Pe sfârșit de vară (23 – 25 august) am dat startul unui weekend minunat împreună cu câțiva cititori drumliber.ro și amatori de călătorie. A fost prima ieșire din categoria Prin România, cu Voi pe care am început-o cu o excursie pe meleagurile secuimii. Chiar dacă a trecut ceva timp de atunci, să știți că acel weekend nu-l vom uita prea curând… și ca să vă convingeți că așa a fost vă las să vedeți (citiți) cum am petrecut noi! :)
Ne-am dat întâlnire direct la foarte primitoarea pensiune Narcisa, unde urma să fim cazați. Până spre seara ne-am adunat cu toții, am reușit să ne cunoaștem și chiar să vizităm câte ceva.
Prima vizită am făcut-o la Biserica din Șumuleu Mic. Obiectul cel mai valoros al bisericii îl reprezintă statuia de pietate a Sfintei Fecioare, cioplită dintr-un trunchi de tei la începutul sec. al XVI-lea. Dintre statuile votive (de pietate) din lume, aceasta ar fi cea mai mare, cu o înălțime de 2,27 m. Tot aici se remarcă și orga, 2824 de tuburi și 41 de variante solo.
Șumuleu Ciuc este cel mai important loc de pelerinaj catolic din Depresiunea Carpaților. Aici se adună în sâmbăta de Rusalii sute de mii de oameni pentru a primi iertarea și a cinsti pe Fecioara Maria.
Următorul popas l-am făcut la baia călugărilor, numită și mlaștina – arin. E un bazin cu apă minerală folosit de către călugări pentru baia picioarelor (apa ar avea un efect benefic pentru problemele reumatice). Bazinul mai este folosit și ca loc de meditație, rugăciune sau odihnă pentru turiștii ca noi :)
Dacă ai fost în secuime, ai observat deja că oamenii de acolo sunt mândri de simbolurile lor. Probabil cel mai frecvent este laleaua. Am văzut-o și anul trecut, la Sovata, dar și în zilele petrecute de data aceasta în Harghita. Care e legătura lalelei cu Baia Călugărilor?
- Intrarea are decupată în portiță o lalea.
- Întreaga construcție a băilor, privită de sus, cred că are forma lalelei stilizate. Nu bag mâna în foc, dar privind din lateral, eu așa cred.
Începuse să plouă cam tare, dar noi deja am văzut două dintre punctele tari ale orașului. Urmau și altele, dar cum o pauză nu strică niciodată, așa că.. am stat și noi puțin până s-a oprit ploaia. :)
Noaptea ne-a prins în oraș. Ne-am plimbat agale pe străduțele secuimii, am admirat arhitectura deosebită a orașului. Pe mine m-a impresionat în mod plăcut micul oraș, am întâlnit lume relaxată pe străzi, cafenele cu muzică live și peste toate acestea domnea liniștea unei nopți de vară.
Miercurea Ciuc este o minunăție de oraș!
Biserica Milenară este un alt simbol al orașului, construită relativ recent (2003). Se remarcă prin stilul său arhitectural deosebit. Are 10 cruci, ele simbolizează cele 10 secole de creștinism ale poporului maghiar. Acoperișul cuprinde o cupolă din sticlă prin care interiorul este iluminat natural.
Iată laleaua, simbolul secuimii atât de des întâlnit. După cum vă spuneam și mai sus, găsești laleaua sculptată mai pe toate porțile, deseori sunt adăugate motive florale sau geometrice. Iar pictarea lor în culori vii, frumos combinate atrage multe priviri.
Hărnicia și îndemânarea localnicilor se remarcă și la capitolul curățenia și întreținerea orășelului, situându-se la un nivel mult superior comparativ cu alte orașe ale României.
Miercurea Ciuc este o minunăție de oraș!
A doua zi a fost plină de adrenalină. Cum ne-am trezit am și pornit nerăbdători spre Parcul de aventură Balu. Vremea a ținut cu noi, iar soarele s-a arătat din când în când pe cer foarte vesel (ca și noi de altfel :))!
După ce ne-am echipat am pornit spre marea aventură…
Am început cu un traseu cu un grad de dificultate mai mic, ca mai apoi fiecare să-și măsoare forțele pe diferite trasee.
Pe final însă am reușit toți să zicem: uauuuu!!! Tiroliana ne-a încântat!!! Vom povesti mai multe despre aventura noastră la Balu Park într-un alt articol, chiar merită! :)
Miercurea Ciuc fiind polul frigului din România, era imposibil să nu fie considerat și orașul sporturilor de iarnă, mai ales a hocheiului pe gheață. Acest sport își are rădăcinile tocmai în perioada interbelică. Astăzi aici funcționează un patinoar artificial acoperit care permite practicarea sporturilor pe gheață tot timpul anului. Noi am intrat să tragem cu ochiul la gheața proaspătă și la stadionul aflat în renovare. Din motive românești, n-am și patinat. Din păcate. :(
Ziua de duminică am început-o cu o vizită la Muzeul Secuiesc al Ciucului – Cetatea Miko. Este cea mai veche construcție din Miercurea Ciuc, ridicată începând cu anul 1611. Astăzi cetatea aparține Muzeului Secuiesc al Ciucului, cel mai mare muzeu din județul Harghita. Cu mai multe detalii despre acest muzeu vom reveni într-un alt articol ;)
Iată 3 fotografii panoramice cu Castelul Miko / Muzeul Secuiesc al Ciucului, atât de zi, cât și de noapte:
Miercurea Ciuc este o minunăție de oraș!
Pe final de weekend am hotărât să vizităm și Lacul Sfânta Ana. Este un lac de origine vulcanică, unic în România. Sunt multe legende referitoare la numele acestui lac și modul de formare, însă conform cercetărilor științifice lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins.
Ajungând acolo te miri cât de îngăduitoare poate fi natura cu noi, lăsându-ne atâta frumusețe în jur. Pitorescul naturii și istoria acelui loc pe mine m-a fascinat!
În drum spre casă am făcut și o mică abatere de la drum, însă tot în Ținutul Secuiesc :). Am făcut o mică plimbare prin Odorheiu Secuiesc și Cristuru Secuiesc, dar fiindcă nu am reușit să batem în lung și lat orașele… ne-am promis să revenim.
A fost un weekend frumos, cu un aer ușor tomnatic (doar eram la Miercurea Ciuc unde „vara cade într-o miercuri„)! Mie mi-au plăcut locurile dar și oamenii întâlniți, e minunat să te vezi cu oameni necunoscuți până atunci și în doar două zile să simți că nu vrei să te mai desparți de ei :)!
Ce zic participanții la excursia noastră?
Diana (cititoare și amatoare de călătorii) zice așa: „Am fost destul de reticentă când am primit invitația de a vizita Miercurea Ciuc. De aceea, am fost plăcut impresionată să descopăr un oraș curat, plin de istorie. Aventura din Balu Park constituind punctul culminant al sfârșitului de săptămână. Mă bucur că am avut ocazia să vizitez acest oraș și împrejurimile sale alături de echipă de oameni minunați!”
Dana, o mare pasionată de aventuri ne-a lăsat câteva gânduri: „Urmărind călătoriile de pe drumliber.ro mi-am zis ce ar fi să mergem și noi (cititorii) cu ei. Așa am reușit să facem prima ieșire împreună, la Miercurea Ciuc. Pot să spun, și în mod special pentru cei care nu ați reușit să ajungeți, că a fost o experiență extraordinară, câteva zile minunate, cu locuri superbe pe care le-am explorat la maxim. Și toate acestea, cu siguranță, nu ar fi fost posibile fără experiența lui Florin în domeniu (cu spirit de aventură, molipsitor pentru unii….)„.
Ultimele gânduri pe care vi le împărtășesc sunt primite din Galați, locul de unde au sosit în Miercurea Ciuc doi călători iubitori de litoral, Iuliana și Emi:
„Cand am ajuns la Miercurea Ciuc, ploua și se făcuse destul de răcoare. Asta ne-a întristat puțin, mai ales ca știam că vom merge în parcul de aventuri din Harghita Băi, așa ca n-am fost deloc încântați de vremea care se anunța. Însă, tot ce-am văzut apoi în Miercurea Ciuc și împrejurimi în acel weekend, a fost o încântare, în ciuda vremii mai puțin prietenoase. Vizita la biserica franciscană a fost un moment deosebit, sentimentul de pace totală care ne-a cuprins în interiorul lăcașului fiind greu de descris. O surpriză foarte plăcuta a fost să descoperim un oraș occidental, liniștit, cochet și foarte îngrijit în care vom reveni oricând cu plăcere. Împrejurimile, atât cât am apucat să vedem în cele două zile, ne-au lăsat impresia că merită văzute mai pe îndelete. Cu siguranță sunt multe locuri deosebite de vizitat, așa cum este și parcul de aventuri din Harghita Băi, unde adrenalina a fost la cote maxime. Ne-ar plăcea să revenim în zonă pentru a face și câteva drumeții pe munte, suntem siguri că munții din împrejurimi ascund locuri minunate! Multumim, Florin & Drum Liber pentru aceasta primă incursiune în minunatul ținut al Ciucului!”
Ce să mai zici după vorbele de mai sus? Mulțumim frumos! :)
Vă salută gașca veselă de la Miercurea Ciuc :)
Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Bine ai revenit, gasca!
Pe mine m-a durut cel mai tare privirile ciudate (rautacioase?) ale maghiarilor, atunci cand auzeau in preajma lor vorbindu-se limba romana, intorcand capul dupa noi (eram 8 persoane), la Lacul Sfanta Ana si la Lacul Rosu.
Asta a fost acum 3 ani. Poate s-a schimbat ceva intre timp. Mai tin minte ca ne-am rupt masinile pe drumul spre Sfanta Ana si ca cel care ne-au luat taxa de intrare (10 lei) o lauda pe ministrul de atunci al turismului, Elena Udrea, ca le-a trimis niscaiva fonduri.
La cetatea Miko, auzind vorbindu-se limba romana, persoana de la intrare ne-a cerut din scurt 30 lei de adult si 20 lei de copil, desi citisem pe net ca preturile biletelor erau destul de acceptabile. La nedumerirea noastra ni s-a raspuns scurt: „Nu va convine pretul, nu intrati”
Si uite asa am renuntat la vizitarea cetatii si am inceput sa halaiduim prin orasul superb.
Florine, să știi că am mai auzit gânduri precum ale tale despre secuime, dar pot doar să îți spun cum am trăit eu / noi experiența Miercurea Ciuc, iar felul în care m-am simțit în secuime ultimele vizite este… extraordinar! :)
Mie îmi plac oamenii de acolo, îi găsesc primitori, la pensiune am avut parte de multă bunăvoință și ospitalitate, am fost „omeniți” și cu o vișinată/afinată (nu mai știu exact ce era) bună. Nu că totul e perfect, dar a fost foarte bine. De exemplu aș putea spune că ghidul de la Muzeul Secuiesc la Ciucului a fost plictisitor tare de la un moment dat. Și da, și mie mi s-a părut cam mare taxa de intrare cu mașina dacă intri doar pentru câteva minute, dar deh, ești în rezervație și dacă vrei să intri cu mașina plătești, altfel mergi pe jos. Asta pot să înțeleg și chiar susțin.