Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

La Piatra Neamț se desfășoară cea de-a patra ediție a Congresului European de Turism Rural.

Conferința Europeană de Turism Rural – Piatra Neamț, live

Notă: materialele foto sau video vor apărea mai târziu, nu le pot pune așa repede :)

9.25 – începe sesiunea de lucru, urmărim un spot video despre viitorul comun european
9.30 – încep speech-urile vorbitorilor de început

Triță Făniță – președintele consiliului județean Neamț; are câteva afaceri mari în domeniul agricol;
Vittoria Brancaccio – președinta onorifică EUROGITES (organizator; asociație europeană care cuprinde 100.000 unități turistice);
Cristian Bărhălescu – ministru secretar de stat MDRT; ne amintește în final că turismul rural este unul dintre cele mai importante părți care au reieșit din studiile de piață făcute odată cu stabilirea brandului de turism al României
Philippe FRANÇOIS – reprezentant Amforth
Dragoș Anastasiu – președinte Eurolines; ne amintește că în industria turismului un rol important îl au agențiile de turism și că turiștii străini au în general o părere bună despre România
Mișu Chiruc – Președinte ANTREC – instituție care reunește unități din turismul rural, membru organizator și afiliat EUROGITES

Prima secțiune de prezentări – Importanța turimului în zonele rurale – trecut și viitor

Vin speakerii pentru „panelul 1”: Klaus Ehrlich (secretar general EUROGITES), Philippe FRANÇOIS, Petri Rinne – președinte ELARD, Marilena Stoian (președinte onorific ANTREC);

Klaus Ehrlich
– Ce înseamnă turismul rural în 2012: 15% din capacitatea de cazare din Europa, 360000-450000 de unități de cazare, 20% este agro-turism, <20% Bed&Breakfast, >80% alimente din producție proprie
– clienții nu mai caută doar cazare
– în trecut: orientat către suport politic și financiar puternic, dependent de piețele din proximitate; în viitor: faără bani publici sau cu mult mai puțini; reguli de competiție europeană; noi oportunități de marketing; Internetul va avea un impact major. Viotorul: un produs complex condus de cererea de pe piață; trebuie lucrat pentru a deveni viabili, sustenabili;
Trebuie să ne pregătim pentru schimbările demografice, scăderile economice, urbanizare, schimbarea valorilor turiștilor.
– la nivel global crește proporția de parteneriate publice-private, piețele emergente sunt în America de Sud, China, India, Rusia
– elemente de satisfacție și dezamăgire în turismul rural: de departe cea mai importantă sursa de satisfacție este tratamentul primit.
– în 5 minute a spus mai multe decât alții în 10, scurt și la obiect.

Petri Rinne – Ne povesteste despre proiectul Elard – LEADER – proiect european de succes care dorește să implice și să dea putere întregii economii rurale; implică o mare parte de munca voluntară, așadar costuri relativ mici. Reușesc să schimbe mentalitatea de aștepta implicare coordonată de sus și a încuraja nivelul de jos să preia inițiative pentru care până acum așteptau implicare de sus.
– sustenabilitate
– investiții în turism piscicol
Se îngrijorează de câteva aspecte, inclusiv de impactul agriculturii industrializate. O prezentare interesantă.

Philippe FRANÇOIS – Amforth
– viziunea turismului rural trebuie să fie sau să devină o problemă de implicare politică (este vorba de planificare, existența birourilor de turism în alte țări, ai nevoie de trenuri, drumuri, etc.)
– turismul este despre profitabilitate
– succesul în turismul rural ține de metodologie
Responsabilitate societală corporatistă (dezvoltarea sustenabilă ISO 26 000)
– dreptul și datoria de a educa în permanență pe parcursul întregii vieți (oricine, la orice vârsta ar putea să se reorientaze profesional spre o afacere în domeniul rural)
– Economie
– Mediu (ecoturism)
– Omul – cei care sunt direct implicați
– Amforth sunt singurii la nivel global care reunesc toți factorii din domeniul turismului rural cu mediul educațional

Marilena Stoian
– ne spune despre evoluția turismului rural/ecologic (informațiile sunt strânse de la pensiunile membre ANTREC)
– acum sunt mii de pensiuni cu margarete
70% sunt case ale localnicilor, 30% construcții noi (majoritatea cu fonduri SAPARD), 85% localnici, 15% de la oraș
– 1-3 camere 15%;- 3-5 camere 30%, 6-10 camere – 45%
– 85% sunt în sate, 10% în foste sate devenite orașe (Predeal, Râșnov), 5% la marginea orașelor
– prea multe pensiuni de capacitate mare și care nu respectă stilul regional/zonal (trebuie să se respecte stilul zonei; dacă ești în Maramureș să simți că ești în Maramureș, etc.)
– multe case care nu sunt pensiuni (turism la negru)
– legislație greoaie, neadecvată turismului la nivel mic
De făcut:
– mai multe pensiuni mici
– respectarea stilului
– simplificarea legislatiei
– diversificarea serviciilor, programelor turiscitce
– informarea continuă a administratorilor despre pretențiile turiștilor
– promovarea mai puternică pe internet.

– ne prezintă o idee cosmetizată cu generația Always On (A.O. – tinerii online în permanență): 2 băieți conduc o căruță, au lângă ei o turmă de oi iar în fundal se vede Castelul Bran.

Întrebări:
– se pun întrebări până acum ANTREC-ului
– o întrebare interesantă de la președintele Eurolines – care e rolul asociațiilor locale în dezvoltarea turismului rural? Mai mult o prezentare decât o întrebare, dar are sens ce spune, ca agențiile pot avea un rol important în acest tip de turism, lucru care la noi e aproape inexistent. Cum e în alte țări, se lucrează cu agențiile?
– în loc să i se răspundă se dă mai departe cuvântul (inițiativă proprie a celui care a luat microfonul? vezi mai jos)
– cel care a preluat cuvântul ne spune că gradul de ocupare real este de 30-40% ca o medie timpul anului; speech-ul este întrerupt, dar vine și o întrebare filozofică: care sunt limitele turismului rural?
– întrebare: are ANTREC o viziune pentru calitatea serviciilor?
– răspuns pentru agenții: rolul agențiilor poate fi în a trimite turiștii în aceste facilități de cazare rurale; dacă vinzi doar cazare, este foarte greu acum când internetul este așa dezvoltat, dar pot fi vândute pachete turistice (vizite, activități); Marilena spune punctul ANTREC-ului de vedere, că nu e neaparat nevoie să fie asociațiile locale de turism rural, în schimb în anumite cazuri se simte existența asociațiilor locale de promovare a turismului. Philippe ne spune că nu ar exista limite în dezoltarea turismului rural atât timp cât există viziune; În privința calitării, sunt importante 3 lucruri: Safety, Security, Hygiene.

Prezentări de țară – Rusia (2 prezentări) și Republica Moldova

Rusia – Nataliya Andreeva
– Rusoaica vorbește în română :)
– din 2012 au pentru prima dată o colaborare între Ministerul Agriculturii și Agenția de Turism Federal din Rusia
– depun eforturi pentru a dezvolta o strategie regională: dacă localnicii vor turism rural, ei trebuie să se implice. Ei sunt în urmă, laudă dezvoltarea din România. Deși au 83 de regiuni, turismul rural e prezent doar în 18 dintre acestea.
– depinde foarte mult de administrația locală, de activitățile care se dezvoltă acolo și va aduce beneficii pe toate planurile; vor să creeze in Rusia 4 milioane de locuri de muncă noi (când vor fi dezvoltat turismul rural în toate regiunile federației)
– vor colaborare pe verticală, pornind de la fermieri (baza) – mediul de afaceri – nivelul municipal (administrația locală) – nivel regional – nivel federal
– ne arată o varietate de peisaje din Rusia
– jumătate dintre regiuni au propria limbă: „de aceea noi vorbim limba rusă, ca să ne înțelegem” :)
– oamenii încă se tem să meargă în Caucaz, chiar dacă nu mai e zonă de război
– au o strategie de dezvoltarea a turismului rural pe 2012-2020: crearea de infrastructură (vorba „noi în Rusia nu avem drumuri, avem doar direcții”), cultură și sport, etc.

Prezentarea a doua despre Rusia – Taras Astakhov – Asociația de AgroTurism
– au început în 2006, pe baza exemplului italian
– ne spune câteva lucruri despre ei și evoluția asociației
– consideră că experiența europeană este cea la care trebuie să se raporteze
– se laudă puțin, dar la cum se arată evoluția Rusiei, cred că vor fi consecvenți și perseverenți.

Svetlana Lazăr – ANTREC Republica Moldova
– a început în limba română și a trecut pe engleză
– ne zice cum cramele lor sunt ca orașele, au strazi: „aleile” au nume de branduri de vin
– din 2000 există ANTREC în Republică
– ne prezintă câteva dintre rezultatele muncii lor și evenimente organizate sau la care au implicare (destul de interesant)
– în 2006 au reușit prima rețea de case tradiționale: „casa mierii”, etc.
– turismul în Republica Moldova: 73% turism intern, 15% din țările CSI, 12% din alte țări
www.moldova-tourism.md

[Coffee break, ne citim după pauză]

Sesiunea 2 – Concepte inovative și produse în Turismul Rural

Dna. Katia Sidali – University Göttingen
– studii și inovații în spații de cazare
– recunoaște ca Germania nu are o imagine în privința turismului rural la fel de bună ca Italia
– inovație în turism rural, ca serviciu: la pensiune, după-amiaza poți pescui în balta locală
– procesul de certificare: interacțiunea diverșilor actori -> ofertă inovativă -> etichetarea produsului. O calificare înseamnă un „premiu” mai valoros

Bogdan Șerbănescu – specialist în medierea conflictelor și doctor în științele educației
– din respect pentru invitații străini, o să vorbesc în limba engleză
– unii spun că e o paralelă între mediul de afaceri și turismul rural
– e și o diferență mare: dacă în afaceri mai și pierzi, în turismul rural, dacă pierzi, ieși din domeniu
– o întrebare: Mi-am găsit targetul corect? Nu e întrebarea corectă, ne legăm de cuvântul „corect”. Unii proprietari, când sunt întrebați „ce fel de turiști așteaptă?”, răspund simplu „turiști cu bani”
– cum faci asta?
– este total de acord cu unul dintre vorbitorii din prima parte care susțineau importanța educării celor din turism; însă trebuie să fie îndeplinită o condiție de bază: să vrea să învețe.
– alt lucru care trebuie făcut, este să gândești toate mișcările
– dacă nu targetezi corect, veți vedea ce ce găsim în România: case de oaspeți care nu sunt case de oaspeți, de exemplu cea de aseară. [n.r. Total de acord!] Se vrea a fi o casă de oaspeți, dar nu era așa ceva, era un fel de un mini-hotel.
ce vor clienții mei? Este ca și cum ai identifica agenda ascunsă a clientului, dar după mine este și a descoperi agenda ascunsă a mea. Trebuie să descoper nevoile individuale, personale! Fiecare vine la pensiune/cazare cu nevoi individuale. În experiența lui, clienții vor nu doar cazare; vor liniște, nu singurătate; vor elemente din elemente rurale; unii dintre locuitorii de la oraș vor să își descopere originele; alții vor să își încarce bateriile: să se odihnească, să fie cu propria persoană, cu gândurile sale, să scape de stresul din restul anului.
ce mai vor? vor să creeze o relație bazată pe respect, ceva ce de obicei lipsește la locul de muncă. Vor un prieten.
ce pot să le ofer?
– prietenie, respect, să fie asculțati, dar ascultare omenească, nu superficială. Asta e ceva ce poate fi învățat.
Totul este despre percepție. Percepția gazdei și a musafirului. Și respectul este o percepție, nu trebuie uitat acest lucru. Mai e un lucru: clientul vrea personalitate, atât la casa de oaspeți, cât și la gazda. Nu vrea superficialitate.

Linas Zabaliunas – EuroGites Labelling workgroup
Workgroup – Country holidays in Europe
De ce ne trebuie un brand?
– vizibilitate – marketing internațional și promovare
– produsul: platformă pentru conținut
– valoare adăugată, recunoaștere pentru ceilalți
– încredere virtuală; vezi ce zic alții, pune comentarii
cum va funcționa?
– concept umbrelă, acreditarea chemelor existente, întăriirea scociațiilor
– ethichetă pe nivel
– necesar tehnic: sistem național sau regional; o autoritate de autorizare pe țară; feedback direct de la clienți; promovare directă
– beneficii: vizibilitate, creșterea calității, a încrederii.

Iolanda Mihalache – Președintele organizației Parteneriat pentru dezvoltare durabilă – PartNET
– vor să prezinte un instrument european pentru circuitele tematice turistice.
– ne arată aplicația lor; funționează cu Google Maps API, la fel ca site-ul nostru cu obiective turistice
– ne arată cum au compus un tur de patru zile pentru Klaus Erlich în județul Neamț. Seamănă cu ce avem noi, dar pare mai complex & complicat. E fain și nu e fain faptul că dă referințe externe spre un site (noi încercăm să ne bazăm pe sursele proprii, cred că e mai de încredere; de exemplu site-ul unei pensiuni poate avea poze superbe, dar nu garantează (trăit, văzut) că așa e și la fața locului). Preiau informații din surse oficiale, dar și orice pensiune care vrea să apară în sistem poate fi promovată gratuit până la sfârșitul proiectului (sfârșit de 2013). Merită încercat, o să ne jucăm și noi cu el.

[Coffee break, ne citim după pauză, urmează Păstrarea vie a comunităților rurale și a tradițiilor]

Sesiunea 3 – Păstrarea vie a comunităților rurale și a tradițiilor prin intermediul turismului

Asnate Ziemele – Lauku Celotajs (LV)
– domna venită din Letonia ne prezintă fascinantul caz al parcului național Celotajs
– punerea în practică a viziunii: trasee
– publicații (marketing) bine făcute, pe categorii de pasionați de diversele aspecte: trasee la pas, pentru cicliști, pentru cei cu barcă, pentru cei pasionați de schi, pentru pasionații de păsări, de animale, pentru șoferi
– de două ori a specificat faptul că au făcut MATERIALE SIMPLE, care să nu te facă să te simți tolomac fiindcă nu știi nimic de biologie (de exemplu)
– odată cu implementarea proiectului durabil au dispărut și anumite probleme din comunitatea locală, care acum sunt nevoiți să lucreze împreună, să se întâlnească

Olga Sevan – Institutul Rus pentru Cercetare Culturală
– se întreabă de ce e aici, probabil în glumă :)
– o să ne povestească despre arhitectură și așezări umane într-o zonă din nordul Rusiei, un teriotoriu cât două Belgii sau două Franțe (nu știe sigur, dar mică nu e)
– povestește cum ieri a fost într-un tur la mănăstirile nemțene; a fost interesant, dar nu a auzit nimic despre locurile și localitățile din jurul mănăstirilor, lucru care este foarte important, să înțelegem ce e acolo, de ce sunt în acel loc, etc.
– mănăstirile sunt centrul turistic și cultural din acele comunități
– liste cu principii și indicatori turistici (investigații interdiciplinare în teritoriu); analize culturale și sociale ale zonei rurale (vedem cum a scăzut populația în zonă, diverse alte grafice cu conținut în rusă);
– au organizat diverse activități cu localnicii: seminarii pentru a educa populația, concursuri de restaurare a caselor, construirea de biserici de lemn, au deschis muzee (ne dă statistici de muzee deschise: aproximativ 70-80 în Rusia, în România 17, în Finlanda 1100+), etc.

Fouli Papageorgiou – președinte Euracademy, Grecia – moștenirea culturală și turism rural, o paradigmă de fertilizări încrucișate (cross-fertilisation)
– moștenirea culturală adaugă valoare produsului turistic al unei zone rurale, dar moștenirea culturală poate fi pusă în primejdie de comercializarea excesivă
– trebuie găsite soluțiile în care toate părțile câștigă
– trebuie folosite tehnici moderne, materiale alese cu grijă, să se recicleze – să avem un impact cât mai mic asupra obiectivului
– noi forme de peisaje cu caracteristici culturale: poduri deosebite, domuri/biserici, clădiri mici de piatră, așezări care se integreaza foarte bine în natură, ne-a arătat și o poză cu o zonă agricolă terasată care arată foarte interesant, etc.
– din păcate are o prezentare cam liniară și cu mult text, mi se face somn, noroc că e rece în sala polivalentă

Întrebări:
– un austriac din sală este impresionat de proiectul letonian care a demonstrat că se pot face lucruri așa mari prin metode simple (aparent simple), cu documentație redusă, fără sute de pagini (cel letonian are doar 20 de pagini); se poate face ceva măreț, dar simplu, sau doar proiectul acesta a fost mai deosebit? R: proiectul a fost complex și a costat o grămadă de bani, dar confirmă că se poate face să pară simplu, așa ar trebui să fie toate proiectele. Anglia se pare că are un proiect prin care elimină proiectele mai lungi de 10 pagini, în felul acesta te forțează să păstrezi esențialul. Cei din Comisia Europeană nu sunt „idioți”, înțeleg ce vrei să faci și fără să ai sute de pagini.
– ce se poate face cu lucrurile care se pot pierde după ce bătrânii dispar? R: obiectele pot fi cuprinse în muzee; există și eco-muzee, cele în care poți și trăi. Poveștile, istoriile, cântecele trebuie păstrate altfel, dar se pot conserva și acestea în muzee, sub formă de înregistrări.
– o întrebare ciudată din public despre geografie mentală, nimeni nu înțelege la ce se referă; după ce a repetat de 3 ori întrebarea, se cer detalii, e imposibil de reprodus până și întrebarea; Lămurire: se vorbește se pare despre amplasarea fizică a unei localități dispărute, mutate, prin interviuri cu localnicii, cu bătrânii, din povești. R: este greu să refaci fizic locațiile în acest fel.

Fun: pe ecranul de deasupra (cel în care apar reclame la meciuri / spectacole) mai apar bâlbâieli, meniuri din program, ferestre trase și care intră în ecranul vizibil de noi.

Urmează 2 prezentări de țară: Estonia și apoi Irlanda.

Prezentare de țară – Estonia – Raili Mengel-Sünt – Maaturism – Estonian Rural Tourism
– o voce plăcută și energică, ne va înviora
– câteva date despre Estonia, suprafața este greșită, nu poate fi de 45000 metri pătrați, ca doam am fost pe acolo și nu o străbați pe jos în o oră :)
– Estonia este o țară foarte interesantă (pe bune)
– au cel de-al cincilea cel mai mare lac din Europa
– sunt o țară acoperită pe jumătate de păduri
– au cam 1500 de insule
– au și ei urși, lupi; poți practica „photo hunting”, nu „shooting” :)
– prezintă cum la ei asociația de turism rural este serioasă și fac treabă bună
– își prezintă produsul în țările direct interesate de ei, mai ales: Letonia, Lituania, Finlanda, Germania, Rusia; au fost și în Ungaria, așteaptă și invitația noastră.

Margaret Cahill – prezentare de țară Irlanda – B&B
– nu mai sunați la telefon, întrerupeți :p
– poze cu niște case tradiționale
în Irlanda o pensiune nu are voie să aibă mai mult de 6 (șase) dormitoare, iar gazda trebuie să locuiasca în casă
– au făcut campanii în Olanda, Germania, Franța
– ei fac și lobby pentru membrii lor
– la târgurile internaționale (la cel din Dublin au fost 350 de entități turistice din toată lumea!) la care ei oferă gustări tradiționale, dulcețuri, de la membrii lor
– turiștii sunt primiți cu o gustare, cu un pahar de „ceva bun”, tradițional
– lucrează cu 120 de tour operatori din toată lumea
– fac promovare online, aplicație iPhone (și sunt sau vor fi pe toate platformele), sunt activi pe social media
– oferă membrilor servicii complete (inclusiv plată online/offline, servicii IT)
– categorii de activități: plimbare, pescuit sportiv, golf, aventură…. (încă vreo 6)
– printre provocări au și faptul că proprietarii îmbătrânesc, trebuie să atragă tineri în domeniul acesta; altă provocare e că au scăzut prețurile sub nivelul de sustenabilitate
– vor veni cu produse de nișă, de specialitate; vor crește prețurile pentru a nu rula în pierdere
– o prezentare caldă, la obiect, plăcută, pe alocuri amuzantă. De-ar fi toate așa…

Întrebări:
– în ce stadiu de dezvoltare sunt țările lor (Estonia, Irlanda)? Sunt piețe stabile, mature (cel puțin Irlanda); Estonia este încă în dezvoltare.
– competitori: Scoția, mai puțin Anglia; competiția reală este cea cu hotelurile locale care au scăzut prețurile și au alte produse de vânzare, iar B&B este limitat la soluțiile clare.
– tanti din Estonia ne spune că ei concurează cu Letonia (Riga), iar soluția e să ai propria identitate, lucru care nu prea se întâmplă în piață; trebuie să fii tare și să mergi înainte, să ai o strategie pentru activități :)
– Estonia: unii turiști descoperă că în anumite cazuri e mai ieftin să petreacă vacanța în altă țară decât în propria țară.
– Irlanda va avea o întâlnire chiar în următoarele două săptămâni să își stabilească felul în care vor lucra mai departe.

Ultimul subiect – Turismul rural in lumea Internetului si Social Media

Dl. Hans Embacher – Farm Holidays AT
– Megatrends & Counter developments:
– complexitate vs. simplicitate (ne dă exemplu de mesajele primite cand a aterizat ieri în România, în loc să îl ajute, îi complicau existenșa)
– câteva alte extreme
– digitalizare vs. experiența personală, să faci cu mâna ta ceva
– ușurință vs. autenticitate (o experiență groaznică: într-o zonă rurală din Austria să comanzi mâncare de pe telefon)
– individualism vs. tribalizare
– turismul rural este pe latura din dreapta
– un studiu foarte interesant: cel puțin în Germania, consumatorii de turism rural sunt cei mai educați, infomați, cu venituri mai mari, cei mai mari consumatori de internet
– ne arată o tanti de 65 de ani la calculator; împreună cu familia are o ferma cu zeci de vaci, etc. IT-ul este o provocare pentru cei mai în vârstă
– în lumea rurală IT-ul are oarecare dificultăți, presupune știință și timp
– afacerile mici nu au nici recepționist, nici specialist IT
– ne dă un exemplu în care o pensiune oferă servicii complete: turiștii participă la muncile agricole (avem pe youtube filmul cu scosul cartofilor), apoi se pot urmări cum au muncit; evident, plătesc pentru serviciile acestea. Anul trecut proprietarul a fost la Congres, dar acum așteaptă un copil și declară că va limita online-ul datorită lipsei timpului, trebuie să se dedice mai mult familiei.
– au cam 4500 de vizitatori pe site / zi, adică foarte bine
– care să fie procentul de site-uri de turism austriac optimizate pentru mobil? 10%
– nu pot învinge booking.com, atunci au zis să lucreze împreună; dacă s-ar face rezervări doar prin booking, ei ar dispărea; au făcut un pact și confirmările de rezervare de pe booking vin branduite cu logo-ul asociației lor
– trebuie găsit un echilibru, trebuie calculate situațiile în care tehnologia ajută și unde nu.

Nicholas Hall – SE1 Media, ex-ECT – Digital Tourism – Think Tank
– cu Nicholas am schimbat câteva vorbe mai de dimineață, este o persoană interesantă cu care ai ce vorbi
– vorbește despre autenticitatea din turismul rural
– turismul rural însemă și experiențele deosebite, inclusiv natura
– cum adaptezi tehnologia? Tehnologia poate oferi legătura dintre toate acestea (să vorbești pe Facebook cu gazda, să urmărești un film cu ce poți face la pensiune).
– unelte „fantastice”: să îți salvezi pe telefon locurile unde ai fost, să le dai note, etc.
– tripadvisor.co.uk primește feedback destul de ostil la prezentările turistice, dar este aici și va rămâne, este numărul 1 pentru review-uri despre locații
– nu e necesar să funcționezi cu aplicații pe mobil, pot fi direct site-urile
– dă exemple de aplicații mobile, aplicații care pot înlocui cu succes ghidurile turistice
– tripadvisor au lansat un site de închirieri; airbnb este un site interesant controversat, dar care va rămâne (ne dă un exemplu de cazare ciudată: cu 39 de lire (parcă) poți închiria un loc în pe scaun în grădina cuiva)
– turismul rural trebuie să se adapteze la mediul modern, ghidurile turistice nu dispar, trebuie doar să se adapteze
– Europa are cea mai mare proporție de închirieri pe internet
– vizitatorii sunt ambasadori pe internet în momentul acesta
– rețelele: travelbloggersunite, EuroGites, brandul România / frunza, etc.

Terry Jackson – WelcomeWeb, Project Coordinator
– „încă un englez”
– acum are un proiect prin care susține îmbunătățirea prezenței pe internet a micro turismului
– putem învăța din succes, dar putem învăța și din greșeși
– management vs. marketing; management: alegerea destinației, pentru ca utilizatorul să obțină maximul posibil, să poată spune apoi altora ce experiență grozavă a trăit; dacă managerii fac treabă bună, este tot ce e nevoie. Nu poți crea un brand prin marketing, brandul se formează în minte.
– oamenii de marketing trebuie să facă lucrurile bine; „all marketing leads to a sale
– în marketing, primele 4 sunt reale, ultimele 5 se aplică foarte bine la turism: produs, preț, promovare, poziționare; personal, dovezi fizice, proceduri, perisabilitate, pasiune (mai ales acesta).
– Google domină de departe industria căutărilor, dacă nu ai grijă să ajungi în Google, poate nu ești în domeniul potrivit
– graficul de acum ne arată că locațiile populare preiau majoritatea traficului (litoralul, etc.), iar celelalte sunt în coada de așteptare
– ne arată ceva site/aplicație pentru turismul rural
– această industrie va înflori

Valentin Miron – vicepreședinte FNTM
– a făcut un site de promovare a pensiunilor rurale (cazarelapensiune.ro)
– este o transpunere a instrumentelor de booking și cazare disponibile de mult în vest
– vor să „atace” atât turiștii, cât și proprietarii
– 3 lucruri importante: notorietatea, traficul pe site, cel mai important factor este conversia (dintre vizitatori, câți cumpără).
– se poate obține o rată de conversie de 5-10%, încă din prima pagină; e foarte important să ai conținut relevant, viu, original, actualizat cât mai des cu putință.
– ce a adus nou față de instrumentele din vest: call center, operatori care să ofere asistență clienților. Și mai ales pentru că proprietarii nu au nici personal pentru rezervări, nici știința, nici timpul necesar, nici programe pentru managementul camerelor. Au experimentat o creștere foarte mare a cererilor de cazări datorită acestui call center. N.r.: Același lucru făcut de Paravion acum ceva timp.
– vor să îl „internaționalizeze”, să facă tradiceri după profilul utilizatorilor
– câteva statistici despre ce poți face bine sau rău (60% dintre utilizatori folosesc motoarele de căutare pentru a găsi cazare)
– folosiți aceleași metode de marketing pe toate canalele, să nu creați confuzie (n.r. aici probabil depinde și de target, poate sunt oameni total diferiți pe canale diferite)
– fac diverse programe, în primăvară vor lansa și un catalog cu cele mai frumoase 2000 de pensiuni.

François-Xavier Peêrs – Project manager la TOURISMlink
– este project manager, nou în domeniul turismului, dar nu nou și în domeniul inovației
– TOURISMlink este o inițiativă europeană, scopul e să facă intreprinzătorii din turism mai competitivi
– vor să implice în această rețea toate componentele turismului
– vor să prindă și actorii de turism mici și foarte mici
– serviciul trebuie să fie ieftin și ușor de folosit
– câteva date mai tehnice, trec repede, greu de urmărit
– au activități planificate pe 3 ani, primul an a trecut deja (au terminat analiza pieței), urmează alte 2 etape, ultima fiind programul pilot.
– softul creat este open source și este scalabil, modular
– ei se adresează mediului de afaceri

Comisioane:
– în Austria clienții plătesc 35 de euro + taxe 20% / tranzacție.
– pensiuni în România: este gratis acum fiind făcut cu fonduri europene, dar vor prelua comision după ce se termină proiectul

Întrebări:
– unde mai rămâne autenticitatea (de la cel care ține mâine seminarul de gastronomie)? R: (Terry Jackson) ce e autenticitatea? Totul se schimbă în jurul nostru, dar unele lucruri se schimbă încet. Autenticitatea e în ochii privitorului. Când am aterizat, ieri (e pentru prima dată în România), lumea a aplaudat (n.r. asta apropo de imaginea pe care o au despre noi cei din vest). R2: (Nicholas Hall) Pentru mine autenticitatea e să ai parte de experiențe diferite de ce poți avea acasă; de exemplu contactul cultural din Europa este aproape ca un vis împlinit, sunt lucruri cu care ei nu prea pot avea contact.
– un participant întreabă despre aplicații mobile care oferă informații despre rute, ce găsești pe acea rută… R (Nicholas Hall): dacă există o piață, acea piață va dori să îl folosească. Ar putea folosi tehnologia pentru a aduce serciviile pe care un turist le folosește deja, dar online/mobil.
– Hans vorbește de provocările din domeniul intermedierii, să nu pară că ajută tot pe cei din top, care sunt atenți la internet, pun conținut pe site; Nicholas povestește despre ideea biroului de turism din Islanda prin care au invitat toată populația să viziteze diverse locații.
– Hans ne spune și de separarea proiectului lui de cel inițial, deși sistemul este mai simplu, lumea se plânge, oamenii nu vor să schimbe. Trebuie luate decizii importante de-a lungul timpului.
– Nicholas spune că ideea din spatele TOURISMLink este foarte mare și sunt dubii dacă va reuși, dar dacă se va impune, va fi cea mai mare schimbare în domeniul turismului.
– (Terry Jackson) Un lucru foarte important: booking.com a scăzut 16% din prețuri anul acesta. De ce? Fiindcă Google a schimbat algoritmul și favorizează intreprinderile mici, directe. Crede că viața agențiilor online de intermediat sunt limitate.

[Se încheie discuțiile, în sală au rămas cred majoritari strănii. Mulțumiri traducătorilor, celor care au moderat discuțiile, ne așteaptă afară autocarele. Cine va fi mai devreme, pentru a nu ne lungi prea mult deseară.]

[Vor/Vom face poză de grup]

Vă mulțumesc pentru atenție, sper că v-a plăcut ce am scris. Sau mai corect, ce au vorbit cei de aic. Mâine sunt ateliere practice, evenimentul nu e gata :) Ne revedem aici în curând!


Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •   
  •   
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

8 gânduri despre “Congresul European de Turism Rural – idei live de la eveniment

    • Mulțumesc frumos Dan, este o plăcere și din partea mea. Facem asta din pasiune și nu știu dacă să mă bucur sau nu, dar sunt cred singurul care publică de aici un jurnal în direct al evenimentului. Sper că voi face o treabă bună :)

      Și nu zic doar fiindcă avem și mâncare tradițională bună-bună și spectacole cu artiști populari ;)

      Răspunde
  1. Pingback: e-Turism Bref (15) | Ghid Turistic Digital 2.0

  2. Ca sa vezi romania cu mai multă plăcere chiar că trebuie să deschizi ochii, să te plimbi, să visezi! Mulțumim pentru toate ideile de călătorie!

    Răspunde
  3. Draga Florin, multumim mult pentru efortul depus! Sa stii ca „rusoaica”
    care vorbeste in romana – Nataliya Andreeva, este de origine din Moldova
    :) Si a fost o placere pentru ea sa vorbeasca in romana, chiar dnei
    mi-a zis..! Dumnezeu sa va dea sanatate, faceti o munca colosala!

    Răspunde
    • Vă mulțumesc pentru informația suplimentară, mai bine mai târziu decât niciodată (au trecut totuși 8 luni) :)

      PS: Inițial credeam că în stresul de acolo am greșit informațiile.
      PS2: Simt puțină ironie?

      Răspunde
      • intradevar, au trecut deja 8 luni.. vai, ce repede mai trece timpul acesta..

        PS2: ba cu nici un gram de ironie..:) sorry daca asa pare.. mi-am adus aminte cit de fericita si implinita era dna Natalia ca a avut ocazia sa vb in romana..:)

        Răspunde
        • Rezolvat, am șters comentariul duplicat. Îmi e un pic greu să îmi imaginez cum e să stai într-o țară în care nu prea ai cu cine să vorbești limba cu care ai crescut. Eu unul mă bucuram în călătoriile prin Europa când puteam vorbi românește chiar și cu cerșetorii. Nu mă bucur că sunt acolo, dar mă bucuram să vorbesc limba mamei mele. :)

          Răspunde

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar