Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Pe o stradă pietonală din centrul Timișoarei, găsim o clădire-bijuterie, placată cu cărămizi și decorată în stil maur. După mulți ani de limitări, evreii din Timișoara puteau construi clădiri la vedere și au ridicat această capodoperă. Astăzi mergem la Timișoara să vizităm un impresionant monument, Sinagoga din Cetate.

Deși am stat mulți ani în Timișoara, pentru această incursiune în trecut trebuie să îi mulțumesc lui Claudiu Preda, istoric și ghid de turism profesionist în Timișoara și Banat.
PS: o parte dintre poze sunt făcute cu un capabil Canon 100D de la F64.

Sinagoga din Cetate sau Sinagoga Nouă din Timișoara
Sinagoga din Cetate sau Sinagoga Nouă din Timișoara

Pentru a înțelege contextul, să vă povestesc puțin puțin și despre evreii europeni:

Sunt două grupe mari de evrei în Europa, sefarzii (sefardi, sephardi) care au venit în Banat prin intermediul Imperiului Otoman, și așcheenazii (ashkenazi), evreii germanici.

Când ajungeți în București o să vă placă să vizitați Templul Coral.

Sefarzii construiau sinagogi în stil maur, ca amintire a perioadei lor de aur din Spania, în timpul Dinastiei Omaiade (Umayyade) de Cordoba. În Andaluzia, evreii au avut o mare putere economică, culturală, științifică, iar urmașii lor le păstrează aducerea aminte.

Evreii spanioli sau „sefarzi” se așezaseră în Timișoara în perioada ocupației turcești. Noua administrație austriacă le-a permis acestora să rămână în cetate și după recucerirea din 1716, însă trebuia să respecte „regulamentul pentru evrei” (Judenordnung), care de fapt era un cod de măsuri discriminatorii față de populația ne-creștină.


Pentru a nu deranja aspectul „creștin” al orașului, ei puteau avea clădiri doar în afara cetății. Sinagogă aveau de o sută de ani în cartierul Iosefin, în interiorul Careului Evreiesc, Judenhof, pe germană. Abia mai târziu, în timpul monarhiei dualiste, împăratul Franz Joseph le conferă drepturi suplimentare, inclusiv cetățenia deplină.

Odată cu noua ordine socială, puteau să își exprime prin clădiri poziția în societate, iar în anii 1860 ridică o impunătoare și frumoasă sinagogă în cartierul central, Cetate. Sinagoga Nouă (sau Sinagoga din Cetate) este o clădire de mari dimensiuni, putând deservi slujbe cu 1000-1500 de oameni. Arhitectul vienez Ignatz Schumann s-a asigurat că reflecta puterea economică a comunităţii evreieşti din acel moment.

Împăratul Franz Joseph nu doar că le dă cetățenie deplină, dar vine și la reinaugurarea acestei sinagogi, la doi ani de la construcția ei.

Privită din exterior, se aseamănă cu Marea Sinagogă din Budapesta și Marea Sinagogă din Berlin.

Pe interior, decorațiile abundente și vitraliile de mare artă, sunt completate de orga „Wegenstein”, realizată de un mare constructor de orgi din Timișoara cu același nume.

Mai târziu, firma se numea „Wegenstein și fii„, dintre care ultimul se stinge prin anii 1950-1960.

În față găsim lista rabinilor și a celor care au avut în grijă clădirea de-a lungul anilor.

Astăzi, măreața sinagogă este o umbră a ce a fost, Primăria fiind actualul proprietar. Eu unul sper că va fi restaurată, dar la fel de mult sper că atunci când ajungeți la Timișoara, veți face măcar o vizită la Sinagoga din Cetate. Să aveți drum bun și o zi minunată.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar