Dacă deja v-am povestit despre Zodiac și prezența lui în București, vreau să continui seria cu primul episod destinat statuilor din București. Foarte puțină lume se mai uită la ele, și mai puțini le cunosc poveștile sau pe cei care sunt reprezentați. Statuile din București pot fi în sine o atracție, așa că vă invit să urmărim 16 dintre acestea, alături de câteva informații ușor de digerat la fiecare dintre ele.

Pentru a fi mai simplu și pentru cei care nu sunt bucureșteni am încercat să grupez monumentele pe zone. Între ele vă puteți folosi cu succes de transportul în comun (autobuze/troleibuze ori metrou), iar dacă sunteți turiști cu o nevoie mai mare de libertate, puteți folosi unul dintre serviciile de închirieri auto din București.

Începem periplul nostru din cel mai cunoscut parc central al orașului, Parcul Cișmigiu. Parculul numit după „șeful” cișmelelor din urbe adăpostește o serie întreagă de monumente. Am ales doar câteva dintre ele pentru acest prim episod.

1. Bustul lui Traian Demetrescu (Grădina Cișmigiu)
Traian Demetrescu a fost un poet și autor de pamflete din ultima perioadă a anilor 1800. A făcut glume la adresa monarhiei și a partidelor. Bustul său, realizat de sculptorul Filip Marin, este așezat pe un soclu de marmură. Lângă el se află o tânără care ține cu mâna stângă poala rochiei plină cu flori, iar cu mâna dreaptă oferă un buchet poetului. La partea inferioară a soclului se găsește un mănunchi de lauri peste care e așezată o liră încojurată de o eșarfă purtând numele celor mai semnificative opere ale scriitorului.

Bustul lui Traian Demetrescu (Grădina Cișmigiu)
Bustul lui Traian Demetrescu (Grădina Cișmigiu)

2. Monumentul eroilor americani (Grădina Cișmigiu)
O carte uriașă din granit începe cu rândurile (traduc): „În onoarea celor 378 de soldați americani căzuți la datorie în România în timpul celui de-al doilea război mondial pentru libertatea Europei și gloria SUA„. Cred că e suficient de sugestiv, nu mai e nevoie de prea multe cuvinte.

Monumentul eroilor americani (Grădina Cișmigiu)
Monumentul eroilor americani (Grădina Cișmigiu)

Monumentul eroilor americani (Grădina Cișmigiu)
Monumentul eroilor americani (Grădina Cișmigiu)

Continuăm serialul cu statuile din București deplasându-ne al un alt monument dedicat soldaților, de data aceasta, închinat celor francezi. Nu mergem mult, e în același parc Cișmigiu.

3. Monumentul soldatului francez (Grădina Cișmigiu)
În onoarea ostașilor Franței căzuți pe câmpul de onoare al pământului românesc în timpul marelui război 1916-1919” se află scris pe el. Este o operă a lui Ion Jalea și reprezintă un ostaș francez rănit pe care îl sprijină o soră de caritate. El a fost lucrat în marmură albă de Carrara și a fost dezvelit în 1920.

Monumentul soldatului francez (Grădina Cișmigiu)
Monumentul soldatului francez (Grădina Cișmigiu)

4. Bustul lui Gheorghe Panu (Grădina Cișmigiu)
Om politic și publicist, Gheorghe Panu (1848-1910) a fost unul dintre apropiații lui C.A. Rosetti. A înființat ziarul „Lupta” în care a publicat articole progresiste. În lucrarea „Portere și tipuri parlamentare” (1893) demască o serie de practici scandaloase la care se pretau unii oameni politici ai epocii. Bustul a fost ridicat de ziarul „Adevărul” și a fost realizat din bronz de către Gheorghe Horvath.

Bustul lui Gheorghe Panu (Grădina Cișmigiu)
Bustul lui Gheorghe Panu (Grădina Cișmigiu)

Nu putem pleca din zonă până nu ne bucurăm și de…

5. Statuia lui Mihail Kogălniceanu (Piața Mihail Kogălniceanu)
Om politic, istoric și scriitor, Kogălniceanu (1817-1891) și-a legat numele de o serie de evenimente importante care au avut loc în viața poporului român din secolul trecut: a redactat în 1848, din însărcinarea Comitetului revoluționar moldovean, „Dorințele partidei naționale din Moldova”, a avut un rol de seamă în realizarea Unirii Pricipatelor; ca prim-ministru al Principatelor Unite (1963-1865) a militat pentru realizarea unor reforme democratice, printre care și refoma agrară (1864). A fost și ministru de externe (1876-1878) și a avut un rol important în obținerea și recunoașterea independenței naționale.
Cărturar, atras îndeosebi de istorie, membru și preșendinte al Academiei Române, Kogălniceanu a editat mai multe publicații periodice; unele aveau caracter politic (Steaua Dunării), altele cultural (Dacia Literară, Arhiva Românească, Propășirea), a publicat Cronicile Moldovei și, la 20 de ani, a scris „Istoria Valahiei, Moldovei și a valahilor de peste Dunăre”.
Statuia îl reprezintă pe Kogălniceanu în picioare și a fost realizată în 1936 de către Oscar Han.

Statuia lui Mihail Kogălniceanu (Piața Mihail Kogălniceanu)
Statuia lui Mihail Kogălniceanu (Piața Mihail Kogălniceanu)


Acum, hai să o luăm spre Universitate, spre Pasajul Latin

6. Lupoaica Romei (Pasajul Latin (spre centrul vechi))
Știe toată lumea că lupoaica legendară ar fi luat în grijă pe cei doi frați, Romului și Remus, întemeietorii Romei, i-a hrănit pe când erau copii. Dar câți știu că la început, monumentul a fost în Piața 1848, astăzi Piața Sfântul Gheorghe cel Nou? În față e scris „Darul Romei 1906„, pe o latură are o stemă cu inițialele SPQR (Senatus Populusque romanus = Senatul și poporul roman), iar pe cealaltă parte are o stemă cu un soldat roman.

Lupoaica Romei (Pasajul Latin (spre centrul vechi))
Lupoaica Romei (Pasajul Latin (spre centrul vechi))
Lupoaica Romei (Pasajul Latin (spre centrul vechi))
Lupoaica Romei (Pasajul Latin (spre centrul vechi))
Lupoaica Romei (Pasajul Latin (spre centrul vechi))
Lupoaica Romei (Pasajul Latin (spre centrul vechi))

Dacă tot suntem acolo, hai să studiem puțin două dintre impozantele statui bucureștene:

7. Statuia lui Constantin Brâncoveanu (Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou; pe vremuri se numea Piața 1848))
Operă a sculptorului Oscar Han, statuia în bronz așezată în scuarul din fața bisericii Sf. Gh. cel Nou îl reprezintă pe domnitorul Țării Românești în picioare, îmbrăcat într-o tunică lungă peste care poartă o mantie închisă pe piept și având pe cap un ișlic împodobit cu surguci (panaș). Pe soclul statuii, dezvelită în 1939, se află inscripția: „Lui Constantin Brâncoveanu„. În anul 2014, anul Brâncoveanu, marele domnitor merită să fie amintit cu mare onoare.

Statuia lui Constantin Brâncoveanu (Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou; pe vremuri se numea Piața 1848))
Statuia lui Constantin Brâncoveanu (Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou; pe vremuri se numea Piața 1848))
Statuia lui Constantin Brâncoveanu (Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou; pe vremuri se numea Piața 1848))
Statuia lui Constantin Brâncoveanu (Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou; pe vremuri se numea Piața 1848))
Statuia lui Constantin Brâncoveanu (Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou; pe vremuri se numea Piața 1848))
Statuia lui Constantin Brâncoveanu (Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou; pe vremuri se numea Piața 1848))

Și puțin mai aproape de Universitate găsim..

8. Statuia spătarului Mihail Cantacuzino (Spitalul Colțea, Universitate)
Tot în zona Universității, în curtea Spitalului Colțea găsim o altă impozantă statuie, cea a fratelui domnitorului Șerban Cantacuzino (cel care introduce porumbul în Țara Românească, cel care face prima biblie completă în limba română, etc.). Funcția de spătar este una militară în principal, cel care o ocupa era un fel de conducător de oști.
De ce are statuie? Pentru că din grija lui Mihail Cantacuzino s-a ridicat în 1704 primul spital din București. Statuia e din marmură de Carrara și e opera lui Karl Storck. A fost realizată între 1865-1869.

Statuia spătarului Mihail Cantacuzino (Spitalul Colțea, Universitate)
Statuia spătarului Mihail Cantacuzino (Spitalul Colțea, Universitate)
Statuia spătarului Mihail Cantacuzino (Spitalul Colțea, Universitate)
Statuia spătarului Mihail Cantacuzino (Spitalul Colțea, Universitate)

Pe cealaltă parte a străzii, în zona de deasupra mai tinerei parcări de la Universitate găsim o serie de statui. Hai să aflăm istoria lor sau a celor imortalizați.

9. Statuia lui Mihai Viteazu (Piața Universității)
Domn al Țării Românești (1593-1601), destoinic conducător de stat și comandant militar, Mihai Viteazul a purtat lupte încununate de succes împotriva oștilor otomane, culminând cu victoria de la Călugăreni (1595). A realizat prima unire politică a celor trei țări române, institulându-se „domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei„. A fost asasinat în tabăra sa de la Câmpia Turzii (1601).
Statuia, turnată din bronz, a fost realizată de Carrier Belleuse, în 1874. Îl înfățișează pe strălucitul voievod călare pe un cal avântat și ținând în mâna ridicată o secure de luptă. Soclul de piatră poartă pe cele patru fețe câte o stemă din bronz: în față și în spate, vulturul Țării Românești, pe o latură e zimbrul Moldovei, iar pe cealaltă e stema Transilvaniei („Siebenburgen” – 7 cetăți).

Statuia lui Mihai Viteazu (Piața Universității)
Statuia lui Mihai Viteazu (Piața Universității)
Statuia lui Mihai Viteazu (Piața Universității)
Statuia lui Mihai Viteazu (Piața Universității)

Statuia lui Mihai Viteazu (Piața Universității)
Statuia lui Mihai Viteazu (Piața Universității)

Statuia lui Mihai Viteazu (Piața Universității)
Statuia lui Mihai Viteazu (Piața Universității)

10. Statuia lui Ion Heliade Rădulescu (Piața Universității)
Scriitor, lingvist, om politic, Ion Heliade Rădulescu (1802-1872) a fost unul dintre animatorii culturii românești înaintea revoluției de la 1848. S-a numărat printre inițiatorii „Societății literare” (1827) și ai „Societății filarmonice” (1833). I. H. Rădulescu a editat gazeta „Curierul Românesc” (1829), a scris versuri, proză, lucrări de teorie literară, precum și filozofie.
Statuia a fost realizată în 1879 de sculptorul italian Ettore Ferrari, cu marmură albă de Carrara.

Statuia lui Ion Heliade Rădulescu (Piața Universității)
Statuia lui Ion Heliade Rădulescu (Piața Universității)
Statuia lui Ion Heliade Rădulescu (Piața Universității)
Statuia lui Ion Heliade Rădulescu (Piața Universității)

Statuia lui Ion Heliade Rădulescu (Piața Universității)
Statuia lui Ion Heliade Rădulescu (Piața Universității)

Statuia lui Ion Heliade Rădulescu (Piața Universității)
Statuia lui Ion Heliade Rădulescu (Piața Universității)

11. Statuia lui Spiru Haret (Piața Universității)
Spiru Haret (1851-1912) a obținut titlul de doctor în științe matematice la Paris (1878) cu o teză despre mecanica cerească. De asemenea, lucrarea sa numită „Mecanica socială” și publicată la Paris în 1910, constituie una dintre primele încercări din lume de matematizare a sociologiei.
Spiru Haret a fost profesor de matematică și mecanică la Universitatea din București, membru al Academiei Române. Deține și funcția de ministru al Instrucțiunii (1897-1899, 1901-1904), timp în care a reorganizat învățământul de toate gradele.
Statuia a fost realizată de Ion Jalea din marmură de Carrara, iar dezvelirea monumentului s-a făcut în 1935.

Statuia lui Spiru Haret (Piața Universității)
Statuia lui Spiru Haret (Piața Universității)

Statuia lui Spiru Haret (Piața Universității)
Statuia lui Spiru Haret (Piața Universității)

12. Statuia lui Gheorghe Lazăr (Piața Universității)
Cărturarul iluminist Gheorghe Lazăr (1779-1823) a făcut studii la Sibiu, Cluj și Viena. Persecutat de autoritățile habsburgice fiindcă milita pentru egalitatea în drepturi a românilor cu celelelte naționalități conlocuitoare în Transivania, Gheorghe Lazăr a trecut în Țara Românească unde avea să devină fondatorul învățământului în limba națională. El a condus celebra școală de la Sfântul Sava și a realizat primele manuale românești de aritmetică și trigonometrie. S-a numărat, de asemenea, printre sprijinitorii revoluției conduse de Tudor Vldimirescu.
Statuia lui Gheorghe Lazăr este execurată cu marmură de către Ion Gherghescu. Îl reprezintă pe marele cărturar cu o carte în mână. A fost ridicată în 1885.

Statuia lui Gheorghe Lazăr (Piața Universității)
Statuia lui Gheorghe Lazăr (Piața Universității)

Statuia lui Gheorghe Lazăr (Piața Universității)
Statuia lui Gheorghe Lazăr (Piața Universității)

Spre Moșilor/Carol dăm de un paradox: rondul are la mijloc un frumos monument, dar din păcate nu există nicio cale legală pentru a ajunge la el. Primăria, se aude? Măcar să aflăm ce se poate admira în acel loc:

13. Statuia lui C.A. Rosetti (Piața Rosetti)
Om politic și publicist, C.A. Rosetti (1816-1885), unul dintre fruntașii revoluției de la 1848, a susținut cu fervoare unirea principatelor și lupta pentru independența națională. El a fondaat mai multe periodice înaintate („Pruncul român”, „Republica română”, „Românul”, etc.). A fost în repetate rânduri ministru și lui i se datorează legea pentru înființarea „Societății literare române„, cea care ulterior a devenit Academia Română.
Statuia îl înfățiează stând într-un fotoliu și a fost realizată de W. Hegel în 1902. Pe părțile laterale ale soclului sunt redate scene din momentul Unirii Principatelor și, respectiv, proclamarea independenței naționale a României.

Statuia lui C.A. Rosetti (Piața Rosetti)
Statuia lui C.A. Rosetti (Piața Rosetti)

Hai să de deplasăm ușor spre zona Unirii, ușor în lateral. Episodul nostru cu statuile din București ne poartă iarăși în vremurile anilor 1700, la familia Brâncoveanu.

14. Statuia domniței Bălașa (Calea Rahovei nr 1, în curtea bisericii cu același nume)
În cadrul turului prin București alături de Iulian și Geta, am ajuns și la Biserica Domnița Bălașa. Dincolo de grilajul înalt care înconjoară biserica de la începutul Căii Rahovei, atenția trecătorului este atrasă de o statuie așezată pe un soclu înalt, purtând diferite inscripții și o stemă în altorelief. Cioplită în marmură de Carrara de sculptorul Karl Stork, statuia o înfățișează pe una dintre fiicele lui Constantin Brâncoveanu: Domnița Bălașa. Prin grija ei a fsot înălțată această biserică în jurul anului 1736. Ea poartă un somptuos costum de epocă și ține în mâna dreaptă un hrisov. În caz că nu vă amintiți, vă spun eu că hrisovul este un fel de ordonanță de urgență.

Statuia domniței Bălașa
Statuia domniței Bălașa

Dacă tot suntem în zonă, putem să facem un mic ocol spre Eroilor. Am spus doar direcția, dar ne oprim în superbul parc al Operei, unde descoperim…

15. Statuia lui George Enescu (Piața Operei Române)
Compozitor, pianist, violonist și dirijor de renume internațional, George Enescu (1881-1955) a avut ca profesori pe compozitorii francezi Massenet, Faure și alții. A fost la rândul său profesorul celebrului violonist Yehudi Menuhin, dar și a altora.
Pentru meritele sale a fost ales membru al Academiei Române și președinte de onoare al Societății compozitorilor români.
În scuarul din fața Operei Române a fost ridicat un monument al compozitorului care are printre lucrările sale și o operă de factură modernă dar cu subiect din mitologie (Oedip). Marele muzician este înfățișat stând pe un fotoliu, într-o atitudine meditativă. Autorul statuii este deja cunoscutul sculptor cu o mână, Ion Jalea (are un muzeu dedicat în Constanța).

Statuia lui George Enescu (Piața Operei Române)
Statuia lui George Enescu (Piața Operei Române)

Hai să revenim în zona centrală. Pe ultimul loc de astăzi am păstrat pe Eminescu, al cărui monument va fi în curând un punct de amintire al geniului creator.

16. Statuia lui Mihai Eminescu (Grădina Ateneului Român)
În grădina care își desfășoară încântătorul covor vegetal de gazon și flori multicolore din fața Ateneului Român, se înalță statuia lui Mihai Eminescu, strălucitul reprezentatnt al poeziei românești, intrat de asemenea în panteonul literaturii universale. Statuia îl înfățișează pe Eminescu în picioare, având o figură care exprimă îngândurarea împletită cu melancolia. A fost realizată din bronz de către Gheorghe Anghel.

Statuia lui Mihai Eminescu (Grădina Ateneului Român)
Statuia lui Mihai Eminescu (Grădina Ateneului Român)

Lista va continua, dar până la episodul doi, sper că ați găsit interesantă propunerea noastră de a face un tur pe temă culturală, alături de statuile din București! Să aveți o zi minunată!

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

7 gânduri despre “Statuile din București – episodul 1

  1. Bucurestiul este un oras cu adevarat frumos! Daca nu ati avut inca prilejul de a merge si de a-l vizita,atunci va recomand sa o faceti.

    Răspunde
  2. Frumos… si frumoasa initiativa. Bravo. Sunt convins ca nu a fost deloc usor, de aceea va sugerez sa recititi textul comentariilor ce insotesc fotografiile monumentelor, pentru a elimina micile greseli strecurate . Ex.”4. Bustul lui Gheorghe Panu (Grădina Cișmigiu)
    Om politic și publicist, Gheorghe Panu (1948-1910) „. Inca o data felicitari pentru tema si realizarea ei.

    Răspunde

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.