Se încheie în curând anul și pentru că pe toată durata lui 2014 l-am omagiat pe vizionarul Constantin Brâncoveanu, joi am fost la Muzeul Național de Artă a României la o conferință despre medicină pe vremea lui Brâncoveanu (cu prof. dr. Octavian Buda), iar în continuare vă invit să aflăm câteva lucruri despre contribuția domnitorului Țării Românești în dezvoltarea medicinei.

Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu (sursa: Wikimedia)

Nu ratați nici articolul despre Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus!

Anii de la cumpăna veacului al 18-lea au avut un rol esențial în dezvoltarea medicală a Țărilor Românești. Constantin Brâncoveanu și-a adus un aport important în acest sens, iar moștenirea lui s-a transmis domnitorilor care l-au urmat.

Cum s-a întâmplat acest lucru? Prin invitația dată unor mari medici ai vremii, să stea la București, să scrie tratate cât timp sunt aici și prin ridicarea unor spitale așa cum Țara Românească nu mai avusese până la acea vreme.

Dintre vizitatorii de seamă ai Țărilor Românești vreau să amintesc doar pe marele doctor Giacomo Pylarino (Jacopo Pilarino / Jacob Pylarinos).

Tranzacții filozofice - tratatul în care apare Pylarino
Tranzacții filozofice – tratatul în care apare Pylarino

Pylarino a contribuit esențial la eradicarea variolei, este considerat a fi primul imunolog din medicina modernă. Vorbim de o boală care doar la Londra a ucis 200 000 de oameni. In Italia urbană, fiecare al 20-lea om murea de variolă. Pylarino a descoperit că dacă va infecta intenționat pe cineva cu limfă de la bolnavi, în principiu îi va crea acelui individ o formă ușoară a bolii și respectivul om nu va mai face variolă. Practic, vorbim de strămoșul vaccinului.

Pylarino a lucrat la Spitalul Sfântul Lazăr al Cerșetorilor din Veneția, pe numele său italian, San Lazzaro e Mendicanti, și, pe vremea când a fost medic la curtea Țării Românești, va avea grijă ca acel spital să fie copiat în București, dând naștere Spitalului Colțea. Vorbim de prima construcție, fiindcă impunătoarea clădire din zilele noastre e construită mult mai târziu, în 1887.

Spitalul Colțea, copie după Spitalul Sfântul Lazăr al Cerșetorilor din Veneția (cel nou, din 1887)
Spitalul Colțea, copie după Spitalul Sfântul Lazăr al Cerșetorilor din Veneția (cel nou, din 1887) (sursa: Wikimedia)

Primele spitale nu reprezintă spitalele de astăzi ci sunt instituții specializate în problemele oamenilor săraci, fie ei bolnavi sau infirmi. Bogații încercau să primească iertatrea păcatelor prin construcția de biserici și realizarea de donații către spitale. Erau dealtfel cam singurele lucruri pe care le făceau pentru săraci, în rest, ei profitând de săraci.
În incinta mănăstirii Colțea, începând cu 1697, Spătarul lui Brâncoveanu, Mihail Cantacuzino, a ridicat un spital cu 24 de paturi după modelul vechiului spital venețian mai sus amintit. Avea spițerie „cu felurite leacuri și felurite buruieni tămăduitoare„, casă pentru chirurg, școală, odăi pentru dascăli, iar de-a lungul anilor s-au ridicat și alte acareturi necesare.

Plăcuță de pe Spitalul Colțea din București
Plăcuță de pe Spitalul Colțea din București

Nu doar clădirilea erau identice, ba chiar și afecțiunile tratate la Veneția și la Colțea au fost aceleași, și anume, bolile infecțioase. Evident, atât cât se putea face în acele vremuri.

Procedeul variolării a intrat în conștiința curților vestice printr-o metodă empirică definită de o tanti din Anglia care va încearca pe copiii ei procedeul (la Londra i se va testa metoda pe câțiva condamnați carora li se promite eliberarea dacă supraviețuiesc) și o metodă științifică, cea a lui Pylarino. Ca și curiozitate, entuziasmul britanic scade atunci când fiii lui George al III-lea, Albert si Octavius, mor din cauza unei complicații la inoculare.

În Țara Românească, cea de-a doua soție a lui Mavrocordat (primul domnitor fanariot) își va inocula și ea copiii.

Tot ca și curiozitate, primul vaccin veritabil este realizat de un scoțian. El va face acest vaccin pornind de la studiile lui Pylarino.

Spitalul Colțea și contribuția lui Pylarino au fost foarte importante pentru țările românești, iar tratatele scrise în acele vremuri de către Pylarino, dar și alții, ne plasează pe harta medicinei europene din anii 1700.
Marele Brâncoveanu și cei care l-au urmat ne-au lăsat o mare moștenire. Au reușit să facă asta cu ajutorul unor minți luminate ale vremii. La sfârșitul Anului Brâncoveanu, eu vă invit să îi cinstim pe toți, așa cum se cuvine.

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.