În anul armenilor 961 și anul Domnului 1512 s-a ridicat în Suceava, mănăstirea făcătoare de minuni Hagigadar. Iar dacă vă întrebați de ce am zis „anul armenilor”, să știți că ei, armenii, în mod tradițional încep calendarul cu anul 551. Și ce este foarte puțin cunoscut este că Armenia este prima „țară” creștină din lume. În anul 301 (înainte ca Împăratul Constantin să declare în 313 creștinismul ca religie accceptată în Imperiul Roman), regele Tiridates declara creștinismul ca singura religie din teritoriul armean (sursa).

Drumul spre Hagigadar
Drumul spre Hagigadar
Dealul spre mănăstire
Dealul spre mănăstire

Mănăstirea Hagigadar este locul unde îngenunchezi pentru îndeplinirea dorințelor.

Tradiția spune că cei care vor să-și vadă împlinite anumite dorințe trebuie să urce în genunchi dealul care urcă spre Mănăstirea Hagigadar. Am fost acolo și chiar la ceas de seară, două femei urcau dealul în genunghi. Interesant, nu?

Femeile urcă dealul în genunchi
Femeile urcă dealul în genunchi

Femeile urcă dealul în genunchi
Femeile urcă dealul în genunchi

Ne aflăm la cinci kilometri sud de centrul Suceavei, pe șoseaua spre Fălticeni. Mănăstirea Dorințelor, că așa mai este cunoscut Hagigadar-ul, a fost ctitorită de armeanul Dragan Danovac în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. În acele vremuri a funcționat ca mănăstire armenească de călugărițe.

Harta spre Mănăstirea Hagigadar
Harta spre Mănăstirea Hagigadar

De-a lungul celor cinci secole de la târnosirea bisericii, a trecut și prin momente mai grele. Drept urmare, a „suferit” și câteva refaceri în secolul al XVII-lea și o restaurare în 1896, când a fost efectuată și pictura în ulei din interior. Iar odată cu mănăstirea a fost ridicat și zidul din incintă.

Hagigadar, prin poartă
Hagigadar, prin poartă
Piatră din construcția originală
Piatră din construcția originală
Morminte la Hagigadar
Morminte la Hagigadar

În timpurile nostre, ultimele reparații sunt din 2004, fântâna, și 2012, anul armenilor 1461, biserica. Tot în 2012 a fost ridicată și crucea din incinta mănăstirii:

Crucea cea nouă - 500 de ani de la sfințire
Crucea cea nouă – 500 de ani de la sfințire

Crucea cea nouă din anul 500 de la sfințirea bisericii
Crucea cea nouă din anul 500 de la sfințirea bisericii

Interiorul este mult mai colorat decât vă așteptați. Aparatul s-a oprit, dar am reușit să fac o ultimă fotografie:

Interior la Hagigadar
Interior la Hagigadar

În căutarea documentației despre Mănăstirea Hagigadar am descoperit cu uimire că sunt mulți oameni, români, care vor să urce acest deal, conform tradiției, în genunchi.

Oare, tu, cititorule, ai urma tradiția armenească?

Comuna Moara, Romania

Publicat de Florin Arjocu (fondator)

Periplul meu începea în 2004, an când împreună cu un grup de portughezi vizitam pentru prima dată Cheile Nerei. Am rămas încântat de frumusețea locurilor și de atunci am început să văd altfel România, până atunci nu aș fi crezut că avem locuri precum cele din filme. Îmi place România și călătoresc cât pot de mult. În primii ani de la aderarea UE m-am grăbit să ajung în o mare parte de Europa, iar în 2009 am fondat Drum Liber. Am dedicat ultimii ani în mare măsură României, asortând călătoriile interne cu ieșiri "de studiu" în alte țări. Sunt convins că mintea călătorului este mai deschisă și experiențele la drum te îmbogățesc. Călătorește cu mine, pe Drum Liber!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Citește articolul precedent:
Casa memorială Mihai Eminescu
Poezie la Ipotești

"Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă; / Tresărind în cercuri albe / El cutremură o barcă" Dorul de...

Închide