute, începând cu 1600 și până în anii 1900. Majoritatea pozelor și vederilor au peste 100 de ani vechime, fiți îngăduitori cu ele :)

Până să ajungem la vechile fotografii, picturi și desene, să trecem rapid prin istoria Sighișoarei.

Știm că în secolul al V-lea î.Hr. în zonă au locuit daci (geto-dacii), iar centrul era în cetatea Sandava. Au venit romanii, iar după anul 108 exista deja Castrum Stenarum. Localitatea actuală a fost întemeiată de coloniștii germani care au fost aduși de regele Geza al II-lea al Ungariei să apere marginile regatului. Așa se face că avem o atestare documentară în anul 1280 cu numele de Castrum Sex. Puțin mai târziu găsim și numele german Schespurch, apoi Schäßburg. În 1367 era deja oraș, civitas. Numele românesc, Sighișoara, apare abia în 1431, într-un document emis de Vlad Dracul, tatăl lui Țepeș.

Fortificația a fost ridicată începând cu 1350, când zidul începe să prindă contur. Avea 950 de metri lungime și pe alocuri era înalt și de 8-10 metri. Cetatea a avut 14 turnuri și 5 bastioane, din care mai există astăzi doar 9 turnuri și 3 bastioane.
Update: Lia ne amintește de cel de-al 15 turn, unul care nu făcea parte din fortificație; se numea Turnul Pescarilor și era pe Târnavă, în spatele Mănăstirii Măicuțelor Franciscane (Turnul Cizmarilor).

Între 1431 și 1435, Vlad al II-lea Dracul a locuit la Sighișoara și se crede că în 1431 s-a născut aici sângerosul Vlad Țepeș, cunoscut de străini ca Dracula.

Așa era desenată cetatea Sighișoara la 1669
Așa era desenată cetatea Sighișoara la 1669

Mihai Viteazu face prima unire a țărilor românești, dar la puțin timp, în 1601 se strică lucrurile și generalul Basta recucerește teritoriile din Transilvania. Sighișoara nu scapă și este prădată, iar peste doi ani mai pierde 2000 dintre locuitorii urbei în urma unei epidemii de ciumă.

Sándor Petőfi este poetul național al Ungariei. El a luptat în timpul Revoluției de la 1848 în Transilvania; se crede că a murit într-o bătălie ținută între Sighișoara și Albești, între 19 și 31 iulie 1849.

Statuia eroului poet maghiar Petőfi Sándor 1908
Statuia eroului poet maghiar Petőfi Sándor 1908

Economic, orașul a fost pentru mult timp o localitate prosperă. Meșteșugarii erau organizați în bresle, iar aceste bresle sighișorene aveau statute deja din 1376. Concurența era acerbă, iar competiția a dus la dezvoltarea orașului. Fiecare breaslă a ridicat un turn și în caz de atac, apărarea turnului respectiv pica în responsabilitatea breslei. Trec anii, iar perioada modernă a dus la desființarea breslelor în 1884. La început de 1900, orașul va cunoaște binecuvântarea curentului electric și a gazului metan. Inevitabil s-a dezvoltat și industria, iar pe perioada interbelică Sighișoara devine capitala județului Târnava Mare.

Harta cu Județul Târnava Mare din 1924
Harta cu Județul Târnava Mare din 1924

Sighișoara a avut și o infloritoare latură culturală. În 1872 știm că exista ziarul Schäßburger Anzeiger (în limba germană). Johannes Brahms, faimosul compozitor face o oprire și la Sighișoara în turneul său prin Transilvania.

Ca dealtfel întreaga Transilvanie, Sighișoara cunoaște revoluțiile religioase. A trecut pașnic prin acestea, în urbe locuind de-a lungul timpului luterani, reformați, romano-catolici, unitarieni, greco-catolici, ortodocși și mozaici (evrei).

În 1709 știm că urbea număra 4000 de suflete iar peste 200 de ani, în 1930 erau deja 13 033 de locuitori (majoritatea germani – 5236 la număr, urmați de români – 4366, maghiari – 2896 și minoritarii țigani – 356 – și evrei – 146). În 2002 avea aproape de trei ori populația de atunci, majoritatea români.

Dintre personalitățile care au trăit sau activat în Sighișoara vreau să amintesc pe Hermann Oberth, unul dintre cei trei părinți ai rachetei. Este unul dintre profesorii lui Von Braun și după al doilea război mondial participă la diverse proiecte în SUA. În Sighișoara a făcut liceul, aici fiind amintit printr-un bust și o piațetă care îi poartă numele.
Îi amintesc și pe Georg Krauss (cronicar), Joseph Haltrich (epdagog, filolog, preot și etnograf), Zaharia Boiu (poet, publicist) și Horea Teculescu (om de cultură).

Nu mai e nevoie să vă spun că Sighișoara este unul dintre punctele cele mai atractive ale României, străinii și românii deopotrivă apreciază această fortificație, singura cetate medievală locuită din zona noastră de Europă.

Sighișoara la 1776
Sighișoara la 1776
Zidurile cetății Sighișoara la 1860
Zidurile cetății Sighișoara la 1860
Sighișoara la 1860
Sighișoara la 1860

Turnul cu Ceas, denumit și Turnul Oarelor, într-o acuarelă de Betty Schuller.

Turnul cu ceas în 1880
Turnul cu ceas în 1880

Turnul cu Ceas, cel mai renumit turn al cetății, este un simbol regăsit pe toți magneții cu Sighișoara. A fost construit în secolul al XIV-lea și refăcut în 1677 după un mare incendiu. Are 64 de metri.

Turnul cu ceas în 1906
Turnul cu ceas în 1906
Turnul cu ceas în 1907
Turnul cu ceas în 1907

Pe ambele fațade ale turnului există câte un cadran uriaș de ceasornic și nișe cu diverse figurine.

Turnul cu ceas în 1913
Turnul cu ceas în 1913

Până în 1556 a fost sediul primăriei. Din 1898 funcționează ca muzeu.

Turnul cu ceas în 1918
Turnul cu ceas în 1918

Turnul Croitorilor a fost construit în anii 1300. Și el a fost parțial distrus în incendiul din 1676.

Turnul Croitorilor din Sighișoara la 1880
Turnul Croitorilor din Sighișoara la 1880

Strada Morii și Mănăstirea Dominicană, construită în 1677, cunoscută astăzi drept Biserica Mănăstirii.

Strada Morii cu Biserica Dominicană (Mănăstirii) la 1880
Strada Morii cu Biserica Dominicană (Mănăstirii) la 1880

În locul aproximativ unde astăzi este Primăria, pe vremuri se afla Turnul Bugnarilor (Caretașilor).

Turnul Bugnarilor (Caretașilor) în 1880
Turnul Bugnarilor (Caretașilor) în 1880

Orașul era împânzit de alei strâmte și trepte.

Sighișoara la 1880, cu alei înguste
Sighișoara la 1880, cu alei înguste

În cetate mai există astăzi turnurile Tăbăcarilor, Cositorarilor, Cojocarilor, Frânghierilor, Măcelarilor, Croitorilor, Cizmarilor, Fierarilor și Turnul cu Ceas.

În 1912 așa arăta Sighișoara
În 1912 așa arăta Sighișoara
În 1924 așa arăta Sighișoara
În 1924 așa arăta Sighișoara

În 1899 a fost editată o ilustrată explicativă în care sunt prezentate cele trei biserici emblematice ale urbei: Biserica din Deal (1345, stânga), Biserica Mănăstirii (1677, centru) și Biserica Romano-Catolică (1894, dreapta). Ortodocșii au avut biserică la Cornești din anul 1797.

Ilustrata din 1899 cu cele trei biserici principale ale urbei
Ilustrata din 1899 cu cele trei biserici principale ale urbei

Palatul Administrativ (prefectura) a fost realizat în 1888 în stil secession. Azi e sediul Primăriei.

Palatul Administrativ în 1910
Palatul Administrativ în 1910

Fosta Casă Albert (plan apropiat) este sediul internatului Liceului „Joseph Haltrich”.

Fosta Casă Albert, apoi internatul liceului - 1899
Fosta Casă Albert, apoi internatul liceului – 1899

Acea parte a urbei care nu aparținea de Cetate a fost denumită Orașul de Jos.

Orașul de Jos la 1904
Orașul de Jos la 1904
Orașul de Jos la 1913
Orașul de Jos la 1913
Orașul de Jos la 1921. Se vede cetatea.
Orașul de Jos la 1921. Se vede cetatea.

Fosta Casă a Meseriașilor (Meșteșugarilor) era una dintre cele mai renumite clădiri din Orașul de Jos.

Fosta casă a meseriașilor - 1906
Fosta casă a meseriașilor – 1906
Fosta casă a meseriașilor - 1910
Fosta casă a meseriașilor – 1910
Fosta casă a meseriașilor - 1914
Fosta casă a meseriașilor – 1914

În 1912, Hotelul și Restaurantul „Steaua” au fost complet renovate.

Hotelul și restaurantul Steaua - 1910
Hotelul și restaurantul Steaua – 1910
Hotelul și restaurantul Steaua - 1913
Hotelul și restaurantul Steaua – 1913
Hotelul și restaurantul Steaua - 1913
Hotelul și restaurantul Steaua – 1913

Orașul de Jos a avut mereu un aer aristocratic. Majoritatea clădirilor sunt constuite în secolele XVIII-XIX.

Orașul de Jos la 1913
Orașul de Jos la 1913
Orașul de Jos la 1917
Orașul de Jos la 1917

Negustorii și cumpărătorii umpleau adesea strada principală a Orașului de Jos.

Negustori pe strada principală din Orașul de Jos, 1894
Negustori pe strada principală din Orașul de Jos, 1894
Negustori pe strada principală din Orașul de Jos, 1923
Negustori pe strada principală din Orașul de Jos, 1923

Prin fața clădirii fostei Instanțe Districtuale trecea calea ferată îngustă. Aceasta traversa orașul.

Fosta instanță districtuală și calea ferată îngustă care trecea prin oraș - 1910
Fosta instanță districtuală și calea ferată îngustă care trecea prin oraș – 1910

Fiind reședință de județ, avea Spital Județean.

Fostul spital județean Târnava Mare - 1922
Fostul spital județean Târnava Mare – 1922

Două dintre școlile orașului, Școala de Fete și Școala de Înot. Și un instantaneu de pe Strada Școlii.

Fosta școală de fete - 1907
Fosta școală de fete – 1907
Fosta școală de înot - 1920
Fosta școală de înot – 1920
Fosta școală de înot - 1920
Fosta școală de înot – 1920
Strada Școlii în 1908
Strada Școlii în 1908

Târnava Mare, râul pe malurile căruia a fost întemeiată cetatea.

Sighișoara și râul Târnava Mare în 1907
Sighișoara și râul Târnava Mare în 1907

O exemplificare din 1909 a sărbătorilor de iarnă. Cetatea este sub zăpadă.

Sighișoara din trecut în Ajunul Crăciunului - 1909
Sighișoara din trecut în Ajunul Crăciunului – 1909

Când mergeți la Sighișoara nu am nicio îndoială că vă veți simți farmecul bătrânului oraș din Mureș, eu sper doar că prin rândurile așternute mai sus am reușit să vă transmit aerul vechi al cetății Sighișoara din trecut!


Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

5 gânduri despre “Sighișoara din trecut. Imagini din secolele XVI-XX – Mureșul vechi (3)

  1. „singura cetate locuită din zona noastră de Europă” – Cum ramane cu Alba Iulia sau Aiud? Si aceste orase sunt cetati locuite. Care-i criteriul dupa care zici ca e singura?

    Răspunde
  2. 15 turnuri au existat. Să nu-l uităm şi pe cel al Pescarilor, pe Târnavă, în spatele Mănăstirii Măicuţelor Franciscane (Turul Cizmarilor) care, deşi nu făcea parte din sistemul de fortificaţie, a existat totuşi.
    Prima imagine este stilizată. Nu existau atâtea clădiri în acea perioadă.
    În rest… un articol frumos, realizat cu suflet. Mulţumesc.

    Răspunde

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar