Era sâmbătă dimineața, ora 8. Ne pregăteam să ieșim, iar Răzvan, gazda ce ne-a oferit cazare la Constanta ne aștepta afară în mașină să pornim la drum; urma să pornim spre sud-vestul Dobrogei și să vizităm cât mai multe locații ne permitea timpul.

Prima cetate antică la care am ajuns a fost cea de la Adamclisi.

Localizare: Ca să ajungi la Adamclisi e simplu, drumul este Constanța – Basarabi/Muratlar – Ciocârlia – Cobadin – Adamclisi, în total cam 70 de kilometri distanță din capitala Dobrogei. Dacă venim dinspre București, la Cernavodă ieșim de pe autostradă și mergem prin Rasova, Ion Corvin, iar de acolo la stânga găsim Adamclisi (214 km).

Denumirea actuală vine de la numele turcesc Adam Kilisse (Casa lui Adam, interpretată ca fiind Biserica Omului).

Probabil că mai rapid vei găsi monumentul triumfal Tropaeum Traiani iar de acolo vei merge la cetatea antică. Așadar, sunt 2 obiective de vizitat la Adamclisi.

 

 

Monumentul triumfal Tropaeum Traiani

Am trecut poarta și am fost întâmpinați de cel care e ghid și totodată paznicul monumentului și al muzeului. El a fost o sursă plină de informații, era primul din lista cu mai multe poziții cu ghizi foarte bine pregătiți, dornici să povestească celor interesați, veritabile vii enciclopedii. Povestea monumentului, neștiută până în acel moment ne-a fost frumos expusă în câteva minute. Vă recomand cu căldură să întrebați detalii oridecâte ori ajungeți într-un muzeu. Acești oameni dedicați vă vor ajuta cu plăcere!

„Nerva Traian August, împărat și cezar, învingătorul germanilor și dacilor, fiul divinului Nerva, mare preot, pentru a XIII-a oară tribun, pentru a VI-a oară împărat, pentru a V-a oară consul, părintele patriei.”

Marele monument se pare că a fost construit în perioada 106-109, ca omagiu pentru înfrîngerea în anul 102 a coaliției geto-dacică alături de care luptau triburile de buri și sarmați. O mare bătălie, probabil cea de la Tapae, a fost cu greu câștigată de romani, iar marele împărat Traian a trimis să construiască un monument măreț la Adamclisi pe nimeni altul decât Apolodor (Apollodoros) din Damasc, cel care a proiectat Columna lui Traian și Forul lui Traian de la Roma, dar și podul peste Dunăre de la Drobeta Turnu Severin.

Complexul cuprindea Monumentul Triumfal, un altar cu numele celor 3800 de soldați romani căzuți în luptă (în urma studiilor se presupune că rudimentarii daci și aliații lor au avut pierderi de 3 ori mai mari) și un mausoleu dedicat unui ofițer superior (descoperit de Grig. Tocilescu în 1897).

Actualul monument este o replică a originalului care ajungea la 39 de metri înalțime și avea diametrul de 38 de metri. Refacerea lui a început în 1974 și a durat trei ani, tot atât cât le-a luat romanilor să îl construiască de la zero. Piesele originale (o parte au fost recuperate din curțile oamenilor, fiind folosite construcția fântânilor, a hambarelor și a tot felul de dependințe gospodărești) sunt adăpostite în muzeul construit în centrul satului Adamclisi; nu îl ratați dacă aveți puțin timp.
Sursa: wikimedia

Nu intru în detalii tehnice prea multe, pe acestea le puteți găsi aici, dar vă spun că de jur împrejur erau basoreliefuri cu scene din lupte, iar cel mai important element este în vârf: „trofeul” propriu-zis, adică un trunchi îmbrăcat în armură clasică,cu armele de luptă, având la picioare arme și prizonieri sculptați tot în piatră.

 

1 controversă istorică pe internet

Virgiliu Oghina, prin intermediul site-urilor Enciclopedia Dacică și dacii.ro prezintă monumentul într-o cu totul altă lumină: luptele nu reprezintă înfruntarea dacilor cu romanii, ci pe cea a dacilor cu alți invadatori veniți din Orientul Apropiat, nu iarna, ci vara. Astfel, monumentul nu îi este dedicat lui Traian, ci este monumentul triumfal al lui Burebista. Foarte interesantă ipoteza, merită citită!

Cetatea Tropaeum Traiani

Al doilea mare obiectiv turistic de la Adamclisi este cetatea romană. Ea este considerată drept cea mai mare așezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei și a fost construită odată cu monumentul, fiind locuită inițial de familiile veteranilor din razboaiele daco-romane. Mai târziu cetatea a fost ridicată la rangul de „municipium”, iar după invazia goților a fost reconstruită din temelii de împăratul Constantin cel Mare. Lovitura de grație a fost dată de avari (anul 587) după a căror invazie cetatea a fost abandonată definitiv.

Nu știu alții ce trăiesc când pășesc în astfel de locuri, dar eu simt mândrie amestecată cu respect pentru înaintașii nostri. La acele vremuri duceau o viață foarte avansată, de exemplu cetatea Tropaeum Traiani avea canalizare, iar noi după 1500 de ani încă nu avem în multe localități.

Un alt lucru la care trebuie să lucrăm mai mult este întreținerea și conservarea obiectivelor antice. Priviti acestă sticlă antică de suc printre ruinele de 2000 de ani. Parcă îi dă un farmec aparte, așa-i? ;)

Sursele textului: broșura turistică „Situri arheologice în județul Constanța”, cjc.ro.

Album fotoMai multe poze în Albumul foto.

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

2 gânduri despre “Cetatea și Monumentul Tropaeum Traiani – Adamclisi

  1. Citindu-te, ma incearca un amalgam de nostalgie, admiratie, invidie (e o rezultanta directa a admiratiei), dorinta… dorinta de drumuri libere… Brusc, m-am simtit nascuta intr-un Botosani luciferic si studenta intr-un Cluj redevenit cetate medievala. Acelasi lucru l-am resimtit si vara trecuta, cand am fost voluntara la proiectul “Clujul are farmec puls si identitate”, proiect care a si-a propus sa le aminteasca clujenilor ca sunt “oameni ai cetatii”, ai unei cetati care se vrea inca aparata. In ziua evenimentului propriu zis s-au facut desene pe asfalt cu diferite monumente ale Clujului, trupe de mimi si oameni pe catalige au facut din strazi scene, iar cantaretii de muzica folk au strans in jurul lor trecatorii care au uitat pret de cateva minute ca sunt trecatori. Totusi, ma intreb daca avem nevoie de “evenimente” ca sa nu ne simtim niste simpli trecatori. Marturisesc ca am fost in Dobrogea, dar nu in Dobrogea ta, asa cum ai descris-o tu. Imi compensez regretul de a nu o fi vazut astfel cu bucuria de a vedea oameni cu pasiuni care nasc alte pasiuni, oameni care functioneaza ca niste indicatoare rutiere in itinerariile altor oameni. Eu cand spun “Dobrogea”, ma gandesc la capitala tarii si la cea a marii. Ma gandesc la rosul macilor tolanit in lanuri, ma gandesc la genele soarelui curbate la rasarit si unite la apus, la iubiri vesnice “de-o vara” … Si astea pot deveni istorie, nu?:))

    Răspunde
  2. Pingback: Blogul de vacante » Blog Archive » Redescopera Romania – A treia zi prin Dobrogea

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.