Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Dacă mass media face (uneori) reportaje nedocumentate, noi am ajuns la adevărații oameni care dezvoltă hărțile Google Maps. Am vorbit cu doi dintre cei care au zeci de mii de editări în Map Maker, care aprobă sau șterg intrări de pe hărți, corectează și dezvoltă hărțile Google Maps cu România și doresc să dezvolte prezența României pe aceste hărți foarte des folosite în zilele noastre.

Am povestit cu Cătălin Stratilă și de puțin timp am încheiat convorbirea și cu Radu Ioniță, doi dintre oamenii de bază în Map Maker (aplicația online în care se editează hărțile Google Maps). Cătălin are 38 de ani și lucrează în industria tiparului, în Brașov, iar Radu are 42 de ani, locuiește în Onești și conduce o firmă din mediul privat. Pe cei doi îi leagă o pasiune, cea pentru hărți; pornind de la întâmplări simple, ei au dezvoltat un hobby și acum fac cu plăcere voluntariat pentru a dezvolta hărțile Google cu România.

Update: Un al doilea Google MapUp Party va fi organizat în weekendul 4-5 august 2012 la Biblioteca Municipală Radu Rosetti (Bulevardul Oituz nr. 15) din Onești. Pentru detalii concrete, vorbiți cu Radu.

Mai jos aveți compilația celor două interviuri:

În primul rând, bine ai venit!

Î: Când te-ai apucat de „meseria” asta și de ce?

Cătălin: :-) Am descoperit că pot pune și eu umărul acum aproape 2 ani și… mi-a plăcut. Și încă îmi place. Eram fascinat de Google Earth, dar nu-mi dădeam seama că pot contribui și eu. Cred că Google Earth a fost punctul de pornire.
Radu: Strada pe care stătea nu apărea pe nicio hartă prin decembrie 2009 și am aflat că o poate oricine adăuga pe Google Map Maker.

Radu îmi povestește cu pasiune cum de atunci a introdus în Google Maps vechiul bloc, liceul, iar în 2-3 luni a făcut peste 90% din orașul Onești, inclusiv codurile poștale și numerele blocurilor.

Radu: Pe vremea aceea erau foarte puține lucruri adaugate în Google Maps; Onești are peste 90% dintre obiective adăugate la nivel de număr. Acum am peste 40 de mii de editări. Ba mai mult, Oneștiul e cel dat în pagina de ajutor Google Map Maker.

Ai cunoscut pe alții care editează, înainte să te apuci?

Cătălin: Nu. Nu am cunoscut alte persoane. Dar pe măsură ce am editat, pe măsură ce am învățat din greșeli (și pot spune că au fost greșeli mai multe) am cunoscut și alte persoane care m-au ajutat să trec mai repede de faza de începător. Mi-a prins bine.

Î: De când s-a deschis la editari Google Maps România?

Radu: Din august 2009. Ultimele două deschise sunt Franta și Luxembourg, dar ele aveau deja o mulțime de date în Google Maps. În România nu era aproape nimic; majoritatea datelor sunt cele introduse în Map Maker.

Î: Știi cum a început comunitatea editorilor români de hărți Google?

Radu: Când am venit era deja format grupul.

Prima pagină din Google Maps România

Î: Ce presupune o editare în Map Maker și care e rolul vostru?

Radu: Practic oricine are un cont pe site-ul Map Make poate face editări, adăugări, ștergeri. În funcție de importanța schimbării, e nevoie de diverse aprobări. Unele editări mai puțin complexe pot fi aprobate și prin validarea a 2-3 editori (revieweri) simpli. Ce e mai important are nevoie de alte aprobări, iar aici apărem noi. Suntem împărțiți în Regional Expert Reviewer și Advocates.
Regional Expert Reviewer-ii sunt editori cu „puteri” mai mari.

Să zicem că eu editez, e prima editare și trebuie aprobată. Poate că trebuie aprobată de 2-3 revieweri, dar dacă reviewerul e RER, e suficientă o singură aprobare. E în functie de importanța schimbării.

Un advocate – este un editor care a preluat rolul de „avocat” pentru Google Maps Maker. El încearcă să promoveze, să atragă editori în Google Map Maker.

O altă diferență este că RER-ul este pe România, iar advocate-ul e pe Europa. Anul trecut am fost 2 advocates, acum suntem 5. Cerința Google e ca fiecare advocate să organizeze anual măcar un eveniment de genul celui de la Onești.

Cătălin: Sunt cinci avocați pe România și (cred) 25 de experți regionali. Am pus paranteze fiindcă nu sunt sigur, nu i-am numărat. :-) Putem vedea un advocat ca pe un arbitru între Google și comunitatea de aici. Prin avocați se iau deciziile importante în ceea ce privește aplicația. Tot prin intermediul lor se raportează și problemele majore și se caută un mod de rezolvare a acestora.
Scopul experților regionali (RER) este de a interveni între aplicație și utilizatori. După cum le este și numele, aceștia au rolul de a călăuzi utilizatorii spre partea de aplicație ce este specifică României. Și nu numai… Au un rol de moderare între experții Google ce nu sunt familiarizați cu „specificul românesc” și realitatea de aici.

Î: Au fost situații în care ați intervenit?

Cătălin: Firește. Au fost. Numele românești am putea spune că au fost mereu un „măr al discordiei”. Diacritice, traduceri și transliterări. Dar suntem pe calea cea bună.

Cum ar trebui sa fie introdus un obiectiv in Google Maps? Dacă îl introduci în română e o piedică pentru străini, dacă îl pui în engleză, e o piedică pentru români.

Cătălin: Se pot adăuga mai multe tipuri de nume și firește în mai multe limbi. Aceasta nu este o problemă. Prima denumire e în limba română, întotdeauna.

Din culisele editărilor

Radu și Andrei Teodorovici (teo), un alt advocate, și-au început prietenia într-un mod amuzant: Radu i-a marcât o modificare ca fiind abuz, din greseală. Așa au intrat în vorbă și au lămurit situația, iar de atunci Andrei a devenit foarte activ și printre editări se numără și multe trasee montane introduse de el pe Google Maps.

Î: Care e cea mai mare satisfacție de când lucrezi cu hărțile? Cel mai important loc adăugat? Care e mai aproape de sufletul tău?

Radu: Oneștiul. Apoi sunt mândru și de clădiri din Bucuresti făcute 3D: Universtitatea din București, Teatrul Național, Ateneul, Opera Natională, Facultatea de Medicină, etc.
Cătălin: Nu este, sau nu poate fi unul. Ar fi pueril să spun că acela este „obiectivul meu”. Spun asta fiindcă Map Maker ar fi inutil cu un singur obiectiv. Legătura dintre ele face totul. Degeaba se adaugă un obiectiv dacă nu poți ajunge la el. Sau, mai bine spus, dacă nu se oferă informațiile adiționale. Prin informații adiționale mă refer la program (nu este indicat să pui pe nimeni pe drumuri dacă este închis la ora respctivă), adresă completă și nu în ultimul rând căi de legătură către acel obiectiv (drumuri, alei…). Firește, nu trebuie omise datele de contact: telefoane, pagină web, adresă e-mail.

Î: Ce te face să editezi și acum, după câțiva ani?

Radu: Este un hobby. Lumea vede ce am editat, ce am făcut eu pe Google Maps. Vezi cazul Oneștiului. Să faci 90% din orașul în care te-ai născut îți aduce satisfacții. Nu prea îmi place să ies în față; spun prietenilor, dar nu vreau să mă știe toata lumea din Onești pentru asta.

Î: Care crezi că e principalul avantaj/dezavantaj al hărților online?

Radu: Pot vorbi de Google Maps. Principalul avantaj este rapiditatea cu care apare online informația. Dacă acum adaug un POI (n.r. – Punct de Interes – Point Of Interest), în 10-15 minute este în Google Maps; nu poți stoca pe niciun dispozitiv fizic mobil informația din online. Un lucru foarte important e că iGO/TomTom/Navigon/etc. de pe smartphone-uri au început să aibă Google Local Search – adică gasești ce e adăugat în Google Maps. Dacă ai internet, poți să cauți tot ce e în baza de date de la Google Maps.
Acesta este un avantaj incomensurabil. Faptul că la 10 minute un obiectiv este vizibil pe hartă pentru o lume întreagă cred că este extraordinar. Restul avantajelor și dezavantajelor sunt deja în umbră.

În România încă nu este activ layerul de trafic, unde, așa cum este și numele, se poate vedea traficul în timp real. Sperăm să se pună și acest lucru la punct.
Ca o noutate și nu este de loc pe un loc secund, este transportul în comun. Spun din cunoștință de cauză, acesta a fost pus în valoare în Brașov. Transportul în comun se găsește on-line pe orice device ce poate accesa Google Maps cu informații despre trasee și linii de transport în comun „la minut” ca să spunem așa.

Î: Există probleme cu corectitudinea datelor?

Radu: Dacă există probleme de rutare, e din cauza introducerii datelor. De exemplu mă ruta la un moment dat printre blocuri fiindca cineva a editat intersecțiile și a setat o viteză maximă de 30 km la oră. De obicei când găsesc erori, șterg și adaug din nou.

Î: Aparatele GPS specializate folosesc formate specializate, gdb sau gpx. Le poți importa în Map Maker?

Cătălin: Nu știe formatele acestea, trebuie să convertești.

Î: kml (formatul Google Earth)?

Cătălin: Kml, da. Dar trebuie să desenezi după kml, nu se importă pur și simplu.

Î: A fost o problema cu diacriticele românești în Google Maps.

Cătălin: Da, a fost o problemă la afișarea Ș-urilor și Ț-urilor. S-a rezolvat între timp.

Î: Care sunt provocările în activitatea de editor de hărți?

Radu: Ne-am lovit de foarte mulți editori care nu vor să își schimbe modul de editat. Nu te bagă în seamă și nu ai ce să le faci. Apoi mai sunt și bug-uri pe care înveti să le ocolești prin experiență.
Cătălin: Primul lucru ar fi utilizatorii ce editează, de aici pleacă multe alte probleme pe care noi trebuie să le corectăm.

Î: Cum apreciezi că arată România față de alte țări în Google Maps?

Radu: România stă foarte bine. După deschiderea hărților pentru România, cei de la Google au fost uimiți de cantitatea de date care a venit din țara noastă , au fost nevoiți să își reconfigureze unele programe.
Cătălin: În ceea ce privește țările din jurul României, firește că stăm mai bine. Multe nu sunt deschise la editare, deci, este posibil să stăm mai bine doar și din acest punct de vedere. Mai sunt și alte puncte de vedere, dar cred că acesta este principalul. În afară de Serbia și Moldova, toate celelalte nu sunt încă deschise editării.

S-ar putea ca la sfârșitul lunii să apară traseele de pescuit din Delta Dunării.

Î: Care sunt principalele avantaje/dezavantaje față de OpenStreetMap (ambele se dezvolta pe baza masei de utilizatori)? Dar față de celelalte hărți online ale concurenților Google (Bing Maps, Yahoo Maps, Nokia, ViaMichelin)?

Radu: Cantitatea de informații din Google Maps e net superioară. Sunt exemple clare că și alte sisteme de hărți se inspiră din munca noastră :)

Î: La Onești a fost recent un eveniment  – Map Up – pe care Radu l-a organizat. Ce a adus din punctul tău de vedere această întâlnire de la Onești?

Radu: Tema a fost promovarea turismului cu ajutorul Google Maps. Am vrut sa organizez fără ajutorul Google, să văd cum e să organizez un altfel de eveniment. Am încercat și reușit să implic și copii de la școli. Cred că este o reușită și va mai urma un eveniment, tot la Onești.
[n.r.: Unii zic că ar fi fost un eveniment similar acum câțiva ani și că nu ar fost primul Map Up]
Cătălin: Map Up este o întâlnire cu scop lucrativ (să-i spunem workshop) dar care nu se limitează doar la asta. Scopul ei este și de a ne cunoaște între noi, de schimba idei și de ce nu, de a ne distra și a ne simți bine. Nu cred că are importanță că a fost al doilea, sau primul. Important este că a fost o întâlnire a utilizatorilor MapMaker… și mai ales a noilor utilizatori. Elementul propus a fost atragerea de noi utilizatori și cred că am reușit acest lucru. Firește, rezultatul se va vedea în timp, dar impresia mea este că a fost o reușită din acest punct de vedere.

Î: Brașovul este primul care are transportul local în Google Maps. Cine l-a pus efectiv? Pot și eu completa cu transportul din alte orașe? Pe când putem spera să avem transportul local din România pe Google Maps?

Radu: Cel din Brașov a fost introdus de societatea de transport. Ei trebuie să facă procedurile. Trebuie să spun și că Google Transit e separat de Google Map Maker. Firma sau regia de transport trebuie să vrea și apoi să semneze un contract cu Google Transit. De exemplu am propus introducerea transportului local din Onești iar cei de la Google Transit nu ne-au acceptat. Depinde de firmele de transport, ei trebuie să fie interesați. Trebuie să se știe și că serviciul e gratuit.

Î: Care sunt locurile tale preferate din România? :)

Radu: Sincer, nu prea îmi plac cei care lucrează în turismul românesc.
Cătălin: :-) Greu de spus… Dar cred că zona Brașovului și a Făgărașului… cred că ar mai fi, dar s-ar aduna prea multe.

 

 

Vă mulțumesc pentru timpul acordat și îmi doresc să vedem hărți online tot mai bune!

 

 

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar