Mai demult am dat peste un studiu minunat despre Mureșul vechi, iar acum vreau să vă arăt câteva lucruri despe Sovata din trecut, localitate care și-a început istoria ca zonă minieră și apoi s-a transformat într-o frumoasă stațiune balneo climaterică a României. În cele ce urmează veți găsi câteva date despre trecutul stațiunii și mai jos veți găsi și poze cu Sovata din secolul XX. Poze și vederile din trecut și mai mult de 100 de ani vechime, fiți îngăduitori cu ele :)
Zona în care se află astăzi Sovata a fost locuită din cele mai vechi timpuri, mai cu seamă pentru că aici exista sare care putea fi exploatată direct de la suprafață. Din anul 106 d.Ch. romanii ocupă teritoriul și încep să practice mineritul de suprafață, care consta în săparea unor cercuri concentrice, pe diferite niveluri, până la adâncimi de 40 de metri. Când aceste gropi uriașe erau inundate, se întrerupea exploatarea și se săpau altele noi.
Exploatarea sării a continuat și în secolele ce au urmat. După ce zona este invadată de unguri, în secolele XI-XII, aceștia pun la punct un sistem de transport terestru și altul pe râul Mureș, până la confluența cu Tisa, înființându-se așa-numitul “drum al sării”. Secuii stabiliți în zona Sovatei primesc dreptul de a comercializa liber sarea printr-un decret la Voievodului Transilvaniei, Majláth István, emis de ziua mea, pe 30 octombrie, dar în anul 1536. De multe ori, minereul era folosit și drept cadou, fiind menționat în acest sens Bethlen István, care în anul 1621, îi trimite Pașei Iusup din Timișoara 500 de blocuri de sare.
