Continui Scrie România cu o privire aruncată asupra turismului în spațiul religios dobrogean.

Cuprind în acest articol 2 mănăstiri vizitate, una la care nu am avut acces și una întâmplător găsită în calea noastră. Pun în final o listă mai lungă cu lăcașuri de cult pentru cei interesați de turismul în spațiul religios din Dobrogea.

Era ziua întâi a plimbărilor (la care poți avea acces gratuit dacă unul dintre cei 2 câștigători ai concursului) noastre și porneam la drum.

0: Până să ajungem la Tropaeum Traiani / Adamclisi, găsim un indicator spre mănăstirea Sf. Ștefan. Semnul ne duce pe un drum de țară iar după 400 de metri găsim locul indicat, o liniștită mănăstire de lemn. Mie îmi aducea aminte de ce văzusem în Maramureș la Bârsana și Săpânța. Găsesc interesantă notația Vaskapu de pe unul dintre clopotele bisericii (înseamnă „arc de fier” sau „poartă de fier” și este numele celui mai înalt arc stâncos din Ungaria).

 

1. Peștera Sfântului Andrei și mănăstirea cu același nume
Localizare: Ca să ajungi în zona deluroasă din Sud Vestul Dobrogei pornești pe drumul Constanța – Basarabi (Murfatlar) – Cobadin – Adamclisi – Ion Corvin. Nu te oprești și mergi înainte spre Ostrov, iar la puțin timp după ce ai trecut de Ion Corvin găsești indicatoare care te trimit la stânga către peștera Sfântului Andrei. Urmează acel drum lung de 4 kilometri și ai ajuns la destinație.

Drumul: după ce am ieșit din Constanța, cu o singură excepție de câțiva kilometri (în Ion Corvin și după comună) tot drumul este foarte bun sau cel puțin decent, noi „alergând” cu mai mult de 100 km/h; mergi cu încredere, nu o să îți rupi mașina.

Legenda spune că această grotă a fost aleasă acum mulți ani de către Apostolul Andrei pentru rugăciune, iar patul scobit în piatră era locul unde se odihnea. Cum Sf. Andrei este cel care a creștinat această parte a Europei în călătoriile lui prin Sciția, acest loc este adânc marcat pe harta locurilor sfinte din România.

Uitat de lume pe vremea turcilor, a fost descoperit de un avocat (Jean Dinu) în 1918 și după ce a fost curățat locul, a construit și câteva chilii. În 1943 avea să fie sfințit și iarăși uitat până în 1990.

Lăcașul a fost înviat și acum cuprinde 3 biserici, cea mică având și moaște ale Sfântului Andrei (o părticică din degetul apostolului primită de la Mitropolia Trifiliei, Grecia). Moștele sunt în mijlocul unei cruci care pe laturi conține alte moaște de la sfinții Zoticos, Attalos, Kamasis si Filippos, sfinții martiri de la Niculițel, Epictet preotul și Astion monahul.

Observați în poze autocarul cu turiști cu care aveam să ne mai întâlnim în acea zi pe drum, dar și Q7-le ce trecuse cu multă evlavie de indicatorul opțional cu semnificația „Accesul interzis”.

 

2. Mănăstirea Dervent și crucea de piatră, ninse în martie

Localizare: drumul Constanța – Ostrov, comuna Lipnița, satul Galița. Cu bucurie vei vedea podgorii nou înființate pe drum atât pe drepta, cât și pe stânga șoselei.

„Sfânta Cruce nu este pusă de mână omenească, ci crește natural din pământ.”

Prima mănăstirea din acel loc datează de prin secolul IX și a fost distrusă de triburile de pecenegi în 1036. Prezentul lăcaș de cult a fost construit în perioada 1929-1936 lângă un cimitir creștin, iar biserica mănăstirii are formă de cruce.

2 cruci de piatră sunt cuprinse în legende: cea de afară, veche se pare de prin secolul XVII, vindecă animalele bolnave care dorm lângă ea, iar cea din capelă vindecă oamenii bolnavi care îi dorm alături.

Vei găsi interesante sculpturile omniprezente în incinta mănăstirii. Ai putea zice că ești într-o tabără permanentă de sculptură, nu într-un lăcaș de cult.

Aproape de mănăstire este un izvor (ultima poză) pe care unii îl numesc Izvorul Tămăduirii. Că vindecă ori ba, nu știu, dar apa e bună.

 

Dezamăgire personală – bisericuțele de cretă de la Basarabi
Atât în oraș, cât și la ieșirea din Constanța am vazut indicatoarele turistice cu aceste bisericuțe. Ele se află pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, după ce treci de podul de la Basarabi. Cu cât ești mai aproape de ele, cu atât mai departe ești, că indicatoare lipsesc cu desăvârșire. Mai târziu aveam să aflăm de ce.

Unicat în România (seamănă cu cele săpate în piatră în Siria și Cappadocia), este și unul dintre cele mai fascinante situri arheologice de pe teritoriul țării. Un complex labirint săpat în dealul de cretă (dealului Tibisirul, în imediata apropiere a Marelui Val de Piatră) în secolele X-XI format din 6 bisericuțe și capele, numeroase chilii și galerii, a fost descoperit întâmplător de muncitorii de la carieră în 1957.

Conform cercetătorilor, ar putea fi locul unde a existat prima biserică a unei mănăstiri din România. O inscripție din naosul bisericii B4 conține textul „leat 6500”, adică anul 992.

Din cauza degradării continue și a lipsei fondurilor pentru a o întreține, nu ni s-a permis accesul. Se pare că se încearcă a fi conservate și accesul este foarte limitat. Sau cel puțin așa ni s-a dat de înțeles la fața locului, de către paznic. Dar de ce mai sunt puse indicatoarele turistice dacă tot nu pot să văd bisericuțele? Mai multe detalii poți afla aici.

 

Într-un ghid bine ascuns al Consiliului Județean Constanța, numit „Ansambluri religioase și lăcașuri de cult din județul Constanța” am găsit mai multe biserici și mănăstiri care pot fi incluse în programul celor dornici de turismul religios.

Așa am aflat că lista conține, pe lângă cele de mai sus, și: Catedrala Ordodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel (Constanța), Biserica Ortodoxă Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril (fostă Capelă Militară, Constanța), Biserica Ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena (frumoasă biserică construită recent în Constanța), Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (centrul Constanței), ați aflat deja de Biserica Ortodoxă Sfântul Mucenic Mina (Constanța), Biserica Ortodoxă Schimbarea la Față (în dreptul plajei Modern și a portului Tomis, Constanța), Mănăstirea Sfânta Maria Techirghiol (biserică de lemn adusă din Mureș în 1928).

 

Un alt lucru care e interesant e prezența musulmanilor în Dobrogea. De-a lungul celor 2 zile de plimbări în regiune, am văzut vreo 10 moschei. Cea mai mare este în Constanța: Marea Moschee sau Moscheea Carol I. Cum de fiecare dată am prinso închisă, rămâne să ne spuneți voi cum se vede orașul din turnul ei.

Drum liber!

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

4 gânduri despre “Turism în spațiu religios – Dobrogea

  1. Poti gasi mai multe detalii despre unele din locurile vizitate si pe PelerinVirtual.ro
    Sper ca auto-reclama n-a fost prea evidenta ;-)

    Răspunde
  2. Mersi de apreciere :-)
    In alta ordine de idei, definitia la care m-am gandit – chiar inainte sa aflu ca ea e deja consacrata in domeniu – a fost „turism spiritual”. Ce parere ai ?

    Răspunde
    • Conform DEX, spiritual are mai multe definiții și doar una are legătură directă cu religia, deci cred că ar putea fi înțeles greșit în multe situații.

      SPIRITUÁL1, -Ä‚, spirituali, -e, adj. 1. Care aparține spiritului (I 1), privitor la spirit; ideal, imaterial; sufletesc; intelectual; p. ext. cultural. 2. Inteligent, deștept, ager; dotat cu umor. ♦ Care oglindește, exprimă, denotă inteligență, istețime, umor. 3. Care aparține religiei sau bisericii; bisericesc, religios; duhovnicesc. ♦

      Răspunde

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.