Cu siguranță Corabia nu este cine știe ce oraș – el nu se află pe lista celor mai interesante, nici a celor mai frumoase orașe din țară. Dar cu desăvârșire merită vizitat – pentru strada cu tei, pentru centrul plin de verdeață, pentru o plimbare pe faleză sau pe Dunăre dar nu departe de mal, pentru cetatea Sucidava, pentru străzile pietruite și casele vechi

Update:

Alexandra a mai fost o dată la Corabia și ne-a adus o serie de poze recente de la Cetatea Sucidava si din Fântâna Secretă. Fotografiile sunt aici și la sfârșitul articolului.

O zi în Corabia poate fi dovada că de cele mai multe ori lucrurile mărunte fac viața mai frumoasă.

Cel mai important obiectiv din “orașul teilor” rămâne, fără doar și poate, cetatea Sucidava, vechea capitală a tribului dacic al sucilor, situată la periferia orașului, în Celei. Cei drept, nu prea găsești indicatoare, iar cele pe care le mai zărești din când în când pe marginea drumului, printre trunchiurile copacilor, sunt șterse, mâncate de rugină. Dar poți întreba localnicii, iar ei cu drag te vor îndruma către cetate.

Odată ajuns acolo, indicat ar fi sa apelezi la singurul ghid, stră-strănepot al lui Popa Șapcă (unul din organizatorii marii adunări populare de la Islaz, 1848; dacă sunteți aici, s-ar putea să vă placă și monumentul cu bustul lui Popa Șapcă). El te poate familiariza cu istoria bogată a acestei zone și te poate îndruma mai departe, la fel cum și tatăl său făcea pe vremuri. Odată ajuns în fața cetății, ești întâmpinat de 3 plăcuțe afectate de trecerea timpului. Din ele vei afla câteva detalii despre cetate. Din momentul în care ai trecut pragul porții, parcă intri în altă lume. În timp ce domnul Dumitru îți prezintă pe scurt date despre daci și despre cetate nici nu realizezi când ai ajuns la Fântâna secretă, construită pe vremea împăratului Iustinian pentru ca oamenilor, în special soldați, să nu le lipsească apa potabilă. Aceasta, fiind captată dintr-un izvor aflat în afara zidurilor cetății, era accesibilă doar dacă ieșeai din cetate. Prin intermediul unui tunel  acest lucru se făcea însă pe sub pământ, fără ca dușmanii să știe asta. În prezent, a ramas un obicei – nu pentru soldați, ci pentru mirese. În ziua nunții mirii vin să bea “apă vie” din acest izvor, pentru o căsnicie plină de iubire. Nu degeaba a fost denumit de localnici și „Izvorul iubirii”.

Ieșind din fântână mai departe pot fi admirate ruinele vechii cetăți: ziduri groase, scoase la iveală de arheologi sau studenți pe timp de vară, termele (cu sistemul de încălzire prin pardoseală, dar din care azi au mai ramas doar pietrele înșiruite, înconjurate de urmele  vechilor pereți ai clădirii), basilica paleocreștină, străzile pavate, turnurile și porțile. De asemenea, de-a lungul timpului au fost descoperite și morminte, inclusiv un schelet de aproape doi metri, plus alte obiecte care în prezent se află în cadrul Muzeului de Arheologie și Etnografie din Corabia.

Ulterior, scheletul uriașului a fost restaurat la Muzeul de Istorie din București.

Nu departe se află un picior de pod roman, construit din pietre și lemne de către Constantin cel Mare peste Dunăre. Cu o lungime de aproape doi km și jumătate, era considerat unul dintre cele mai lungi poduri din vremurile respective.

Înainte veneau mulți turiști, însă acum îi numeri pe degete. Când cetatea nu e “invadată” de elevi veniți în excursie, de studenți de la facultățile de istorie sau geografie aflați în practica de vară sau de adolescenți ieșiți la iarbă verde de un 1 Mai sau alt eveniment, peste Sucidava se așterne liniștea. Până acum autoritățile au fost nepăsătoare față de această cetate (lipsa unor investiții de restaurare, plăcuțe informative vechi, ruginite, lipsa unui gard solid de împrejmuire a zonei – în prezent oricine putând avea acces la ceea ce se află pe suprafața ei, inclusiv la descoperirile arheologiilor, ca să nu mai vorbim de un drum de acces asfaltat de la drumul județean până la intrarea în cetate sau un drum de legătură între cetate și piciorul de pod), însă rămâne speranța că pe viitor aceste  probleme se vor remedia.

Pentru a fi sigur că istoria locului rămâne scrisă undeva, reproduc aici textul aflat pe una din plăcuțele de la intrarea în cetate:

Sucidava„Sucidava a apărut ca un important centru economic și militar al tribului geto-dacic „sucii”. Sucidava înseamnă Cetatea Sucilor. În urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualei comune Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea orașului civil roman Sucidava. Sub împăratul roman Aurelian (270-275) a fost zidită prima cetate de apărare. Împăratul Constantin cel Mare (306-337) a rezidit această fortăreață și a construit un pod de piatră peste Dunăre și a restaurat drumul roman din Câmpia Românească. Cetatea a fost distrusă prima dată de către huni (442-447). În anii 527-533 ea a fost refăcută de împăratul Justinian. A fost definitiv distrusă de invaziile avaro-slave în jurul anului 600.
La Sucidava stăpânirea romană s-a menținut fără întrerupere până la sfârșitul secolului al VI-lea. Începând cu secolul VII aria cetății a fost locuită de o populație românească. În secolele XIV-XVI pe o parte din cetatea a fost construită o fortificație medievală.
Obiective de vizitat: Poarta Constantiniană, Portalul Podului Roman, Fântâna secretă, Basilica Bizantină.
Program 10-18, luni închis.”

Drumuri de acces spre Corabia si cetatea Sucidava dinspre București, Craiova sau Bechet

Varianta 1, acces dinspre Craiova: Craiova – Caracal – Corabia (E70/DN6 pentru 53 de km, apoi DN54 pentru 44 de km, în total aproximativ 97 de km):

Vizualizare hartă mărită

Varianta 2, acces din București spre Corabia via Turnu Măgurele: București – Alexandria – Turnu Măgurele – Corabia (E70 până în Alexandria pentru 88 de km, apoi DN52 până în Turnu Măgurele – 35 de km, și în final DN54 pentru 32 de km până în Corabia; în total aproximativ 172 de km):

Vizualizare hartă mărită
Varianta 3, acces dinspre Bechet: Bechet – Dăbuleni – Corabia (DN 54A, 47km):

Vizualizare hartă mărită

Am vizitat cetatea de multe ori și am observat cum timpul și nepăsarea oamenilor își spune cuvântul. Optimistă cum sunt, cred că o parte dintre voi se vor bucura de ce o să găsiți la Corabia; eu o văd ca fiind o locație numai bună pentru curioșii și călătorii de sfârșit de săptămână!

Oare cum ați văzut sau cum vă imaginați voi cetatea sucilor?


Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , , , , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

8 gânduri despre “Corabia din Sudul Olteniei și cetatea romană Sucidava

  1. Salut. Chiar daca subiectul in sine ma interesa mai putin, eu fiind in cautare de alte informatii, am citit cu placere ce s-a discutat pe-aici. Va sfatuiesc sa continuati in ceea ce faceti, ca bine faceti, si sa ne revedem cat mai repede.

    Răspunde
  2. Din Sucidava a fost imparatul roman de origine dacica Galerius care a declarat ca este dusmanul numelui de roman si ca vrea sa schimbe titulatura Imperiului Roman in aceea de Imperiu Dacic , ceea ce a si facut.
    :-)
    Imperiul Dac infiintat de Imparatul Galerius cel Batran (293-305), fragment din Dacii de-a lungul mileniilor, de Dumitru Balasa

    Răspunde
  3. in istoria Imperiului Roman sunt citati 2 imparati cu numele de Galerius, sub conducerea carora dispare „Imperiul Roman” si apare „Imperiul Dacic”: primul – Galerius Maximilian cel Batran, iar cel de-al 2-lea – Galerius cel Tanar. Intr-adevar, Galerius Maximilian si mai precis parintii sai – erau de origine traco-dacica: tatal sau era de origine traca, iar mama (Romula – varianta feminina a numelui „Romulus”) – de origine dacica. Conform lui Eusebiu din Cezareea, el s-a nascut „in Dacia, nu departe de Sardica (Sofia)”. Cat despre Galerius cel Tanar, nepotul sau, unii istorici ii asociaza numele de „Ler Imparat”, cu toate ca – dupa alti istorici (poate chiar si dupa unele legende din popor), Ler Imparat ar fi fost de fapt Zamolxe. Cel care a primit titlul de imparat a fost insa Galerius cel Batran, care a declarat ca este dusmanul numelui de roman si ca vrea sa schimbe numele de „Imperiu Roman” cu cel de „Imperiu Dacic”, ceea ce a si facut ulterior…

    Poate intreaga poveste ar fi mai bine inteleasa daca aceasta s-ar cunoaste in intregime..e o poveste deosebit de interesanta, plina de mister, de curiozitati! Cati dintre voi stiu de existenta Arcului de Triumf din Salonic (un adevarat simbol al triumfului dacilor, un monument similar cu Tropheum Traiani sau Columna de la Roma, acestea din urma semnificand insa infrangerea puterii dacilor) sau despre semnificatia scenelor de pe acesta?…sau ca una din „dovezile” care pledeaza pentru originea traco-dacica a lui Galerius era insusi porecla lui – „Ciobanul”?(ocupatia pe care o sugereaza porecla era una de baza pentru poporul traco-dacic, spre deosebire de romani) Pentru cei interesati – sunt o gramada de carti, de site-uri online, articole etc – care trateaza acest subiect! Poate pentru unii Sucidava e un loc nesemnificativ, chiar „inexistent”, dar pentru altii reprezinta o adevarata piesa din intreaga istorie a poporului nostru, fara de care astazi – mai mult ca sigur – lucrurile ar fi stat altfel!… 

    Răspunde
  4. a fost o perioada pe care am petrecuto in orasul corabia aproximativ 2 ami era perioada comunista un orasi in plina acensiune am avut un trai desavirsit alaturi de niste cunostinte totul avea un farmec aparte gara mi se parea mica si ingesuita intrarea in orasi era ciudata cu 6 lei mincai la restaurant o friptura buna aproape de hotel era o discoteca frumoasa,terenul de fotbal,/aici am petrecut multe clipe frumoase adresate tinereti nu pot vorbi mai mult dar cred ca intelegeti/ pe faleza vara un adevarat las vegas al aclor vremuri am avut mai multi prieteni advarati printi si printese din pacate nu stiu nimic de ei dar sper ca sint sanatosi si bine daca citesc aceste rinduri as dori ,………. eu am fost un simplu meteor ps am mai fost in zona dar farmecul orasului cu cele mai multe circiumi sa schimbat

    Răspunde

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar