Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Pentru a dezvolta turismul de croazieră pe Dunăre, în urmă cu 40 de ani a fost formată Comisia de Turism a Dunării – Die Donau. În aceasta comisie sunt autorități portuare, tour operatori, camere de comerț și firme de transport pe apă din 7 țări cu deschidere la Dunăre. În continuare vă spun doar câteva lucruri interesante de la Conferința Internațională de Turism a Dunării organizată zilele trecute (4-5 decembrie 2013) la București. Limba oficială în comisie este cea germană, așa că în albumul de la final veți găsi mai multe slide-uri în limba lui Goethe.

Istoric vorbind, comisia are un puternic strămoș înființat în anii 1856: Comisia Europeană a Dunării. Aceasta a adus o mare dezvoltare în zonă și Dunărea a fost amenajată pentru transportul de marfă, Brațul Sulina a fost mult scurtat, la Sulina a fost construit un nou far iar comerțul a fost mult ajutat de acest canal de navigație. Sediul a fost la Sulina, oraș care s-a dezvoltat în acea perioadă.

Statistici despre turismul pe Dunăre
În total, aproximativ un milion de turiști călătoresc pe Dunăre într-un an de zile. Dar cum stă România? În 2013 au venit la noi, pe Dunăre, doar 160 000 de turiști. Dacă în Germania la Passau au acostat 9000 de vapoare, la un moment au avut și 9 vase în același loc, la Constanța au oprit în 2013 doar 14 vase de croazieră fluvială. Și sumele cheltuite în România sunt mult mai mici decât cele cheltuite în țările din vest, nu cu puțin, ci de 3-4 ori mai mici. Concluzia: ne lipsesc locurile de distracție pentru turiști.


Mi-a plăcut prezentarea domnului Thomas Nester de la Universitatea din Viena. Acesta ne-a ilustrat felul în care putem face ca Dunărea să fie mai predictibilă. Admir faptul că austriecii au studii foarte amănunțite cu orice vă puteți imagina.

  • Până în 2050, în Austria, va crește temperatura cu 1 grad, iar apa va avea un debit mai mare primăvara și toamna, iar în celelalte anotimpuri va scădea debitul ei.
  • Ei monitorizează Dunărea în câteva puncte strategice și oferă toate informațiile aceastea celor care au nevoie de ele prin intermediul unui portal online.
  • După exemplul austriac se lucrează în acest moment la o aplicație numită Newada în care să se centralizeze toate datele despre Dunăre la nivel european. Se speră ca în primăvara sau vara anului 2014 să fie funcțional.

Mai târziu, doamna Katrin Saaremael-Stoilov de la Comisia Europeană ne-a povestit despre drepturile pasagerilor. Din 2010 există o reglementare europeană la care s-a ajuns în urma negocierilor dintre diversele părți implicate. Această lege include drepturile de bază ale călătorilor în croaziere și mai multe drepturi pentru cei cu dizabilități.

  • Pentru aceleași servicii nu se vor putea cere prețuri diferite în țări diferite
  • Pentru aceleași servicii nu se pot cere prețuri diferite în funcție de naționalitatea sau rezidența clientului (caz întâmplat în Budapesta)
  • Nu pot fi refuzați clienții pe baza unei dizabilități, iar prețul trebuie să fie același ca la pasagerii fără disabilități.
  • Un pasager pe vasul de croazieră are dreptul la informare (de fapt nu doar pasagerii, ci și si autoritățile de pe traseu)

În caz de amânare sau cazuri datorate apei scăzute, inundațiilor, grevelor:

  • Spre deosebire de transportul cu feribotul, la croaziere pasagerii nu pot primi banii înapoi.
  • În schimb, trebuie să le fie asigurate gustări și băuturi în functie de timpul de așteptare (doar dacă e posibil); se consideră întârziere dacă durează mai mult de 90 de minute.
  • Pot primi cazare doar dacă plecarea a fost amânată mai mult timp. Vor primi maxim 3 nopți de cazare pe uscat, în limita a 80 euro / noapte. Pe apă nu există aceasta limitare la numărul de nopți și nici preț maximal. Dacă pleacarea este dintr-un port fară aceste facilităti, nu există obligația de a oferi cazare. La întârzieri de sosire nu există deloc aceasta obligație.
    Excepții: dacă întârzierea este cauzată din vina pasagerului sau a fost anunțată întârzierea de dinainte de a cumpăra biletul, ori dacă condițiile ar pune în pericol siguranța pasagerului. Inundațiile pun în pericol siguranța, apa scăzută, nu.
  • Grevele de la ecluze de exemplu sunt situatii exceptionale și nu trebuie compensate conform reglementărilor europene, dar poate să existe o reglementare națională în acest sens.
  • Vasele mici nu sunt incluse în reglementare și nici programele care includ mai multe nopți petrecute pe uscat cu/și excursii pe uscat.

Întrebările primite au fost interesante și bazate pe cazuri concrete din experiența operatorilor fluviali:
Î: Sosesc mai târziu din croazieră și pierd avionul. Ce fac?
R: Operatorul navei nu are nicio obligație, dar transportatorul ar putea plăti compensații.

Î: Am 170 de locuri și îmi vin 60 de clienți cu cărucioare. Ce fac?
R: Dacă nu puteți asigura acele servicii în siguranță pentru toți, puteți refuza îmbarcarea atunci când considerați. La fel, dacă vasul sau spațiile de debarcare nu au facilități pt asta.

Î: Am avut caz de persoană cu un câine utilitar (pentru orbi). Am fost nevoit să anunț toți clienții despre acest lucru. Mai mulți pasageri au refuzat să mai vină din cauza alergiilor, ce fac?
R: Nu e reglementată situația, trebuie sa fiți creativi. Alergii pot fi de orice fel, trebuie să găsiți dumneavoastră o soluție.


Ziua a doua a cuprins și câteva prezentări ale vorbitorilor români. Ca să îl citez pe domnul Simion Giurcă (moderator la una dintre plenare): în ziua a doua am fost mai puțini în sală, dar cei care am fost acolo eram cei mai înțelepți :))

Am putut afla că Poliția Română de Frontieră are dotări de ultimă generație și calitatea supravegherii pe care o îndeplinesc este poate chiar la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Instituția este implicată și în diverse operațiuni internaționale, precum cele de pază din Marea Mediterană. Mi-a plăcut exprimarea de la un moment dat: „Am salvat x sute de oameni de pe mare veniți din Siria” :)

De la portul Constanța am primit o prezentare a ce poate oferi portul, în principal date tehnice și apoi informații turistice despre oraș și zonă. Am aflat și când va fi cea mai mare Regată organizată pe malul românesc (cel puțin) al Mării Negre: 24-27 mai 2014.

Am primit și câteva informații utile despre Canalul Dunăre – Marea Neagră, inclusiv câteva repere turistice. Una în special mă interesează, faptul că s-a semnat un acord de folosire turistică a canalului cu municipalitatea din Cernavodă. Mă aștept ca la Cernavodă să apară servicii de acest gen în viitorul relativ apropiat.


Fiindcă pe alte fluvii și canale navigabile este un trafic enorm, de bun augur a fost și prezentarea institulată Siguranța pe apa versus dezvoltare turistică:

  • Rin-ul este foare aglomerat, unii clienți se sperie când văd aglomerația fluvială. Ne-a arătat o poză făcută de unul dintre clienții încântați de vas și servicii, dar speriat de aglomerația fluvială, fotografie folosită la o recenzie pe internet.
  • Cum poți crește siguranța?

  • Cunoașterea pericolelor
  • Prin reguli și reglementări
  • Înțelegerea legii și a scopului ei
  • Creșterea numărului de pasageri va duce la o cerință pentru creșterea procentului de personal educat, bine pregătit. De exemplu, căpitanul trebuie să fie căpitan, ca un director de hotel. Este imaginea vasului și a firmei, trebuie să inspire. (cred că e un apropo la unii căpitani de vas)
  • Existența procedurilor pentru diferite situații
  • Prin informări pentru clienți referitoare la măsurile de siguranță. Mai ales americanii, de la ei te aștepți ca și când se scufundă, cu apa până la piept, să sune întâi avocatul.
  • Pe viitor, cooperarea cu toate serviciile de pe uscat este crucială

Până la concluzii, iată câteva idei și din plenara intitulată 2888 km de diversitate:

  • Ar trebui să privim deseori la americani fiindca ei se bazează foarte mult pe performanță. Am avea ce să învățăm.
  • Operatorul român cel mai implicat în conferință a fost Prestige Tours (din grupul Happy Tour). Ei vor face oferte foarte atrăgătoare cu parte românească de Dunăre.
    Primul punct pe care l-au descoperit și deja îl folosesc este portul de la domeniul Dinescu. Este aproape de noul port dintre România și Bulgaria. Acolo găsești mereu ceva nou, muzicanți, școli de pictură, etc. În acel port pot opri și vase mari de croazieră fluvială. Domnul Dinescu a oferit la conferință în prima zi și o degustare cu produse tradiționale. Păcat că și-a certat angajații în fața noastră și că din discuțiile avute cu unii participanți, calitatea la domeniul Dinescu lasă un pic de dorit (de exemplu calitatea muzicanților a fost criticată de călători).

Am apreciat foarte mult profesionismul domnului Gerhard Skoff, președintele Comisiei de Turism a Dunării. A prezentat cu bune și rele concluziile conferinței. As vrea sa va spun și eu câteva dintre concluzii, atât dintre cele oferite de domnul Gerhard, cât și altele pe care le-am desprins din cele două zile de conferință. Ele ar trebui bine digerate:

  • România trebuie să rezolve câteva probleme: infrastructura porturilor, spațiile de distracție pentru turiști (vedeți cifrele de la început), dragarea Dunării unde mai este nevoie de acest lucru, problemele de la ecluze, comunicarea cu partea bulgară (se pare că sunt ceva probleme acolo).
  • Până în anii 2050 vom avea schimbări climatice importante și trebuie să ne pregătim pentru acest lucru. Nu putem spune că ne-au luat prin surprindere, știm că vor veni.
  • Altă concluzie e ca 19% dintre pasageri rezervă croazierele online, asta cu toate că media de vârstă a celor care merg în croaziere fluviale este ridicată. Trebuie să ne pregatim pentru mediile moderne.
  • Ca operator, trebuie să aveți grijă la Social media. Dureaza în media doar 2,5 de minute ca lucrurile negative să ajungă pe internet. Un film, o postare negativă poate să vă strice imaginea și ca investitor, poți să pierzi milioane.
  • Ultima concluzie este că va fi tot mai aglomerat și pe Dunăre. Hai să profităm și noi de acest lucru!

  • Pentru cei interesați, iată cum arăta programul:

    Miercuri, 04 decembrie 2013
    08:30 – 09:45 – înregistrare participanți, Hotel Intercontinental
    10:00 – deschiderea oficială a lucrărilor Conferinței

    • Gerhard Skoff, Președinte Danube Tourist Commission
    • Radu Mazăre, Primar Municipiul Constanța. Nu a ajuns, a fost înlocuit de altcineva.
    • Răzvan Filipescu, Președinte ANT
    • Maria Grapini, Ministru

    10:30 – Prezentare Keynote Speaker

    • Peter Zellmann, Institutul pentru Cercetarea Timp liber si Turism

    11:00 – Sesiune plenară – Partea 1: Încotro curge Dunărea?

    • Thomas Hartl, Via Donau
    • Burghart Lell, Avalon Waterways
    • Andrea Trevisan, Damen Schiffswerft
    • Moderator: Daniel Thiriet, Sea Chefs World Wide

    11:45 – Romania se prezintă, Răzvan Filipescu – Președinte ANT
    12:00 – Conferință de presă
    12:30 – Business lunch
    14:00 – Keynote Speaker: Ce putem face pentru ca Dunărea să devină mai predictibilă?

    • Thomas Nester, Technische Universität Wien

    14:30 – Drepturile pasagerilor

    • Katrin Saaremael-Stoilov, European Commission

    15:00 – Sesiune plenară – Partea 2: Încotro curge Dunărea?

    • Birgit Brandner-Wallner, Brandner Schifffahrt
    • Manfred Eichberger, Eichberger Schiffservice
    • Katharina Schiebel, Phoenix Reisen
    • Krista Süss, Columbus Reisen
    • Moderator: Thomas Bogler, Viking River Cruise

    16:00 – Networking coffee break

    Joi, 05 decembrie 2013
    09:00 – Sesiune plenară – Partea 3: Încotro curge Dunărea?

    • Alexandru Iorov, Director – Administrația Porturilor Maritime Constanța
    • Daniel Georgescu – Director Administrația Canalelor Navigabile
    • Constantin Voicu, Director general – Direcția Generală Transport Aero-Naval – Ministerul Transporturilor
    • Moderator: doamna Mirela MATICHESCU – vicepreședinte ANT

    09:45 – Networking Break

    10:30 – Sesiune plenară – Partea 4: Încotro curge Dunărea?

    • Stefan Bauer, Niederösterreich Werbung
    • Kristóf Sztojanovits, Ungarisches Tourismusamt
    • Petra Riffert, Werbegemeinschaft Donau
    • Moderator: domnul Simion GIURCA – Reprezentanța de promovare turistică a României la Viena/Austria și Vicepreședinte Die Donau

    11:15 – Concluzii

    • Gerhard Skoff, Danube Tourist Commission

    12:00 – Business Lunch in restaurantul hotelului

    Consider că prezența la Conferința Internațională de Turism a Dunării a fost un lucru pozitiv, am aflat multe lucruri interesante, am aflat și ce se întâmplă în alte țări, cum pun ei poblema, cu ce se confruntă turismul fluvial, dar și ce planuri sunt pentru viitor. Mulțumesc organizatorilor (ANT (Autoritatea Națională pentru Turism) și Comisiei de Turism a Dunării) pentru conferință și ANT-ului în special pentru invitație!

    Vă las cu albumul foto:

    •  
    •  
    •  
    •  
    •  

    Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
    Cuvinte cheie: , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

    2 gânduri despre “Conferința Internațională de Turism a Dunării

      • Acum văd comentariul, scuze :D

        Am participat la Linz la o conferință internațională pe tema traseelor construite de-a lungul Dunării. A fost foarte interesant să văd prezentările celorlalte țări, știind că noi avem fantastica sumă de 0 km de trasee de acest gen, dar avem 1000 de km de Dunăre.
        Am mai și mers pe unul dintre traseele austriecilor, parcă a fost și mai dureros. Când avem și noi așa ceva? E retorică întrebarea…

        Până una alta, acum ceva timp am dat și eu o știre că austriecii au ajuns cu traseul de la granița cu Germania până la situl UNESCO de la Wachau și vor ajunge la Viena. :)

        Răspunde

    Spune-ți părerea!

    <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

    necesar