Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

O găsim în Băile Olănești, dar a fost construită la 1746 în satul apusean Albac, locul de naștere a lui Horea și este prima biserică de lemn, din România salvată ca monument istoric. Vă invit în continuare să descoperim povestea unui încântător monument din stațiunea vâlceană: Biserica lui Horea.

Horea pe Biserica din Albac
Horea pe Biserica din Albac

A fost construită la 1746 în satul apusean Albac, locul de naștere a lui Horea.

Povestea spune că adminstrația austro-ungară dorea să scape de amintirea răscoalei din 1784 și sub pretextul pericolului de incendiu a ordonat fărâmarea bisericii și punerea la vânzare a lemnului acesteia; moții desigur nu au vrut să cumpere lemnul sfânt și coincidența face ca vizita întâmplătoare a lui Iorga din acea perioadă să ducă la o serie de întâmplări (demne de un film de acțiune) care în final conduc la salvarea bisericii. Biserica lui Horea, (de fapt lemnul bisericii), a fost cumpărată ca lemn de foc, în întregime, în 1907 de Ion I.C. Brătianu, transportată pe ascuns și până s-au dumirit autoritățile duale că de fapt va fi salvată, a fost deja trecută granița în Țara Românească; în final a fost reconstruită de meșterii moți din Sohodol. Pentru a reîntregi gruparea Horea-Cloșca și Crișan biserica a primit 2 cadouri importante: porțile împărătești de la biserica lui Cloșca din Cărpiniș și potirul de lemn de cireș de la Biserica din Mesteacăn, unde jurase Crișan. După ce a stat câteva zeci de ani la reședința Brătianu din satul Florica, mica biserică a fost adusă în 1958 la Băile Olănești.

Poza din exterior cu Biserica lui Horea (Biserica din Albac)
Poza din exterior cu Biserica lui Horea (Biserica din Albac)

Ca să vă arăt importanța acestui simbol românesc, vreau să citez o poezie scrisă de Octavian Goga în 1908 despre Bisericuța călătoare a lui Horea. Poezia se cheamă simplu, Bisericuța din Albac:

Bisericuță din Albac,
Tu ești al vremurilor semn,
Tot bietul nostru plâns sărac
E-nchis în trupul tău de lemn.

Din ce-am cerut, din ce-am gândit,
Atâtea rugăciuni cuprinzi,
Și-atâta vis neizbândit,
Sub vechiul tău tavan de grinzi.

Tu știi cum ne-am trudit stingher
De-a pururi fără crezământ,
La Dumnezeu acolo-n cer
Și la-mpăratu’ pe pământ.

De-aceea ostenită acum
De zile rele câte-au fost,
Bătrână te-ai pornit la drum
Să-ți deie frații adăpost…

Rămâi aici, fă-ți un popas,
Fii sfetnic bun din veac în veac,
Și spune-acasă ce-a rămas,
Bisericuța din ALBAC!

Eu am rămas cu gândul la Biserica lui Horea din Băile Olănești, sper că și voi. Să aveți o zi minunată!

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar