Dacă știi pe cineva cu astm, citește mai departe. Dacă ai vizitat până acum o salină, citește mai departe. E lung articolul, dar vei afla multe lucruri interesante și merită 15 minute din timpul tău.

Relativ recent am participat la un eveniment la Târgu Ocna. S-a vorbit despre turismul medical, în speță despre saline. Pentru mine au fost multe lucruri noi: știam câteva dintre avantaje, dar lucrurile sunt mai complicate de-atât. Noroc că la Târgu Ocna au fost și oameni care au știut să explice pe limba celor care nu au trei doctorate în în medicină avantajele și dezavantajele vizitei în salină. Articolulul e completat și cu alte informații utile aflate la acestă conferință organizată de Fundația Amfiteatru și SALROM.

Știați că:

• Salus este zeița sănătății în Imperiul Roman?
• Și că termenul de salar / salariu vine de la faptul că soldații romani primeau solda (și) în bulgări de sare?

Eu le-am aflat din prezentarea Prevenția afecțiunilor repiratorii prin haloterapie, a domnului Dr. Marian Turiceanu.

Dar să trecem la subiect. Personal, eu nu cunosc oameni cu astm și până la Târgu Ocna am avut o suspiciune că astmul e o boală modernă parțial inventată, susținută cu tărie de producătorii de medicamente. Ei bine, m-am întors cu unele noțiuni în plus care m-au lămurit asupra realității acestei boli moderne.

Alergiile și salina
Una dintre cele mai bune prezentări a fost a unei simpatice doamnă profesor sosită din Suceava. Am aflat ce e astmul și cum se poate trata în salină. A fost acel moment revelator de care am spus în prezentarea de la început.
Domna a început cu definiția termenului atopie (atopos = ciudat). De la el a ajuns la alergii, pentru ca apoi să aflăm că 1 din 4 copii europeni are o alergie, iar între alergii, cele respiratorii (în principal astmul) au o pondere mare.

Vă voi explica ce e cu astmul, așa cum am înțeles și eu, având la îndemână anatomia din gimnaziu.

Plămânii (alveolele pulmonare) iau oxigenul din aer și îl introduc în sânge. Dar oxigenul este (nu-i așa?) oxidant. Nu degeaba fierul se oxidează (ruginește în cazul lui), la fel și alte materiale. Corpul a învățat să se protejeze, așa că la nivelul alveolelor pulmonare crează niște substanțe care să îl protejeze de oxidare. Ei bine, la un bolnav cu astm, acest mecanism nu mai funcționează corect: fie nu se secretă anumite substanțe, fie se secretă altele în exces. Rezultatul este că alveolele sunt deformate și întreg procesul este alterat.

Cum situația aceasta este relativ nouă, ne punem întrebări: ce s-a schimbat, ce lipsește?

• lipsește contactul cu ferma
• au apărut mâncărurile prelucrate
• s-a eliminat în mare măsură fermentarea naturală la produse (brânzeturi, etc.)
• a apărut expunerea la fum de țigară (și alți alergeni)

Rezultatul? Nașterea unui copil sensibilizat.

• Dintr-un grafic am putut urmări curbele de frecvență a alergiei alimentară; s-a putut vedea că se potrivește cu prezența dermatitei la copiii mici
• Când trece acea perioadă, pe la 4 ani apar astmul și rinita alergică (80% apare până la 5 ani; în România nu avem evidențe corecte, ba chiar avem și raportări false pentru a se da bani de la casa de asigurări)

Ce soluții avem la îndemână?

• Salino terapia aduce un mare beneficiu bolnavului
• Scade mucusul și ajută la eliberarea căilor respiratorii
• Se reduce potențialul de multiplicare a bacteriilor
• Mai puțini copii operați de „polipi”
• Mai puține probleme la sinusuri și în urechea medie
• Electroliții ajută sistemul nervos vegetativ
• CO2 în cantități ușor mai mari este benefic (de asta sunt apreciate mofetele)
• Clinic: scade numărul și intensitatea crizelor de astm, crește capacitatea de efort
• La Praid au avut un studiu pe 2000 de bolnavi. După cure de 3-4 săpt repetate de 3-4 ori pe an, internările au scăzut cu 73%; a scăzut numărul de internări, dar și necesarul de medicamente.
• Educația bolnavului este esențială: trebuie să știe ce înseamnă caracterul cronic.
• Pe cine trimitem? pe cei cu forme ușoare și medii, cei din stadii grave nu au voie în salină.
• O altă concluzie e că trebuie aplicată o abordare holistică, nu doar punctuală la nivelul plămânilor.

Sala de conferințe

Vorbitorii primei sesiuni

Primul cluster înființat în România, în Transilvania

Speleoterapia și bolile respiratorii

• În 1843 polonezul Feliz Borchkowski scrie o carte în urma constatării că muncitorii din saline aveam mai puține infecții repiratorii.
• Nelu Roman (Târgu Mureș) inventează un dispozitiv care crează mediul din salină; invenția este premiată european
• 30 de copii aleatori, după 3 săptămâni au văzut efectele pozitive, după 9 luni se estompează efectele (trebuie repetat).
• Reduce hiperreactivitatea bronșică, este un tratament complementar celui medicamentos
• Nu că bolnavul nu va mai avea boala, dar va fi mai puțin prezentă și exacerbată, va avea o viață mai bună.
• În România nu avem niște registre naționale cu bolnavii ca să putem face un bilanț corect pe termen lung pentru a ști exact diagnosticul după ani de zile
• Dintr-o altă prezentare, a doamnei Claudia Bîlha aflăm despre remodelarea generală prin speleoterapie în mina salină, pe baza unui studiu făcut la Cacica (prof. Ioan Iețcu), studiu numit „Cristale de Bucovina”; studiul e destul de bun și arată beneficiile salinei, dar nu e 100% științific, nu au avut și grupuri la suprafață cu exerciții și grup neutru fără exerciții, pentru comparație,

Salina de la oraș? Haloterapia și efectele ei.

• Una dintre concluzii este că dacă salinele din România nu „se mișcă”, vor apărea tot mai multe camere de haloterapie în orașe și le vor lua clienții. E mai ușor și mai rapid să mergi la doi pași de casă, ca să nu zicem că aceste saloane au o mai mare putere de marketing.
• La Institututul de Balneoterapie au făcut o cameră de haloterapie pentru a studia efectele. Au făcut teste pe șobolani cu astm indus. Un lot a stat 15 zile în sală, un alt lot de control a fost afară. Efectele? Nivelul enzimelor implicate în respirație a ajuns la normal.
• Studii s-au făcut și în salinele Cacica și Turda.
• Dar… stați așa, apar și dezavantaje majore. După o experiență de 5 ani de „saline artificiale”, în lume s-a demonstrat că nu mai au niciun efect datorită faptului că lumea intră acolo încălțată, se mănâncă înăuntru, se dezvoltă stafilococul auriu care deja e rezistent la clor și apar tot mai des cazuri grave. Vii cu o problemă de respirație și pleci acasă cu una poate mai gravă, așadar, atenție! În curând apar normele internaționale și apoi se vor lua măsuri concrete în ceea ce privește salinele artificiale.

Salina și recuperarea fizică după accidente.
Am fost martorul unei prezentări care m-a pus pe gânduri. Domnul doctor care a ținut prezentarea ne-a arătat exemplul personal, de fapt al soției sale. În urma unui accident de mașină, soția s-a ales cu călcâiul spart în 16 bucăți. Mi-e greu să îmi imaginez asta, nici nu vreau să mă gândesc situația. Ei bine, după ce de la Viena l-au anunțat că ei au experiență doar cu accidente sportive, a ajuns în contact cu un medic din Frankfurt pregătit la Timișoara și care doctor care avea experiență cu astfel de cazuri. Cu un sistem de șuruburi și table, neamțul i-a refăcut călcâiul. Desigur, a urmat o perioadă de recuperare, nu s-a putut folosi de călcâi, nu putea conduce mașina. Salvarea a venit de la tratamentele făcute la salina Cacica (la suprafață, cu ape sărate), iar astăzi povestește cu mândrie că recuperarea este completă. Soția dansează, sare, merge normal.

Prevenție și recuperare: romanii au construit în România două centre de tratament bazate pe apele termale: Băile Herculane și Geoagiu Băi. Aproape două mii de ani mai târziu, în 1969, pe vremea când statul făcea astfel de studii, s-a constatat că 3% din populație nu mai poate activa pe câmpul muncii. Așa s-au creat programele naționale de recuperare din vremea comunismului. Este de remarcat că din toamna anului 2014 vor sosi în România la tratament bolnavi din Republica Moldova. Stațiunile în care vor ajunge sunt Sovata, Târgu Ocna și Slănic Moldova.

Am reținut și că nivel european se dezvoltă programul transnațional al turismului balnear. Trebuie să avem grijă nu doar să trimitem turiști, ci și să primim.

Măsurători radiometrice (pentru radioactivitate) în saline
La salina Slănic Prahova s-a construit un laborator de măsurarea radiațiilor, inclusiv ale celor solare. În urma măsurătorilor, au constatat că radiațiile sunt chiar și de 80 de ori mai mici decât la suprafață. Doar impuritățile din sare au izotopi radioactivi. Radiația cosmică este cam de 1000 de ori mai mică, dovadă că sarea este un izolator foarte bun. Una dintre concluzii este că într-o salină ar putea fi tratați mai bine cei care suferă de radiații, tocmai fiindcă dispar aproape complet radiațiile existente la suprafață. Ba chair se știe că s-a și practicat acest lucru într-o salină din Ucraina, după explozia de la Cernobâl; acest lucru s-a făcut și la salina Târgu Ocna.
Ca fapt divers, rezultatele măsurătorilor sunt apropiate de cele dintr-un mare laborator subteran din Italia, dar care este la o adâncime mult mai mare.

Că tot am vorbit de radiații, măsurători pentru a cunoaște nivelul de radiație Radon s-au făcut și la Cacica, Ocna Dej și Turda. Domnul Romeo Călin, cercetător fizician ne-a arătat o serie de informații științifice despre radiațiile cu Radon. Concluzia este evidentă, la subteran radiațiile sunt de zeci de ori mai mici decât la suprafață, sunt mai mari diferențele acolo unde există aeraj.
Spre comparație s-a dat un cu totul alt exemplu, cel al unei saline din Austria, una care este la 600 de metri adâncime. Acolo, temperatura este de 40 de grade și există o radiactivitate mărită. În acea salină se face recuperare și tratament pentru bolnavii cu cancer pulmonar (de ce să îi trimiți să facă tratament cu echipamente scumpe dacă ai și posibilitatea să faci asta, natural?).

Studii în saline

Măsurători radiații în salina Turda

Măsurători radiații în salina Ocna Dej

Măsurători radiații în salina Cacica

Măsurători în saline

Din ultimul Eurobaromentru aflăm câva date despre preferințele europenilor față de turism:

1. turismul nu a cunoscut criza
2. România nu apare printre preferințe (din păcate)
3. internetul este sursa principală de informații
4. în Anglia, după scandalul cu posibilii emigranți români, pe portalul homeaway.co.uk, România a avut cea mai mare creștere în căutări (+300%).

Alte informații:

• Un lucru spus de domnul Cepoi este faptul că nu avem specialiștii care să facă strategii integrate care să cuprindă laturile turismului medical / spa/wellness. Eu zic să aducem specialiști străină până o să îi avem pe ai noștri.
• La vremea respectivă vă spuneam pe Facebook că peste o săptămână va fi inaugurată pârtia de schi „Nemira” la Slănic Moldova. Are 1400 m, dificultate medie. Va fi o lansare fără zăpadă, dar se va bucura de partea balneară a stațiunii. Sunt curios cum a ieșit lansarea unei pârtii de schi, dar fără zăpadă. :)
• La Tușnad se va deschide un centru Ana Aslan
• Tot la Tușnad s-a creat în urmă cu 3 săptămâni primul cluster regional balneo-turistic din România, în Transilvania
• Se va face un forum internațional de turism de sănătate (vin peste 30 de asiguratori din străinătate)
• INTJ, o revistă internaționaă de prestigiu, a preluat materialul despre Mangalia din revista de turism medical făcut de Amfiteatru
• Pentru a schimba situația actuală, trebuie să schimbăm vechile metode, autoritățile locale trebuie să lucreze cu oamenii din turism și din medicină
• L-am văzut și pe domnul Victor Moraru (primar la Amara) și președinte a asociației stațiunilor balneo din România (ANSBBR). Ne-a livrat date generale despre cele 21 de stațiuni balneare atestate în acest moment.

Domnul Vajda Lajos, cel pe care îl vedeam pentru prima dată la Târgu Mureș a făcut și aici o prezentare despre clustere:

• Un cluster balneoturistic = entitate care asigură cadrul de colaborare și pune la un loc oameni de afaceri, autorităţi şi instituţii interesate de dezvoltarea acestui domeniu (universități, centre de cercetare, medici, etc.), agenții, instituții, consultanți
• La noi lipsește colaborarea, domină individualismul (banii!), lipsesc conceptul de termen mediu și lung. Problemele s-ar rezolva cu clustere, dar trebuie cooperare regiunală, internațională (strategia dunării, etc.)
• Spre comparație, vă spuneam și pe Facebook că Gyula (Ungaria) a avut 700 000+ de turiști; Sovata a avut cam 30 000 de turiști. Ce să mai spunem de Hajduszoboszlo, acolo au fost 1.4 milioane turiști.
• În concluzie, clusterul ar fi soluția.

A doua sesiune a conferinței, în salină

Tur în Salina Târgu Ocna

Cei mai simpatici colegi de masă, de la Gheorgheni

Primul cluster înființat în România, în Transilvania

Singura mină salină de potasiu, în Belarus (Soligorsk)

Turismul medical – salina: oameni de vază în salina Târgu Ocna

Știu că e lung articolul, dar cred că este util pentru mulți dintre noi. Nu fiindcă avem direct nevoie de tratament, dar la frecvența afecțiunilor respiratorii, avem mari șanse să cunoaștem pe cineva cu astfel de probleme. Și până la urmă, cunoașterea e putere, nu? Indirect, aflând aceste lucruri mă face să îmi doresc să ajung în saline cât mai des. :)

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)