Năeni și împrejurimile: Glasul Pietrei din Buzău (episodul 1)
Arhiva de etichete: Buzău
Chilii rupestre la Nucu, Buzău
Buzăul de nord cuprinde multe chilii și biserici săpate în stâncă (rupestre), nu degeaba este numit Meteora României. Iar stânca nu este nici calcar moale, nici piatră fărâmicioasă ca cea din triunghiul rupestru din Argeș, de unde scriu aceste rânduri, târziu în noapte. Zona rupestră care m-a încântat cel mai mult este cea de la Nucu, din comuna Bozioru. În cele ce urmează, voi spune pe scurt cum ajungeți la cele mai importante și accesibile două obiective turistice din Nucu: Chilia lui Dionisie Torcătorul și Bisericuța (Sihăstria sau Peștera) lui Iosif.
Update, 28 iulie 2015: am actualizat articolul, am adăugat coordonatele GPS ale Bisericuței lui Iosif și coordonatele GPS ale Chiliei lui Dionisie Torcătorul.
Citește mai departe
Cine a inversat Pâclele Mari cu cele Mici?
Încă de când am fost prima dată la Vulcanii Noroioși, urcând și pe dealul cu Pâclele Mici, am găsit ceva ciudat: taxatorul susținea că acolo sunt cele mari de fapt, iar celelalte sunt cele mici. Cei de la Hangare spuneau că la ei sunt cele mari. GPS-ul Garmin îmi spunea că cele mici sunt pe deal, iar cele mai spectaculoase, cu mulți și mult mai mari vulcani, sunt cele Mari (cele de la Hangare).
Lucrul acesta m-a provocat, așa că ajuns acasă, am căutat și am primit confirmarea: GPS-ul nu minte.
Citește mai departe
Vulcanii Noroioși, Pâclele Mari și Mici
Probabil cel mai cunoscut loc din județul Buzău îl reprezintă un loc parcă magic, selenar – Vulcanii Noroioși. Odată ajunși acolo vom descoperi „goliciunea” pământului, vom intra într-o zonă aproape fără vegetație (cu mici excepții, pe margine), vom lua contactul cu o minune a naturii, nu unică în România, dar de departe cea mai impresionantă din țara noastră.
Citește mai departe
Babele de la Ulmet, trovanții din Bozioru, Buzău
Buzăul de nord ascunde adevărate bijuterii, din păcate foarte puțin cunoscute, și la fel de rar vizitate. Și ca povestea să fie completă, drumurile și traseele deseori nemarcate ori accidentate nu ne ajută. Un obiectiv foarte interesant din Țara Buzăului este la marginea satului Ulmet din comuna Bozioru: Babele de la Ulmet. Citiți mai departe și veți afla ce sunt și informații proaspede despre cum ajungeți la ei, iar cei cu aparate GPS găsiți și link-ul cu traseul, alături de câteva puncte marcate de mine.
Citește mai departe
Sculptură cu suflet în Tabăra de la Măgura!
Aceste rânduri vă vor duce într-o vizită pe un tărâm magic din județul Buzău, în Tabăra de sculptură de la Măgura!
AVERTIZARE: ARTICOL LUNG, CITIȚI CÂND NU SUNTEȚI ÎN GRABĂ!
Te invit la drum!
Mi-am propus ca prin rândurile ce vor urma, puțin mai jos… în acest articol, să vă vorbesc despre un alt fel de a pleca la drum. De ce voi face asta? Pentru că îmi doresc ca dumneavoastră, voi, toți aceia ce ne treceți pragul, pe Drum Liber, să vă bucurați, să iubiți, să adorați, să simțiți cu tot sufletul emoțiile călătoriilor, excursiilor, drumețiilor, plimbărilor, aventurilor, ieșirilor în natură sau în oraș. Încercăm să vă aducem la îndemână informații despre ceea ce noi descoperim, despre ceea ce noi experimentăm și ne este drag, despre ceea ce știm că este frumos și deosebit în România, totuși ne dorim mai mult decât atât; vrem ca experiențele noastre să vă provoace și să vă ademenească spre experiențe proprii, iar acestea să schimbe ceva în sufletul, în personalitatea și în ființa voastră; și fiecare schimbare din noi și din voi să aducă ceva bun acestei lumi. Îndrăzniți să iubiți! Orice… chiar și o frunză sau un norișor, ori un băț!
Mi-am început poveștile în acest universdin perspectiva călătoriei cu familia – spre acele locuri în care dorul de casă și de familie nu pare să își facă simțită prezența; acel tip de călătorie în care „acasă“ pare mai aproape decât oriunde, acele călătorii în care amintirile copilăriei, siguranța oferită de cei dragi și bucuria de a fi pe deplin răbdat, dau excursiei o altă dimensiune, un alt rost.
Apoi v-am vorbit despre aventuri trăite în grup – alături de prieteni, alături de oameni minunați cu care ajungi să împărtășești aceleași senzații, aceleași emoții, alături de care descoperi că „a împărți“ e una din acele simțiri căreia îi găsești noi și noi sensuri, parcă interminabile; alături de care descoperi că pe toți, chiar dacă ne cunoaștem sau nu ne cunoaștem, ne leagă ceva; și ne leagă puternic! Acel ceva este firea noastră umană, faptul că suntem oameni!
Acum, în acest articol, cred că era timpul să scriu și despre călătoria în doi, acea excursie, acea drumeție în care sunteți doar voi doi, doar TU și EL, doar TU și EA, cu toate micile detalii ale unei astfel de aventuri [hai fie… nu chiar toate!], dar și cu monotonia completării perfecte. [cine nu a cunoscut această experiență să rezolve problema cât mai repede!!!] Citește mai departe