Din acest articol afli ce poți face duminică (duminica Tomii), dacă ești în Brașov sau în zonă (guest post de Elena Panait):


Anul trecut împreună cu câțiva prieteni am hotărât să dăm o „fugă” până în Brașov să vedem și noi parada Junilor. Acest obicei (numit corect Junii din Șcheii Brașovului și Brașovulvechi) se ține în prima duminică după Paște, iar în cursul Săptămânii Luminate și înainte de Paște se realizează pregătirile necesare desfășurării evenimentului.

„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas).

Vremea a fost de partea fotografilor și a noastră și ne-a permis să ne bucurăm din plin de frumusețea paradei. Ajunși în Piață Sfatului așteptam să vedem rând pe rând costumele celor șapte categorii de juni și caii superbi care nechezau fără încetare. Draga mea prietenă, Similia, mi-a povestit că junii sunt împărțiți în juni tineri, bătrâni, curcani, dorobanți, roșiori, albiori și brașovecheni. Am putut vedea și eu diferența de costume și defilarea ce a avut loc în această ordine, în funcție de vechimea lor. În orașul Brașov, mai exact în zona Șchei s-a descoperit o informație despre juni ce datează din anul 1728, însă se știe că această organizație este cu mult mai veche, încă de la primii locuitori ai acestui cartier. De fapt originea junilor este una de natură militară și serbările junilor erau considerate manifestații prin care se sărbătorea venirea primăverii, sau au fost legate de activitatea preoților de la Biserica „Sfântul Nicolae”. „Junii” au fost înființați într-o gardă militară străveche a Șcheilor, cu sprijinul voievozilor români din Principate, în secolul al XIV-lea având ca scop întărirea apărării și unitatea pământurilor din Țara Bârsei.

Săptămâna luminată încheie toată procesiunea junilor cu o paradă a costumelor care sunt moștenite din tată în fiu, iar caii sunt împodobiți cu ciucuri, flori și cocarde tricolore. Parada începe din Piață Prund, se face popas la Troița Căpitanului Ilie Birt, unde cântă „Hristos a Inviat”, apoi pornesc pe Bulevardul Republicii până în Piața Sfatului, iar evenimentul se încheie la Pietrele lui Solomon. Aici ajung într-un cadru foarte frumos unde încep să danseze pe cunoscuta „Hora Junilor”, timp în care se aruncă buzduganul. După multe dansuri și ospăț ei se reîntorc pe grupuri în Piața Sfatului și cântă pentru ultima data „Hristos a Inviat”, astfel încheindu-se defilarea propriu-zisă.

Ca și grupuri junii sunt: tineri care sunt și cei mai vechi juni (1728), iar denumirea lor a fost dată pentru aceia care nu sunt căsătoriți. Ca și îmbrăcăminte ei au cămașa albă, cu crețuri, cioareci albi, iar în picioare poartă cizme, indiferent de anotimp. Pălăriile sunt din catifea neagră, împodobite cu panglici tricolore. Steagul junilor tinerilor are ca simbol clădirea liceului Andrei Șaguna, iar pe partea opusă este un cal alb. Junii bătrâni (1834) sunt cei căsătoriți și poartă un costum identic cu cel al junilor tineri, dar fără panglici la pălărie. Steagul poartă vechiul suport de lemn care menționează numele tuturor membrilor. Junii curcani (1879) nume atribuit bărbaților însurați, care locuiau „Pe Coastă”. Costumul este asemănător junilor bătrâni, cu o mică excepție pălăria prezintă un mic „toc”, împodobită cu pene de curcan. Steagul are chipul lui Mihai Viteazul și tricolorul românesc. Junii dorobanți se desprind în 1924 din Junii Curcani și păstrează primul steag al junilor-chipul unui erou de la 1877, descris de Vasile Alecsandri în poezia „Dorobanțul”. Costumația este ca a junilor bătrâni, iar pălăria este ca a celor curcani, modelul Mihai Viteazul. Junii Brașovecheni (1922) sunt o imitație a Junilor Bătrâni, pălăria fiind înlocuită de căciulă cu țugui, și pe steag apare chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Junii Roșiori – compania lor a fost fondată în 1908 prin desprinderea din rândul Junilor Albi și sunt bărbați căsătoriți de pe „Cracova”. Costumele lor sunt foarte deosebite fiind brodate și cusute cu sute sau chiar mii de paiete din argint aurit. Steagul din mătase poartă pe una din fețele sale chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar pe cealaltă față un June Roșior. Junii Albiori s-au format în 1860 și mai erau denumiți „ăi albi”, veșmintele sale fiind albe. Se diferențiază de junii Roșiori prin faptul că hainele sunt împodobite cu fluturi aurii și căciula este de culoare albă. Steagul are pe o față steagul poetului Andrei Mureșianu, iar pe cealaltă parte un June Albior.

Curiozitate despre îmbrăcămintea junilor albiori:
Tanti Mărioara Bogdan povestește că durează 3 luni munca la o cămașă care are mii de paiete.

Acest obicei al junilor a fost considerat drept un ritual de inițiere în rândul feciorilor, înțelesul acestui termen de „june” în Ardeal semnifică tânăr, fecior neînsurat.

După parada care ne-a încântat privirile am continuat și noi drumul spre Pietrele lui Solomon unde caii pășteau în verdeață luminișului și muzică lăutarilor răsuna în tot defileul, astfel că am fost și noi îmbăiați să ne așezăm pe iarbă și să urmărim spectacolul. Clar această sărbătoare este o bucurie atât pentru localnici cât și pentru mulți turiști.

Surse:
Programul de duminică a festivităților junilor din Brașov, via Adevărul
Junii Brașoveni – Wikipedia

Album fotoMai multe poze în Albumul foto.


Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

2 gânduri despre “Junii de la Brașov

  1. Pingback: Tweets that mention Drum Liber îți arată o altă față a României. Vezi România. Călătorește în România -- Topsy.com

  2. Pingback: Fur Timp. Sunt hoț de timp « GENUNCHIUL LUMII | Flavius Obeadă

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar