Câțiva oameni din turism vor să dezvolte o serie de conferințe de turism pe tema incoming-ului, adică acea parte a turismului care se ocupă de aducerea în țară a turiștilor străini. Seria de conferințe poartă numele Incoming Romania Travel Forum, eveniment de la care vreau să vă prezint aproape în direct ce se discută astăzi la această conferință.
Important: scriu dedesubt, așa că pentru a vedea ce se îmtâmplă, dați refresh din când în când.
Ora 12:30, începe conferința.
– Se fac prezentările organizatorilor, gazde sunt Traian Bădulescu și Marian Constantinescu. Vin primii vorbitori:
– Mesaj de la domnul ministru Jianu, transmis de secretarul de stat George Brezoi.
– președintele ANT, doamna Matichescu. Se pare că în 2014 avem un plus de 5% în structurile de cazare și un plus de 10% la numărul intrărilor în țară. Ne prezintă campaniile stabilite de ANT, 6 produse strategice:
( balnear, rural, culturale, aventură, city break): online, outdoor, media internă (deja se vede) și externă. Coproducții cu televiziuni naționale și internaționale: National Geographic (film de 45 de minute și câteva filmulețe de 30 de secunde, vor rula în câteva țări țintă; printre ele Germania, Anglia, Rusia, Spania, Polonia, Emiratele Arabe Unite, India, Turcia, China). 45 de târguri internaționale, mai multe ca anul trecut; noutatea este Shanghai. Infotrip-uri și vizite documentare cu mass media internațională.
Cum se vede incoming-ul în România?
Domnul Brezoi, secretar de stat:
În 1987 se pare că veneau 18 milioane de turiști străini.
O mare problemă este continuitatea. Nu reușim să trecem niște proiecte de promovare sau infrastructură dincolo de un mandat; și mandatele sunt din ce în ce mai scurte;
APDT Brașov, Christian Macedonschi:
În urmă cu 6 ani au început la Brașov o glumă numită Oktoberfest. Rulează un film despre Oktoberfest. Vine și mascota & partenerii cu care promovează Brașovul: Dracula (stăm să se umfle costumul). În 11 zile, Oktoberfest a adus 260 000 de oameni (cam 40 000 sunt turiști români și străini; împreună au lăsat câteva milioane de euro) al optulea din Europa și singurul festival de bere din sud estul Europei. Cu asemenea evenimente putem să atragem turiștii și crede că trebuie să promovăm tot mai multe evenimente.
Alin Burcea, Paralela45 și ANAT (Cum se poate face incoming pe litoral):
– Spania aduce peste 50 de milioane (Voican aduce completări: 64 de milioane de turiști la 46 de milioane de locuitori).
20 de agenții fac incoming (Ronin), 1500 de agenții cară români. Din aceste, Paralela 45 e una; face o glumă, dacă făcea doar incoming stătea în chirie și acum :))
– Avem un brand de țară prost sau inexistent.
– Prezentările la târguri sunt fade, invizibile, fără forță. Avem nevoie de lucruri puternice, precum Dracula pentru a fi vizibili.
– În China, TVA-ul e ZERO. Cum să stimulezi agentul să aducă turiști străini? Până când nu vom găsi o soluție să stimulăm pe cei 20 care fac acest lucru.
– Din păcate, România trebuie să aibă prețuri mici. Poți să vinzi scump dacă ai brand. Nu avem brand, suntem „prăpădiți”, trebuie să vindem ieftin.
– Nu primim turiști din țările din est pentru că au nevoie de asigurare de repatriere, lucru foarte scump și greoi.
– Până să se scoată vizele pentru cei din Republica Moldova, era foarte greu ca basarabenii să vină în România, erau nevoiți să meargă la ambasadă/consulat pentru interviu ca la Ambasada SUA. La bulgari s-a inventat internetul și trimiteau documentele pe email și primeau viza foarte rapid. Rezultatul? În 2013 au venit 18 000 de basarabeni în România, în Bulgaria au fost 65 000.
Tot de la Bulgari: cum dați vize la iranieni? Păi simplu: e politică de stat. Suntem pregătiți să plătim amenda, dacă ne prinde UE-ul, plătim amenda.
– întâi se vinde țara, apoi zona, apoi hotelul/locul concret. Dacă țara și locul au un brand prost, degeaba ai hotelul lui Dumnezeu.
– 15 cluburi în Mamaia. Ce se întâmplă acolo este un fenomen social. Dacă mașinile care sunt parcate s-ar vinde, s-ar tripla PIB-urile județelor Teleorman, Olt, etc. :))
– Compară cu Mykonos, se bazează doar pe clubbing. 5-6 cluburi pe plajă, neimpresionante, mizerie.
– A fost și în 2 cluburi pe Coasta de Azur; e frumos, e chic; dacă salteaua stă direct pe nisip, e chic; dacă umbrela e un cearșaf prins în 4 araci, e chic; dacă șampania costă sute de euro, ce contează? e chic și zice ceva despre puterea brandului. Când angajatul află că era român, îi aduce țuică, șpriț și la un moment dat îi povestește timp de 10 minute despre clubul Loft din Mamaia.
Răspunsul domnului secretar de stat:
– Ați vorbit de Dracula. Idee e că avem și niște ambasadori care ne fac onoare și noi îi folosim pe ei, nu ei pe noi, pentru promovare.
Clubbing-ul este o chestie extraordinară. Nu poate fi un brand, e un produs. În România nu se mai pot vinde camere de hotel, ci PRODUSE (balneao, clubbing, etc.). O mare parte dintre turiști sunt tineri; ei își iau rucsacul și bicicleta și pleacă la drum. Mă chinui să fac o pistă de biciclete.
Asociația de Promovare a Gorjului are sloganul „Vino acasă la Brâncuși”. Ăsta e motivul pentru care folosim valori și nume, să ne putem identifica mai ușor prin ei.
Promovarea și crearea produselor trebuie să rămână în mediul privat. Un turist când intră în aeroport, hotel, nu știe cum îl cheamă pe X din guvern, dar ar trebui să cunoască România, pe angajatul de la hotel care îl primește, etc. Adică mediul privat.
După ce m-am căsătorit am fost în luna de miere în Egipt. Dacă te duci să vizitezi Egiptul, vezi următoarele: în perioada dinastiilor găsim statui, monumente întregi, palate; dacă mergi în momentul schimbării dinastiilor,
– Cred că noi românii trebuie să învățăm și smerenia. Nu suntem nici cei mai cei, mereu va fi cineva mai „cumva” decât noi.
Răspunsul domnului Alin Burcea:
– Nadia, Hagi, sunt ambasadori dar numai pe ei îi folosim.
– ce rămâne după un ministru? Acte normative. Dați-ne acte care să ne sprijine activitatea. Din punct e vedere macro, România băltește.
Răspuns:
– avem o lege care obligă orice act normativ să se facă numai după consultarea IMM-urilor.
– vedem la anul legea voucher-urilor de vacanțe.
Doamna de la ANT:
– de un an și ceva discutăm cu ministerul despre prima de incoming.
În Macedonia au o primă de 10 euro / turist. Turcii au avut la un moment dat 20 de dolari pentru fiecare turist adus în țară; Egiptul a dat și 100 de dolari când a fost o problemă cu o bombă.
Traian Bădulescu: să aducem destinații noi mai mult sau mai puțin cunoscute; ca exemplu, orașul Cernavodă.
Domnul primar de la Cernavodă:
– vorbește despre Atlantykron, vechiul eveniment care se ține pe insula Inelul de Piatră, lângă Capidava.
– avem o mare problemă cu cele câteva zeci de metri de apă până la apă, care prin diverse legi sunt date unor autorități care uită de ele; acolo avem bălării. La Tulcea s-a făcut asta, trebuie și la noi.
– portul turistic, faleza care să fie spațiu de promenadă, trebuie să fie atractive; acum toți fug de acestea.
– la Cernavodă avem în medie un vas de croazieră pe zi; portul nu e al nostru și e mizerabil; ca să ajungă de la vas, au un drum plin de gropi, nu pot să îl asfaltez eu ca primar fiindcă nu e al meu; nici măcar trotuar nu au. Abia câțiva turiști intră în oraș.
– Concluzia, acele fășii de teren trebuie să ajungă la primării, la unii care pot fi trași la răspundere și cărora le pasă.
– Vrem să folosim atât Podul lui Anghel Saligny, dar și Gânditorul de la Hamangia, care, dacă nu știați, e de fapt descoperit pe dealul Sofia din Cernavodă.
Raluca Mureșan – ghid de turism și agent de turism mai nou.
– se prezintă; a făcut studii de ghidărie în SUA
– a vorbit la peste 70 000 de turiști; sunt impresionați de câteva teme: cei mai tineri preferă clubbing-ul, pe locul doi și trei sunt Dracula și Ceaușescu.
– promovarea o face în principal online
– folosește rețele de socializare specializate pentru oameni de afaceri care călătoresc. Acolo îi contactează și le oferă serviciile.
– Ce ar fi mai interesant? R: București (4-5 ore), Valea Prahovei (Bran, Peleș, Brașov), seara clubbing (București și litoral).
Cristi Pitulice – Director agentia Edelweiss Travel – vinurile românești și drumurile vinului:
– sunt indicatoare cu Drumul Vinului, prost făcute și care duc nicăieri, oriunde, dar nu la crame. Ei vor să facă un Drum al Viilor, care să fie puse bine, să își aducă un aport.
– domeniul viticol e singurul care a luat 100% dintre fondurile europene destinate domeniului.
– de câțiva ani producția e constantă, de 4 milioane de hectolitri. Deși producem la fel de mult, în fiecare an am crescut cu 10% pentru că producem mai bine, vin mai bun, mai bine apreciat.
– vinul românesc a intrat în magazinele de specialitate, nu mai e un produs de masă slab calitativ.
– în 2011, agroturismul românesc a adus cam 400 000 de euro. În următorii 4 ani avem de absorbit aproape 20 de milioane de euro.
– în fiecare an a intrat în circuitul turistic câte o cramă; în 2014 avem două crame turistice noi: Budureasca și Vitis Metamorphosis.
– singura cramă care primește și persoane individuale este crama LacertaA Winery. Are cam 5000 de turiști pe an, 50% români, 50% străini. Încasările sunt între 50 000 și 100 000 de euro pe an.
– dă exemplu Domeniile Ostrov ca fiind cea mai dinamică investiție din domeniu.
– în 2010, în București nu exista niciun Winebar. Acum sunt 12 și toate au profit. Toate marile orașe au așa ceva.
– valoarea unei sticle cumpărate de străini în ultimii 2 ani aproape s-a dublat, de la 8 euro, la 14 euro.
– vinurile exportate fac imagine țării și pot deveni un produs turistic foarte bun.
– sunt 30 de milioane de turiști dornici de a accesa tururi cu tematică viticolă.
– este produsul cu o valoare adăugată foarte mare.
– un produs nou, recent realizat pentru prima dată este Wine Photo Tour.
– Crame care demonstrează: LacertA și Domeniile Ostrov.
– Muzeele trebuie integrate în circuit.
Christian Macedonschi:
– trebuie creată o rețea a centrelor de informare. Ele trebuie să lucreze împreună și cu autoritățile statului. Acum se găsesc în unele centre de acest gen, oameni care nu vorbesc limbi străine sau poate chiar o ușă închisă.
[pauză de masă, cafea, discuții]
Anca Nedea – Yaki Hotel
– prezintă despre dificultățile și avantajele pe care le-au creat pe litoral, inclusiv despre îmbunătățirile care nu se putea face fără deranj
– au probleme mari cu sezonalitatea, în 2014 a plouat până la mijloc de iulie.
Adrian Voican, președintele APDT Prahova și Bibi Touring
– turismul se face foarte rar pentru bani
– „Dacă vrei să ajungi repede, pleacă singur; dacă vrei să ajungi departe, pleacă împreună.” – un prieten care i s-a întors din Africa.
– vorbește despre TVA, Bulgaria are 9% la tot produsul turistic de la un capăt la altul al lanțului;
– Ceaușescu sau Dracula? Preferă Ceaușescu fiindcă e autentinc. Dracula e „repede”, dar nu „departe”; nu cred în Dracula.
– anul acesta nu avem bani de infotrip. La Criteriul primei zăpezi vom avea doar o conferință, pentru asta avem bani.
Fără infotripuri (presă și agenții de turism) nu vorbim de promovare!
– target-ul nostru ar trebui să fie 20 de milioane de turiști. Targetul ar trebui să fie departe.
– dă cuvântul colegei sale, singurul angajat la asociația de promovare
Câte agenții din sală fac incoming?
– ridică mână cam 6 oameni.
Câți vor să facă incoming?
– 1-2 în plus față de cei 6.
Ce promovați în Prahova?
– se aud Peleș, domeniul schiabil
– punem mai mult accentul pe turism activ, natură
– Ce ar trebui promovat: Peleș, salina de la Slănic (cea mai mare din Europa? n.r. din ce punct de vedere e cea mai mare?), Crucea de la Caraiman, drumul vinului, Sfinx-ul cu Babele, Cazinoul din Sinaia, Castelul Iulia Hașdeu, Domeniul brâncovenesc de la Brebu (ajung sâmbătă acolo), Castelul Cantacuzino, Festivalul Cașcavelei, Fostul penitenciar Doftana (365 de încăperi, etc.), turismul activ, campionatul mondial de excaladă pe gheață, golf (la Breaza e un domeniu foarte bun de golf), turismul cultural (două muzee unice în Europa: Muzeul Petrolului și Muzeul Ceasului), turism balnear (Slănic, Telega, Sinaia), gastronomic, turism tematic, Mănăstirea Vorbila
– vorbește despre drumul vinului. Când îți rămâne o jumătate de zi liberă, o vizită la cramele de calitate va impresiona.
– de unde vin turiștii străini în Prahova? R: Israel, Bulgaria, Italia, Germania
– de ce să veniți în Prahova? R: infrastructura rutieră și feroviară bună, unități de cazare foarte variate, etc.
Simion Giurca – Directorul Biroului National de Turism al Romaniei – Viena
– o prezentare care vine cu câteva povețe, despre cel mai puternic brand din lume: Iisus Hristos și Biserica Catolică.
– Dă exemplu județului Satu Mare, destinație de tranzit, dar care are investițiile ca să devină un produs în sine. Acum ar trebui să iasă la lumină, să se promoveze.
– avem pe Dracula, americanii fac ei bani cu Dracula. Dar noi îl avem aici.
– avem femei frumoase, dar vrem să devenim proxeneți?
Voican: Avem și manele, dar nu devenim maneliști. Depinde cum ne îmbrăcăm noi.
S. Giurcă: Americanii au Disney Land dar nu au devenit Mickey Mouse.
– Turismul nostru e ca bondarul: are o greutate de 4.8 grame, o lungime a aripilor de 1,45 cm pătrați dispune în unghi de 6 grade. Conform legilor aerodinamicii nu ar trebui să zboare.
– ne lipsește de fapt VIZIUNEA. Cine poate? Cine stă mai mult în turism. Cine pleacă mai repede, e greu să o facă.
– organizarea ne lipsește: ne trebuie asociații naționale de genul ONT, a hotelierilor, a agențiilor de turis (ANAT, etc.), să reglementăm problema ghizilor ( 1) nimeni nu știe cine sunt ghizii atestați și 2) mulți ghizi prestează activități turistice de incoming), ne-ar trebui un birou de MICE funcțional și puternic (pentru turismul de evenimente)
– trebuie o colaborare strânsă cu mediul academic și cercetarea (ce se întâmplă în 10 ani? vor mai avea nevoie de agenții sau vor găsi totul online? avem nevoie de hoteluri? etc.). În Germania, 58% dintre ospătari și 48% dintre bucătari abandonează școala de meserii (așadar nu serviciul, ci însăși școala de ospătari/bucătari)
– e o problemă cu personalul (1) motivarea și 2) constrângerea)
– trebuie diversificată paleta de servicii (indiferent că vorbim de hotel care trebuie să mai schimbe ceva din când în când sau pur și simplu de servicii)
– primele 3 cerințe ale unui turism în hoteluri:
- a) acces gratuit la internet
- b) pat bun
- c) lumină
– să crească acoperirea teritorială cu produse turistice. O zonă care s-a ridicat este Nordul Olteniei
– se copiază programe
– ne trebuie o administrație a parcurilor tematice. Nu circuit al lui Vlad Țepeș, ci al lui Dracula, cel din filme. Eu aș face prima dată un parc tematic al dacilor! Dacă vrei să vezi daci, doar ai îi ai, UNESCO le recunoaște valoarea.
– o poveste cu Henry al doilea: era supărat că nobilii își cumpărau și se arătau cu bogății (de la bijuterii la calești). A dat un decret prin care interzicea aceste lucruri; nu a funcționat deloc. A dat un al doilea decret prin care se interziceau aceste lucruri, doar hoții și prostituatele aveau voie să se expună cu asemenea bogății. S-a rezolvat problema. Concluzia e că dacă nu merge într-un fel, cauți o altă soluție.
– povestea localității Ischgl (Austria) – de la localitate săracă la top 3 în Tirol; în 1964 a deschis o linie de teleschi; în 1882-1889 primele cabane; are acum 44 de instalații de trasport pe cablu și 238 de km de piste (cel mai mare domeniu din Tirol); 1989-214: 400 de milioane de euro investiții, 80% dintre comenzi în land; 1600 de locuitori produc 58% din aproximativ 2,5 milioane de nopți de înnoptare.
Arnold Klingeis – director Ice Hotel Bâlea
– a auzit prima dată de un asemenea hotel în Heidelberg, la școala de turism
– primul hotel de gheață a fost în Suedia; în urmă cu 6 ani a vizitat localitatea și a fost uimit cât de mult s-a dezvoltat piața turismului acolo. Revenit acasă, acolo unde părinții lui administrează de 14 ani Cabana Bâlea Lac, a vrut ca iarna să facă un hotel de gheață.
– nu e suficient să avem o resursă naturală; trebuie să avem și know-how-ul ca să le punem în valoare. Noi am creat un produs.
– cine vine la hotelul de gheață trebuie să petreacă 4-5 zile în România: vin în București, îi aducem în Transilvania, îi urcăm la Bâlea. Practic îi și plimbăm 3 zile prin România. Produsul se adresează în principal orașelor cu aeroporturi internaționale.
– de aici avem traseul; dacă vine în București, are o seară în centrul vechi. De acolo plecăm spre Sinaia, Brașov, Bâlea, Sibiu, București.
– dacă vrei ca străin să vii acolo, e foarte complicat; nu există o infrastructură ca să ajungi în condiții bune (și economice) să ajungi la hotelul de gheață.
– în sezonul 2013-2014 au avut cam 1000 de turiști, 60-70% au și stat la hotelul de gheață.
– incoming-ul e o provocare. Competiția nu e simplă, mai ales în sezonul de iarnă.
– Au avut 12 camere duble și 3 iglu (camera mai mare și tematica sculpturilor de gheață e mult mai complexă, sunt mai atent lucrate). Cel din Suedia are peste 200 de camere.
– 20 decembrie – 12 aprilie e perioada în care e deschis; e vizitat de 12 000 de români, dar nu prea reușesc să convingă pe români să se cazeze acolo; 85% sunt străini, 15% români dintre cei care se cazează.
– vor să extindă colaborarea în special cu piața națională. Mai este mult loc de crescut de la cei 15%.
Gabriel Arsene – jurnalist de turism – greșeli în promovarea României
– târgurilor internaționale sunt cea mai ieftină metodă de a ajunge sub ochii a mii și zeci de mii de specialiști din domeniu, exact oamenii care trebuie să vadă România ca o piață pentru turism.
– au fost gândite 6 produse strategice și piețele cheie; nu a găsit cifre despre banii cheltuiți.
– vorbește despre prezența la târguri, dând exemple pe cele mai mari, ITB Berlin și WTM Londra. Caietele de sarcini pentru standuri au fost făcute în stil Copy-Paste; la Berlin a fost un stand foarte slab într-un spațiu generos. La aceste târguri vin câteva mii de jurnaliști. România nu a avut în ultimii 5 ani nicio conferință sau eveniment pe lista oficială prezentă în programul din buzunarul oricărui participant.
Dar cum? Au fost serile românești. Păi celelalte țări au avut aceste evenimente în programul oficial. Ba chiar unii sunt opriți să vină la evenimentele astea, sub pretextul că sunt evenimente private. Dacă nici jurnaliștii străini nu sunt primiți, atunci cine? Sau că nu sunt mape de presă (a văzut doar câteva bucăți, maxim 20).
Florin Albu – Travel Mix și Travelle
– ne pune un film cu: interviul făcut celui care a realizat documentariul Wild Carpathia, ambasadorul UK în România.
– englezii se plâng de lipsa curățeniei în natură și de intervenția omului (defrișări mai ales); se estimează că România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră, iar jumătate se întâmplă în zone care ar trebui să fie protejate. De ce contează? Pentru că încă avem vaste spații cu viață sălbatică, Carpații românești prind cele mai vaste zone de pădure virgine din Europa de Sud-Est. Pădurile astea sunt o adevărată sărbătoare.
[trebuie să eliberăm scena, nu și sala]
Cristina Pătrașcu – ghid de turism
– o prezentare entuziastă despre complexul de a fi român, lipsa stimei de sine, a disciplinei, a zâmbetului, nivelul scăzut de educație formală și informală, a lipsei coloanei vertebrale și mai câteva; 10 puncte negative erau la număr.
[ora 18:10 – tombolă, ceva premii]
Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
