Junii de la Braşov în prima duminică dupa Paşte, duminica Tomii

Junii de la Braşov

Publicat joi, 8 aprilie 2010 la 18:54

Din acest articol afli ce poţi face duminică (duminica Tomii), dacă eşti în Braşov sau în zonă (guest post de Elena Panait):


View at Picasa

Anul trecut împreună cu câţiva prieteni am hotărât să dăm o “fugă” până în Braşov să vedem şi noi parada Junilor. Acest obicei (numit corect Junii din Şcheii Braşovului şi Braşovulvechi) se ţine în prima duminică după Paşte, iar în cursul Săptămânii Luminate şi înainte de Paşte se realizează pregătirile necesare desfăşurării evenimentului.

“Junii trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas).

Vremea a fost de partea fotografilor şi a noastră şi ne-a permis să ne bucurăm din plin de frumuseţea paradei. Ajunşi în Piaţă Sfatului aşteptam să vedem rând pe rând costumele celor şapte categorii de juni şi caii superbi care nechezau fără încetare. Draga mea prietenă, Similia, mi-a povestit că junii sunt împărţiţi în juni tineri, bătrâni, curcani, dorobanţi, roşiori, albiori şi braşovecheni. Am putut vedea şi eu diferenţa de costume şi defilarea ce a avut loc în această ordine, în funcţie de vechimea lor. În oraşul Braşov, mai exact în zona Şchei s-a descoperit o informaţie despre juni ce datează din anul 1728, însă se ştie că această organizaţie este cu mult mai veche, încă de la primii locuitori ai acestui cartier. De fapt originea junilor este una de natură militară şi serbările junilor erau considerate manifestaţii prin care se sărbătorea venirea primăverii, sau au fost legate de activitatea preoţilor de la Biserica “Sfântul Nicolae”. “Junii” au fost înfiinţaţi într-o gardă militară străveche a Şcheilor, cu sprijinul voievozilor români din Principate, în secolul al XIV-lea având ca scop întărirea apărării şi unitatea pământurilor din Ţara Bârsei.

Săptămâna luminată încheie toată procesiunea junilor cu o paradă a costumelor care sunt moştenite din tată în fiu, iar caii sunt împodobiţi cu ciucuri, flori şi cocarde tricolore. Parada începe din Piaţă Prund, se face popas la Troiţa Căpitanului Ilie Birt, unde cântă “Hristos a Inviat”, apoi pornesc pe Bulevardul Republicii până în Piaţa Sfatului, iar evenimentul se încheie la Pietrele lui Solomon. Aici ajung într-un cadru foarte frumos unde încep să danseze pe cunoscuta “Hora Junilor”, timp în care se aruncă buzduganul. După multe dansuri şi ospăţ ei se reîntorc pe grupuri în Piaţa Sfatului şi cântă pentru ultima data “Hristos a Inviat”, astfel încheindu-se defilarea propriu-zisă.

Ca şi grupuri junii sunt: tineri care sunt şi cei mai vechi juni (1728), iar denumirea lor a fost dată pentru aceia care nu sunt căsătoriţi. Ca şi îmbrăcăminte ei au cămaşa albă, cu creţuri, cioareci albi, iar în picioare poartă cizme, indiferent de anotimp. Pălăriile sunt din catifea neagră, împodobite cu panglici tricolore. Steagul junilor tinerilor are ca simbol clădirea liceului Andrei È˜aguna, iar pe partea opusă este un cal alb. Junii bătrâni (1834) sunt cei căsătoriţi şi poartă un costum identic cu cel al junilor tineri, dar fără panglici la pălărie. Steagul poartă vechiul suport de lemn care menţionează numele tuturor membrilor. Junii curcani (1879) nume atribuit bărbaţilor însuraţi, care locuiau “Pe Coastă”. Costumul este asemănător junilor bătrâni, cu o mică excepţie pălăria prezintă un mic “toc”, împodobită cu pene de curcan. Steagul are chipul lui Mihai Viteazul şi tricolorul românesc. Junii dorobanţi se desprind în 1924 din Junii Curcani şi păstrează primul steag al junilor-chipul unui erou de la 1877, descris de Vasile Alecsandri în poezia “Dorobanţul”. Costumaţia este ca a junilor bătrâni, iar pălăria este ca a celor curcani, modelul Mihai Viteazul. Junii Braşovecheni (1922) sunt o imitaţie a Junilor Bătrâni, pălăria fiind înlocuită de căciulă cu ţugui, şi pe steag apare chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Junii Roşiori – compania lor a fost fondată în 1908 prin desprinderea din rândul Junilor Albi şi sunt bărbaţi căsătoriţi de pe “Cracova”. Costumele lor sunt foarte deosebite fiind brodate şi cusute cu sute sau chiar mii de paiete din argint aurit. Steagul din mătase poartă pe una din feţele sale chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar pe cealaltă faţă un June Roşior. Junii Albiori s-au format în 1860 şi mai erau denumiţi “ăi albi”, veşmintele sale fiind albe. Se diferenţiază de junii Roşiori prin faptul că hainele sunt împodobite cu fluturi aurii şi căciula este de culoare albă. Steagul are pe o faţă steagul poetului Andrei Mureşianu, iar pe cealaltă parte un June Albior.

Curiozitate despre îmbrăcămintea junilor albiori:
Tanti Mărioara Bogdan povesteşte că durează 3 luni munca la o cămaşă care are mii de paiete.

Acest obicei al junilor a fost considerat drept un ritual de iniţiere în rândul feciorilor, înţelesul acestui termen de “june” în Ardeal semnifică tânăr, fecior neînsurat.

După parada care ne-a încântat privirile am continuat şi noi drumul spre Pietrele lui Solomon unde caii păşteau în verdeaţă luminişului şi muzică lăutarilor răsuna în tot defileul, astfel că am fost şi noi îmbăiaţi să ne aşezăm pe iarbă şi să urmărim spectacolul. Clar această sărbătoare este o bucurie atât pentru localnici cât şi pentru mulţi turişti.