În jurul anului 657 î.Hr. (după istoricul Eusebius) coloniștii greci din Milet întemeiau cetatea Histria pe malul Mării Negre. Timp de 13 secole a evoluat orașul cetate Histria, pentru ca în secolul VII d.Hr. să fie distrus în urma invaziilor avaro-slave. Acum putem doar încerca să ne imaginăm ce a însemnat traiul în urmă cu 2600 de ani, vizitând primul oraș-cetate atestat pe teritoriul României, Histria.
Iată cele 2 căi de acces pe care puteți ajunge la Histria (Constanța – Năvodari – Corbu – Săcele – Histria sau Constanța – Ovidiu – Cogealac – Nuntași – Histria):
Numele îi vine de la Istria – Istros, numele grecesc al Dunării și e localizat pe malul lacului Sinoe. A fost construit după modelul antic des folosit în acea perioadă, cu 2 spații distincte: acropolă și așezarea civilă, fiecare protejată de un zid de apărare propriu.
Muzeul Histria
O să remarci la intrare plăcuța care anunță că Histria face parte din Patrimoniul European din anul 2007. Prin faptul că este un simbol al civilizațiilor trecute foarte vechi cred că merită măcar acest titlu, iar noi ar trebui să profităm de el mult mai mult decât facem acum.
La prima vedere muzeul se arată modern și bine aranjat, părere pe care ne-am păstrat-o și după intrare. Vei vedea multe obiecte care au contribuit la pagina de istorie scrisă după descoperirea cetății. Evenimentele din acele vremuri sunt cuprinse în acest muzeu, iar dacă faci și tu ce am făcut noi, să intri în vorbă cu ghidul și să îl întrebi, îi vei deschide apetitul de a-și prezenta tot ce știe despre trecutul nostru.
Domnul ghid a fost de neprețuit în a înțelege cursul istoriei și a obiectelor din muzeu.
Fără el, această bucată de piatră ar fi rămas fără sens, dar așa am aflat că este una dintre cele mai importante exponate ale muzeului, ea cuprinde sfatul bătrânilor din cetate. Se pare că nici alții nu i-au înțeles importanța în momentul în care l-au folosit ca prag la poarta cetății :)
Pe lângă multitudinea de obiecte din vremea cetății grecești, iar mai apoi romane, muzeul strânge și obiecte mult mai vechi, din aceeași zonă, cum sunt câteva obiecte aparținătoare culturii Hamangia (mileniul 5 î.Hr.).
Amforele, coloanele, statuile, obiectele personale antice, pietre de mormânt, fresce, etc. sunt bucăți din trecutul nostru și merită măcar văzute o dată.
O metodă e să treci pe acolo ca gâsca prin apă, să parcurgi totul în grabă și să nu înțelegi nimic.
În schimb, eu îți recomand cu căldură să calci pragul muzeului și să îl provoci pe domnul ghid să îți explice tot ce vei întâlni acolo! Eu cred că vei pleca încântat din frumosul muzeu.
Dacă ești dornic de o mai bună cunoaștere a trecutului nostru și a evoluției, vei putea vedea inclusiv trecerea de la incinerare la îngroparea morților, schimbarea credinței politeiste în una monoteistă, etc.
Muzeul de la Histria cuprinde mii de exponate din toate perioadele evolutiei cetătii de la secolul VII î.Hr. până la distrugerea ei în secolul VII d.Hr., dar și câteva exponate mult mai vechi, din mileniul 5 i.Hr.. Merită văzut!!
O prezentare deosebită a fost realizată de GrooveHour poate fi downloadată de aici. Are 105 MB, dar merită văzută. Am aflat de ea de la Constanța blog.
La recomandarea GrooveHour vă punem la dispoziție încă un document: Biserica Sf. Nicolae din Istria.
Coloanele ce însoțeau căile de acces trebuie că dădeau un puternit sentiment de măreție. Iată câteva poze de la cetate:
Vezi toate fotografiile de la Histria în albumul foto.
Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Pingback: Tweets that mention Cetatea Histria, Muzeul Histria, cel mai vechi oras din Romania. -- Topsy.com
La un interval de 3 saptamini am revenit acolo cu cele doua castigatoare ale concursului Scrie Romania iar ghidul a fost ca de obicei foarte amabil. Sa nu il uitam si pe ghidul de la Adamclisi.
Situl e superb ca si muzeul de altfel. Vara e sezonul cel mai placut de vizitat, cand soarele te face sa te simti ca intr-un colt de Grecie printre zidurile si coloanele ramase. As fi vrut ca exponatele din muzeu sa fie mai bogate (nu gasesti drahma histriana, de fapt tetradrahma, moneda care e si emblema sitului). O nota buna e ca esti lasat sa faci si poze si sa filmezi iar angajatii sunt saritori si de treaba. Sapaturile totusi se desfasoara intr-un ritm cam lent dar asta datorita faptului ca banii alocati sunt putini si nici macar pentru conservare nu ajung.