Drum liber – Vezi România cu alţi ochi

La Scrie România am văzut Jurilovca şi un loc foarte frumos la doar 8 kilometri de satul lipovenilor: cetatea Argamum, sau Orgame.

Localizare:
Ca să ajungem la Jurilovca cu plecare din Constanţa am mers spre nord, şi aveam de ales între cele 2 variante care se vor uni:

Ovidiu – Gura Dobrogei – Mihai Viteazu

Mamaia – Corbu – Săcele Istria – Sinoie – Mihai Viteazu

Noi am ales pe prima rută, apoi am mers prin Baia – Babadag – Enisala (Heracleea).

De acolo apare partea interesantă, mai sunt 8 kilometri până la Jurilovca. Veţi avea un drum superb, nou-nouţ, cu o singura excepţie: undeva la mijloc sunt 3 kilometri neasfaltalţi (în martie), pe care noi i-am parcurs pe un drum de pământ paralel cu cel asfaltat (dar încă în lucru şi plin de tranşee). După cei 3 kilometri cu mici aventuri, a reînceput valsul pe şosea, nu vă zic viteza cu care mergeam, dar să zicem că am ajuns repede la Jurilovca

În total, Constanţa – Jurilovca pe drumul nostru a însemnat cam 120 km. Citeşte tot articolul »

În jurul anului 657 î.Hr. (după istoricul Eusebius) coloniştii greci din Milet întemeiau cetatea Histria pe malul Mării Negre. Timp de 13 secole a evoluat oraşul cetate Histria, pentru ca în secolul VII d.Hr. să fie distrus în urma invaziilor avaro-slave. Acum putem doar încerca să ne imaginăm ce a însemnat traiul în urmă cu 2600 de ani, vizitând primul oraş-cetate atestat pe teritoriul României, Histria.

Iată cele 2 căi de acces pe care puteţi ajunge la Histria (Constanţa – Năvodari – Corbu – Săcele – Histria sau Constanţa – Ovidiu – Cogealac – Nuntaşi – Histria):

Numele îi vine de la Istria – Istros, numele grecesc al Dunării şi e localizat pe malul lacului Sinoe. A fost construit după modelul antic des folosit în acea perioadă, cu 2 spaţii distincte: acropolă şi aşezarea civilă, fiecare protejată de un zid de apărare propriu.

Citeşte tot articolul »

Proiectul Scrie România aflată la ediţia întâi a fost prezent online cu câteva episoade, în care am călcat iarba de la Tropaeum Traiani-Adamclisi, am văzut Dunărea de aproape la Cetatea Capidava – asezarea de la cotitură, am prezentat pe scurt turismul în spaţiul religios din Dobrogea, am văzut începutul celui mai mare parc de centrale eoliene din sud-estul Europei, am citit despre Constanţa – Tomis-ul după 2 milenii, dar am avut şi două câştigătoare la concursul Scrie România care au vizitate Dobrogea şi au avut cazare la Constanţa gratis.

A venit o pauză cu alte subiecte şi acum vom termina seria cu 4 apariţii superbe în care vom vedea cum arată cel mai vechi oraş din România, Histria, dar şi o cetate care concurează la vechime pe aceasta (tot secolul VII î.Hr.). Vom vedea şi cum arată acum cetatea Enisala, cu drumul nou asfaltat şi gânduri de restaurare, dar vom regăsi aici şi o hartă corectată a drumurilor în Dobrogea. Va fi şi o mică surpriză în finalul seriei

Va urma…

Câştigătorii de la concursul Scrie România sunt ajunse de câteva zile acasă.

Dumitriţa a venit din Botoşani, iar Anda din Cluj pentru a petrece un weekend mai mult decât frumos în Dobrogea, iar acum ele încep să îşi aştearnă amintirile pe propriile bloguri.

Anda a fost mai rapidă şi a scris prima parte a poveştii ei din Dobrogea, începând astfel:

Romania, the land of choice, sau Romania simply surprising? Nu stiu daca aceste campanii de branding de tara au pus efectiv rucsacul in spate vreunui turist, nu stiu daca se poate face dintr-o tara un produs, pe care sa-l ambalam frumos pentru ca apoi sa ni-l vindem noua insine si altora. Totusi, cred in Romania care trebuie descoperita si interiorizata, cu tot ce inseamna loc, timp, oameni. Spun toate astea, pentru ca dupa o zi petrecuta prin cetatile,porturile, valurile, pesterile Dobrogei, am simtit, intr-un mod ciudat, ca m-am intors acasa.

Citeşte tot articolul »

A fost odată ca niciodată un mic concurs la care dacă erai norocos/norocoasă şi câştigai, aveai asigurată cazarea in Constanta sau Mamaia şi pe lângă asta, şi multe plimbări incluse “în pachet”. Era parte din prima ediţie a Scrie România.

Anunţam că avem 2 premii, şi în final acordăm 3!

După deliberări, iată cei 3 câştigători care de Florii vor se vor plimba în Dobrogea:
1. Dumitriţa Hîrtie. Ea a scris articolul acesta. Citeşte tot articolul »

Fără prea multe vorbe în plus, drumliber.ro prin proiectul Scrie România împreună cu Cazare in Constanta sau Mamaia anunţă un frumos concurs:

Câţi?
2 scriitori talentaţi.

Perioada concursului:
1 săptămână, 15-21 martie 2010.

Premiul?
1. Cazare gratis timp de un weekend, la mare. Cazarea este în unul din apartamentele ce se închiriaza în regim hotelier în Constanţa şi Staţiunea Mamaia în sezon şi extrasezon.

Vei sta împreună cu cel de-al doilea câştigător într-un apartament de 2 camere dotat cu aproape tot ce are nevoie, în condiţii foarte bune.

2. Program turistic în Dobrogea (adică mulţi kilometri şi foarte multe locuri de văzut împreună cu viitorul tătic, Răzvan. El îşi pune maşina la bătaie pentru distracţia ta şi te va duce la multe obiective turistice.

Adică tu îţi plăteşti intrările la obiective (2-3 lei de obicei; doar la muzeul Histria e mai mult, 12 lei), Răzvan te duce la ele (dacă ai fi munte, ar fi valabilă expresia “merge muntele la Mahomed”).
Adică ce am făcut noi timp de un weekend cu Scrie România.

Când?
26 – 28 (vineri-duminică) martie 2010. Adică de Florii vei fi undeva în Dobrogea şi vei vizita ce probabil nu ai văzut încă.

Ce trebuie să faci?
Varianta 1: Scrie pe blogul tău un articol pe tema “Ce pot face (ce am făcut) în Dobrogea în extrasezon“. Pune link spre acest articol (http://drumliber.ro/concurs-scrie-romania-castiga-un-weekend-si-multe-locuri-de-vazut-in-dobrogea/), pentru a putea fi contorizat.
Varianta 2, ajutătoare celor care nu au blog: Comentează articolele scrise în cadrul Scrie România. La fel, tema e “Ce pot face (ce am făcut) în Dobrogea în extrasezon“.

Ce să nu faci?
Evită copierea de conţinut din alte surse (Wikipedia, etc.). Scopul e o creaţie originală.

Cum sunt aleşi câştigătorii?
Vom alege articolele care ne încântă cel mai mult. Este la judecata subiectivă a lui Răzvan (sponsorul), a mea şi a Elenei. Vom încerca să fim obiectivi, dar cum subiectul nu e un examen grilă, e posibil să întâmpinăm păreri diferite pe care ni le asumăm.

Mult spor şi inspiraţie!
Florin

Eram pregătit psihic de lungul drum, eram cu speranţe mari şi cu gândul la weekendul ce va urma. Plecam din Timişoara seara târziu, plănuind să călătoresc fară întrerupere, ca dimineaţa să mă prindă la Bucureşti. Aşa câştigam şi timp, şi rezolvam încă un lucru: ajungeam la prima oră, că Bucureştiul nu e oraş în care să ajungi noaptea dacă eşti singur şi nu ai popas acolo (e greu de străbătut, nu există transport nocturn). După doar câteva minute de stat la locul de ocazie opreşte o furgonetă, era Cristi, şofer de cursă lungă care mă recunoscuse şi intenţionat a oprit să mă ia. Foarte mişto! Şi după ce îi povestesc unde merg, dă un telefon şi mă rezolvă şi cu a doua parte a drumului, din Craiova până la Bucureşti. Şi mai mişto!

Era cel mai simplu drum spre Bucureşti pe care îl poate avea cineva care merge cu autostopul, şi pe lângă faptul că nu am aşteptat nici o maşină, am mai avut şi un şofer de nota 11 cu care am avut ce povesti multe ore, ba chiar am putut continua poveştile de data trecută. După întâmplarea asta am schimbat şi nr de telefon şi am temă de casă, un mic studiu pentru Cristi. Uite cum pleci de acasă fără nici un gând şi ajungi să construieşti ceva neplanificat.

De pe drum deja am stabilit că dimineaţă mă voi întâlni cu Elena şi din Bucureşti vom continua drumul spre Constanţa împreună. Dar să nu fie pre rapidă plecarea, am fost pe la Universitatea Carol Davila şi pe la prânz mergeam spre ultima staţie de metrou de lângă A2. E greu să îţi imaginezi cât am râs (foarte mult) până a trebuit să plecăm fiindcă un nenea a vrut să ne ducă la Constanţa

Cu Răzvan stabilisem că ne auzim când ne apropiem de Constanţa, şi deja de pe drum am aflat adresa. Aveam cazare la Constanta chiar în Piaţa Ovidiu, numărul 13, scara B, apartament 13, etajul 4. Cum lumea oricum nu ştia să ne îndrume, ne învârtim ca orbeţii printre blocurile din Piaţa Ovidiu, şi după ce nu găsim blocul ne spune Răzvan că e bloc 14, îl aveam scris greşit

Casă, dulce casă
Tanti de la 14 ne dă cheia, şi intrăm în apartamentul magic. Un hol mic dădea în camera de zi cu bucătărie inclusă. Loc luminat, aranjat simplu, cu bun gust. Canapeaua extensibilă de la Ikea se potrivea foarte bine în decor. Mai departe încă un hol lega această cameră de baie şi dormitor.
Aranjat modern şi dotat cam cu tot ce ai nevoie (ulterior am aflat de ce nu e aragaz – Constanţa are gaz doar în anumite zone), inclusiv internet wifi şi televizor în fiecare cameră; apartamentul avea să ne fie casă pentru următoarele zile.

După ce vine şi Răzvan, plănuim zilele următoare: sâmbătă mergem la Adamclisi să vedem monumentul Tropaeum Traiani, cetatea de la Adamclisi. De acolo mergem spre mănăstirea şi peştera Sfântul Andrei, cel care a propovăduit creştinismul pe meleagurile româneşti; nu ne oprim şi ajungem mai departe, spre mănăstirea Dervent cu ale sale sculpturi; de acolo o luăm spre nord şi vedem mănăstirea în cretă de la Basarabi/Murfatlar, trecem pe la cetatea Axiopolis de la Cernavodă şi mergem spre cetatea Capidava. Se arată o sâmbătă plină! Duminică vom fi pe coasta de răsărit, dar pe lângă cetăţile de 2000 de ani (Histria, Enisala), vom opri şi la ceva modern: centralele eoliene din Dobrogea. După cum veţi vedea în episoadele următoare, planul se va mai schimba din mers.

Şi că ziua nu era încă gata, nu puteam lăsa valurile să ne aştepte şi de la apartament, în 5 minute, am ajuns la faleza cazinoului şi prin ploaie am admirat puterea mării dezlănţuite. Valurile se spărgeau de ţărm, iar acolo unde maşinile erau parcate chiar lângă marginea falezei, apa mării se amesteca împreună cu apa de sus, delicat pe ele, aşa cum presară un bucătar sarea în bucate.

După ce am anunţat că urmează întâlnirea Scrie România am vorbit cu mulţi dintre cei care scriu despre România pe blogurile lor.

Vremea nasoală în acea perioadă, alte planuri sau lipsa unei motivaţii foarte puternice au făcut să fie 4 confirmări şi în final după anulările din ultimele zile să venim 2: Elena de la viajoa.ro şi eu – drumliber.ro. Cu sufletul împacat pot să spun că e absolut singurul lucru care putea ieşi mai bine din acest eveniment.

Au fost 2 zile şi jumătate petrecute în Dobrogea, mai puţin de jumătate din timp am stat în Constanţa. Am parcurs cu Răzvan 700 de kilometri în toate direcţiile, am văzut 5 cetăţi greceşti sau romane, 3 mănăstiri din care una e lângă peştera Sf. Andrei, cel care a adus creştinismul pe meleagurile noastre, am văzut cum “fierbe” Dunărea, am vizitat un muzeu, am cunoscut o parte din Constanţa, am văzut de aproape chiar şi centralele eoliene care vor face parte din cel mai mare parc eolian din sud-estul Europei, am văzut un sat cu lipoveni din Delta Dunării.

Au fost 2 zile de plimbări, 2 zile lungi în care ne-am demonstrat că e greu dar şi foarte fain să fii călător

Ne-am lovit de neajunsurile hărţilor, aşa că pentru a uşura viaţa unora voi publica şi drumurile spre unele obiective. Prefer să fim ultimii care ocolim din cauză că drumul “naţional” de pe hartă e de fapt forestier iar drumul corect nici măcar nu e marcat pe hartă.

Zilele următoare vor urma articolele, până atunci ataşez câteva poze:

Trebuie să spun că evenimentul nu ar fi fost aşa reuşit fără Răzvan, care ne-a oferit cazare la Constanta, a râs şi a cutreierat Dobrogea în lung şi în lat cu noi. Mulţumesc!

Florin