Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Pentru a ne dezmorți picioarele, astăzi ieșim printre sonde de petrol să descoperim câteva construcții păstrate din cele două războaie mondiale prin care am trecut. Vom urca pe dealurile petrolifere din Dâmbovița să căutăm Cazematele germane de la Moreni, dar și Crucea Legionarilor, aflată la mică distanță de cazemate.

Una dintre sondele încă funționale de la Moreni
Una dintre sondele încă funționale de la Moreni

În urmă cu aproape o sută de ani, sub conducerea regilor germani, România devenea o țară mare. Banatul, Transilvania și mai câteva bucăți se uneau cu țara mamă în urma unui sângeros răboi. Acele veacuri de la cumpăna anilor 1900, au încercat să cultive spiritul românesc; palate frumoase și cu arhitectură impunătoare s-au ridicat în toată țara, iar după Războiul de Întregire, țara a fost împânzită cu monumente ridicate în cinstea eroilor.

Crucea Legionarilor de la Moreni, așa cum este cunoscută de bătrâni, este doar unul dintre monumente. O găsim la Moreni, undeva între Ploiești și Târgoviște, în vârf de deal. Avea să fie construită de legionarii din localitate, cu puțin înainte de cel de-al doilea război mondial, în 1936. Realizată din beton armat cu țevi masive de fier, crucea are o înălţime de peste 3 metri. A supraviețuit războiului, comunismului, dar a fost avariată după Revoluția din ’89, mai precis, în 1999. În ziua de 23 iunie 2011, câțiva localnici s-au pornit să o repare, așa că poate fi găsită la locul ei, întreagă. O plăcuță poartă textul acesta:

Ne vom întoarce într-o zi,
Ne vom întoarce neapărat,
Vor fi apusuri aurii,
Cum au fost când am plecat

Să revenim la cel de-al doilea mare război mondial și să căutăm Cazematele Germane de la Moreni

Facem un exercițiu de imaginați: să ne imaginăm că suntem în acele vremuri, că petrolul este cel care pune în mișcare marea mașinărie de răboi germană, iar micul oraș Moreni este în mijlocul unui câmp uriaș de petrol. Peste tot unde te uiți, vezi sonde, sute de sonde. De aici se pompează jumătate din țițeiul României către rafinăriile de la Ploiești. Pe unul dintre dealuri, Dealul Sângeriș pe numele său, hitleriștii au cantonat și au ridicat buncăre din care să apere prețiosul aur negru.

Câmp de extracție petrolieră la Moreni (1920)
Câmp de extracție petrolieră la Moreni (1920) (sursa: Wikipedia)

Buncărele din beton gros au fost construite de specialiști aduși chiar din Germania. Se zice că asemenea cazemate se mai întâlnesc acum în Franța și Olanda. Cazematele germane de la Moreni aveau compartimente de tragere, de depozitare a armamentului, dormitoare, bucătărie, chiar și tunele între locurile de tragere.

O jumătate de secol mai târziu, buncărele sunt încă acolo, iar de data aceasta doar vântul le mai ține companie. Vântul și uneori copiii, cei care se joacă în vechile construcții masive de beton armat.

Alte poze aici.


Cum ajungeți la Cazematele germane și la Crucea Legionarilor de la Moreni?

Când să ieșiți din Moreni spre Filipeștii de Pădure, veți trece de o benzinărie Petrom și pe stânga, imediat, veți găsi un drum. Acest drum va avea pe dreapta după câteva sute de metri câteva rezervoare de țiței, trece și pe lângă o stână, apoi urcă prin pădure. Nu sunt indicatoare, așa că e bine să folosiți un aparat GPS cu hărți actualizate. Google Maps nu are poziția corectă a crucii, nu vă luați după el (martie 2015). Puteți merge și pe jos, sunt cam 3-4 kilometri de urcat pe drumuri forestiere.

Coordonate GPS:
Crucea Legionarilor: 44.991118N, 25.678346E
Cazematele germane: 44.990046N, 25.661737E


Sper că v-am făcut curioși. Să aveți drum bun și o zi minunată.


Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •   
  •   
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar