Astăzi se împlinesc 97 de ani + 1 zi de la inaugurarea Moscheei Carol I din Constanța și suntem în al 100-lea an de la începerea lucrărilor la clădire. Mărețul monument merită prezentat pe larg cu această ocazie. Astăzi se lansează albumul „Moscheea Regală Carol I Constanța 1910 – 2010”, material care a fost pus la dispoziție de GrooveHour, cei care s-au ocupat de crearea lui.

Câteva definiții pentru a înțelege mai bine pozele și cultura musulmană (pentru a avea explicații veridice, unele sunt primite direct de la amicii din Turcia):
HOCA = preot musulman care conduce namaz-ul (la noi se folosește și cuvântul HOG/HOGI)
GEAMÍE, geamii = Construcție destinată celebrării cultului la musulmani, de obicei mai mare decât moscheea.
MINARÉT, minarete = Turn înalt alipit unei moschei, amenajat în partea superioară cu un foișor sau cu un balcon, de unde preoții musulmani cheamă credincioșii la rugăciune; minarea; dacă moscheea are mai multe turnuri, chemarea la rugăciune se face din turnul înalt.
MIHRÁB = altar într-o moschee, de forma unei nișe, bogat ornamentat și orientat spre Mecca.
MINBER = locul de unde HOCA citește la NAMAZ. Este un loc sfânt și simbolizează calea lui Allah. Are număr impar de trepte (5-7-9), in funcție de mărimea bisericii. Preotul (HOCA) stă cu 2 trepte mai jos decât treapta din vârf. Se folosește la ocaziile speciale și nu de către oricine.
HUTBE = cuvântarea rostită de HOCA.
NAMAZ = ritual pe care musulmanii trebuie să îl practice de 5 ori pe zi. Există un Namaz special în prima zi a celor 2 mari sărbători islamice (Kurban și Ramazan).

După reintegrarea Dobrogei în statul Român a crescut interesul pentru studiul istoriei dobrogene, iar în 1897 scrierile lui M.D.Ionescu-Dobrogianu (cel care a scris prima monografie a orașului Constanța) ne spun că în oraș erau șapte geamii, din care 3 mai notabile (două construite de Sultanul Mahmud al II-lea și una de Sultanul Abdul Aziz). Una dintre cele 2 geamii Mahmudiene era în Piața Ovidiu. Din bătrâni s-a aflat că aceasta a fost construită în anii 1823-1825 pe locul unei vechi moschei și era „Mahmudie-Djami” – mare moschee a Kiustendgei (Constanța pe vremea turcilor).

La mijlocul anilor 1800 orașul avea 2 străzi (Mahmudie Socacgi și Sultan Hamam Socacgi, devenite mai apoi străzile Traian și Carol). De fapt acestea erau mai degrabă ulițe, căci pe margini creșteau ciulini, nu erau nici măcar pavate, iar despre sistem public de iluminat nici nu se pomenea.
În perioada 1958-1860 portul a fost dat în concesiune unei companii englezești și a cunoscut o mare dezvoltare. Concesiunea obliga noii administratori să facă și o cale ferată spre Cernavodă, iar orașul mișuna de ingineri și oameni din multe țări. După încă 50 de ani, construirea unei moschei mari și frumoase se potrivea cu noul oraș. Aceste lucruri s-au aflat de la bătrânul Gheorghe Stavraca, citat de cunoscutul ziarist I.N. Duployen în 1933 în ziarul „Dimineața”. Stavraca avea peste 100 de ani și era supranumit „patriarhul Dobrogei”.

Pe locul vechii geamii din Piața Ovidiu, aproape un secol mai târziu de la construirea acesteia, s-a construit Moscheea „Carol I”.

Legea prin care s-au aprobat fondurile construirii moscheii:

Articolul II – Lei 120 000 pentru construcțiunea unei moschee în Constanța.

Ziarele vremii spuneau: „Moscheea se compune din două parți: o curte interioară cu două portice, în care credincioșii se pot adăposti și își spală picioarele înainte de a-și începe rugăciunea, și moscheea propriu-zisă.” Cupola este înaltă de 25 de metri și are un diametru de 8 metri, iar minaretul are 37,7 metri înălțime. Construcția este din piatră și cărămidă, dar cupola și minaretul sunt construite din fier-beton, sub conducerea inginerului român Gogu Constantinescu (inventatorul sonicității și foarte apreciat peste hotare, dar ignorat în țară).

Ziarele continuau:

Portalul principal va fi din piatră de Dobrogea, ușa de marmură neagră cu încrustații de bronz, iar coloanele interioare din marmură de Câmpu-lung (Mateiaș). Vârfurile cupolei și minaretul vor fi acoperite de aramă aurită. Păreții interiori vor fi ornamentați cu versete din Coran pe fonduri aurite, iar restul pereților îmbrăcați cu faianță galbenă și verde.

Arhitectul este Victor Ștefănescu (Ștephănescu), apreciat arhitect local cu studii la Dresden, unde a studiat matematica în cadrul Politehnicii, și Paris, unde a studiat „belle arte” și arhitectură. Regele Carol I a fost un susținător permanent al Dobrogei și un admirator al muncii lui Ștefănescu, idee transmisă și de încadrarea arhitectului în testamentul lui Carol I. Astfel a primit un „ceas cu capace din argint placate cu email roșu și cu cifrul regelui” (imaginea ceasului este prezentată în premieră în documentul „Moscheea Regală Carol I Constanța 1910 – 2010„; o puteți vedea în pdf-ul al cărui link e jos în articol). Pe lângă recunoașterea regală, arhitectul a primit și Ordinul Megedia în grad de comandor, care i-a fost acordat de sultanul Mahomed al V-lea în anul 1913 prin intermediul consulului general al Turciei la Constanța, Cadri Bey.

Acum moscheea stă de pază Pieței Ovidiu și se lasă descoperită doar de cei cu adevărat curioși. Cred că puțini îi calcă pragul și mai puțini sunt cei care urcă în turnul minaretului. Sper că nu v-am plictisit, sunt multe de spus despre moschee și rândurile acestea nu sunt suficiente.

Foarte multe dintre materialele vechi despre moschee se află acum în colecții private: Colecția Mihail G. Ștefănescu (nepotul arhitectului Victor Ștefănescu, copilul fratelui acestuia), Colecția Radu Ștefan Cornescu, Colecția Gabriel Octavian Nicolae. O altă parte dintre informații sunt din surse oficiale române sau turcești, dar și din evidența moscheei.
Așa s-a aflat, printr-un act din 14 mai 1842, despre repararea moscheei și a școlii construite din ordinul Sultanului Mahmud al Doilea, despre legea privind votarea de către Adunarea Deputaților a bugetului necesar construirii Moscheei Regale, care ne arată că fondurile aprobate inițial au fost de 120 000 de lei; tot așa s-a văzut chiar și devizul cheltuielilor făcute în data de 31 mai 1913 cu ocazia inaugurării Moscheei Regale Carol I Constanța.

Cum altfel să putem spune mai bine povestea Moscheei Carol I, dacă nu și prin câteva poze?

Dacă exteriorul ne-a plăcut cu o arhitectură aparent simpă dar cu detalii plăcute cum ar fi portalul din marmură neagră cu ornamente din bronz, semnătura exterioară a arhitectului Victor Ștefănescu (pe zid), la interior găsim alte surprize plăcute, decorații și elemente deosebite, printre care și sistemul subteran de încălzire fabricat în Germania la Frankfurt cu cazane Aetna (Schwarzhaupt Spiecker & Co. Nachf. G.m.b.H. Frankfurt a.M.) sau covorul provenit de la Geamia din Ada Kale (insula scufundată pe Dunăre). Ca orice moschee, pereții nu au icoane, ci versete din Coran sau nume de sfinți (nu știu dacă se numesc sfinți).

Vedere de ansamblu de interior:

Vederi spre mare ale Moscheei Carol I, 2010:

Panorama din minaretul moscheei:


Noi (eu și Elena) am stat (cazare-mamaia-constanta.ro) în Constanța chiar lângă muzeul din poza de mai sus (am marcat cu roșu), și deși eram la doi pași de Moschee, prea puțin am reușit la acea dată să vedem. După ce ați citit prezentarea de mai sus, eu vă urez ca dacă ajungeți în Constanța să puteți vedea cel puțit cât am inclus în acest articol.

În final mulțumesc celor care s-au încumetat să ajungă la aceste rânduri și vreau să aduc felicitări tuturor celor implicați în realizarea materialului de calitate, foarte bine documentat, care a stat la baza acestei prezentări. Îl puteți descărca de aici.

Mulțumesc și celor care mi-au pus la dispoziție fotografiile de mare artă și fără de care acest articol ar fi fost fără efect: Ștefan Vilceloiu, Kaspar Bams, Lindsey A Whitlock, Michelle Rogers Pritzl.

EN: I also thank to those who allowed me to use their great pictures, without those images the article would have been fade and with no effective message: Ștefan Vilceloiu, Kaspar Bams, Lindsey A Whitlock, Michelle Rogers Pritzl.


Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , , , , , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

6 gânduri despre “Moscheea regală Carol I din Constanța la 100 de ani de la piatra de temelie

  1. Pingback: Moscheea regală Carol I din Constanța la 100 de ani de la piatra de temelie | Cuttingart News Blog

  2. Pingback: Tweets that mention Moscheea regală Carol I din Constanța la 100 de ani de la piatra de temelie | Drum liber - Vezi România cu alți ochi -- Topsy.com

  3. felicitari fotografului este un profesionist acest eveniment a trezit comunitatea musulmana si a renascut noi sperante Romania poate sa se mandrească în Europa si cu musulmanii romani -un model interetnic si interreligios sper ca parlamentarii europeni sa faca mai mult pentru Romania

    Răspunde
    • @molali Fotografiile sunt de la mai mulți oameni, într-adevăr sunt reușite, felicitări lor!

      Referitor la modele interetnice, sunt de acord. Eu cred ca avem exemple foarte bune de colaborare interetnică cu toate naționalitățile și culturile: sârbii, maghiarii, lipovenii, sașii și șvabii rămași în țară. Doar unele zone vor alții să le precipite, uitând că noi suntem toți români și trebuie să tragem împreună la aceeași căruță, binele vecinului fiind direct proporțional cu binele nostru.

      Ați participat la eveniment și aveți cumva poze?

      Răspunde
  4. Pingback: Moscheea regală Carol I | Hiro Blog – Hoinari in Romania

  5. Mi se intampla acum ceva ani sa ma aflu in Piata Ovidiu din Constanta exact in momentul in care musulmanii din oras onorau sfarsitul Ramadanului. Erau mese asezate in toata piata si mancaruri care mai de care. Am ramas surprins de faptul ca de cateva ori am fost invitat la masa in ciuda faptului ca le explicam oamenilor ca eu nu sunt musulman. Am avut ocazia sa cunosc destul de multi musulmani ca sa pot spune cu mana pe inima ca sunt niste oameni onesti si cu foarte mult bun simt.

    Răspunde

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar