Cetatea Sighișoara de Mărțișor – o noapte și o zi

Pe când doamnele și domnișoarele primeau mărțișoare, de 1 martie, eu plecam din Brașov cu direcția Sighișoara. Era urmată întrevederea cu Alina, dar și un tur al cetății pe care eu o văzusem prima dată în 2005, chiar în timpul festivalului medieval.

După acești ani nu prea mai țineam mare lucru minte, dar știu ca în una din piețe am făcut la vremea respectivă un scurt curs de dansuri medievale și mi-a plăcut. Acum nu urma să dansez, dar eram nerăbdător să văd cetatea. Așteptam să retrăiesc prima vizită, să compar și să sedimentez amintirile.


Prima impresie pe când coboram din mașină a fost: „arată mult mai bine decât mă așteptam”. Cetatea era luminată și se vedea bine de la distanță. Primii pași au nimerit calea bună, apoi cu scurte indicații am ajuns spre o alee pietruită ce urca dealul. Intuiția îmi spunea că doar la cetate poate duce, mergeam la sigur.

Trebuia să ajung la Turnul cu Ceas, iar gândul meu era să întreb pe cineva când ajung sus. Cum treptele mă duceau chiar lângă turn, nu a mai fost nevoie. Asta a fost bine, fiindcă eram singurul om pe stradă :) Nu mă așteptam să fie pustie strada, aceasta a fost prima mea surpriză pe care cetatea mi-o prăgătise.

 

3 lucruri care îmi plac la Sighișoara:

  • numele străzilor: strada cojocarilor, strada tâmplarilor
  • casele vechi; cred că nu se poate să nu îți placă specificul caselor săsești colorate și uneori cu „ochi”
  • piețele și atmosfera „veche”, anunțurile în stil medieval, aleile pietruite


Ce nu mi-a plăcut
: mașinile din cetate și forfota lor. Le-aș elimina pe cât posibil.

Sighișoara este singura cetate locuită din sud estul Europei și e unul dintre cele 7 obiective românești pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Coloniștii germani invitați să se așeze în Transilvania pentru a apăra granițele de est au primit drepturi de undus regius (pământ crăiesc / Königsboden), fapt care duce la dezvoltarea mai multor cetăți, printre care și Sighișoara.

Pentru apărare, cetatea avea 14 turnuri (fiecare aparținea unei bresle) și 5 bastioane. În zilele noastre mai există 9 turnuri și două bastioane.

De pe wikipedia aflăm că era o acută concurență între bresle, iar cea dintre breslele din diferite orașe era de-a dreptul crâncenă. Dacă lăcătușii din Brașov aduceau la târgul din Sighișoara „lacăte și broaște proaste”, lăcătușilor sighișoreni li se permitea să le confiște. De ar mai fi valabila și acum regula… :)


Non scolae, sed vitae discimus (nu pentru școală, ci pentru viață învățăm)
Scara acoperită (scara elevilor) a fost construită în 1654 pentru a te duce spre Școala de pe deal (atestată documentar încă din 1522 – atunci este consemnat că „Rector scholae” a primit drept recompensă pentru meritele sale un veșmânt în valoare de 4 florini) și avea inițial aproximativ 300 de trepte (azi are doar 176). Școala e o clădire frumos restaurată după 2002 și a cărui frontispiciu poartă următorul text: „PATRIAE FILIIS VIRTUTI PALLADIQUE SESE VOVENTIBUS SACRUM”, text numai bun de a ne exersa cunoștințele de latină. Broșura făcută la aniversarea școlii spune că traducerea e „Fiilor patriei care s-au dedicat virtuții și științei – un loc sacru”.
Vă provoc să găsiți în textul latin cuvântul tradus prin „științei”.

Nu ratați fresca de pe tavanul de deasupra casei scărilor. Dacă puteți, vizitați și o frumoasă sala de la ultimul etaj unde se țin și cursuri, dar și alte evenimente.

Cel mai important student al liceului a fost Hermann Oberth, unul dintre cei 3 părinți ai tehnicii rachetelor și zborurilor cosmice. Casa memorială a lui este în Mediaș, am văzut-o eu întâmplător în aceeași zi, mai târziu.

Sighișoara este locul unde a locuit pentru câțiva ani (1431 – 1435) Vlad al II-lea Dracul, tatăl lui Vlad Å¢epeș. Tot aici se pare că este locul de naștere al lui Vlad Țepeș (1431). Doritorii pot și vizita casa unde Vlad Dracul a locuit, întrebați gazdele și veți primi ajutor.

Eu m-am simțit foarte bine în Sighișoara, cred că am intrat destul de bine în atmosfera de poveste medievală a cetății. Oamenii pe care i-am întâlnit au fost foarte primitori și au lăsat invitația pentru revenire în frumoasa cetate-oraș, lucru de care voi profita cu siguranță!

Sper că am reușit să prind puțin din farmecul Sighișoarei, pe care îl completez cu câteva fotografii de noapte sau de dimineață.

Publicat de Florin Arjocu (fondator)

Periplul meu începea în 2004, an când împreună cu un grup de portughezi vizitam pentru prima dată Cheile Nerei. Am rămas încântat de frumusețea locurilor și de atunci am început să văd altfel România, până atunci nu aș fi crezut că avem locuri precum cele din filme. Îmi place România și călătoresc cât pot de mult. În primii ani de la aderarea UE m-am grăbit să ajung în o mare parte de Europa, iar în 2009 am fondat Drum Liber. Am dedicat ultimii ani în mare măsură României, asortând călătoriile interne cu ieșiri "de studiu" în alte țări. Sunt convins că mintea călătorului este mai deschisă și experiențele la drum te îmbogățesc. Călătorește cu mine, pe Drum Liber!

Alătură-te conversației

4 comentarii

    1. Salut Dia,

      Dacă mergi în zonă, nu uita să vezi cât mai multe sate și cetăți săsești și rezervația Breite, merită!
      Florin

  1. Asta îmi și doresc. Să văd ce îmi permite timpul. De vreo 2 ani visez să merg în superbul sătuc Biertan. Mi-a povestit mama foarte multe din verile petrecute de ea acolo în adolescență. Ai idee dacă găsesc maxi-taxi? Și Cristuru Secuiesc îmi face cu ochiul.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Citește articolul precedent:
Stejarii seculari de la Breite
Stejarii Seculari de la Breite

Sunt 6, poate 7 sute de ani de când sașii s-au gândit să își amenajeze o pajiște largă, luminoasă, tocmai...

Închide