Cu toții am auzit de marele inginer Gustave Eiffel, cel care a conceput un simbol al Parisului, Turnul Eiffel. Ceea ce prea puțini știu, este că în România găsim în câteva locuri construcții ridicate după planurile lui. Hai să descifrăm câteva dintre secretele marelui arhitect francez.

Cu toată că pe internet nu găsim prea multe lucruri despre operele lui Eiffel din România, să știți că arhitectul francez cu origini germane a avut trei proiecte în orașul Iași și altele două în județ.

Dintre ele, cel mai important (și singurul care e și astăzi un simbol al Iașiului) este Hotelul Traian. Acesta este ridicat în stil neoclasic și construit pe un schelet metalic cu buloane (adică nituri), specialitatea lui Eiffel.

Un trecut frumos însoțește această clădire, iar eu vă amintesc două dintre momentele sensibile:

• Primul se întâmpla în 1884, atunci I.L. Caragiale citește aici “O noapte furtunoasă”, cu prilejul centenarului răscoalei lui Horia
• Un alt reper important din istoria frumoasei clădiri este că aici a fost sediul guvernului României (așadar și capitala României neocupate) timp de doi ani, între noiembrie 1916 și noiembrie 1918, în timpul Primului Război Mondial.

Celelalte două construcții din Iași semnate de Eifeel sunt Hala Mare și Hala de Pește, dar acestea nu mai există.

În județ mai sunt încă două: mausoleul familiei politicianului Petre P. Carp de la Țibănești și un proiect feroviar transfrontalier, Podul de la Ungheni dintre România și Basarabia.
Podul a fost denumit recent, pe 20 aprilie 2012, Podul Eiffel, iar după căderea comunismului, în 1990 și 1991, a fost unul dintre cele opt puncte în care granița dintre România și URSS a putut fi trecută liber, acțiune ce s-a numit Podul de flori.

Să vă mai spun și un alt secret: povestind cu celebrul anticar Grumăzescu din Iași, cel despre care v-am spus cândva că deține colecția cu cele mai mici cărți din România, dar care este și o adevărată enciclopedie umană, am aflat că mai erau și alte obiecte în Iași concepute de Eiffel. Pe vremuri, orașul era “împodobit” cu obiecte de mobilier urban concepute de francez: la tot pasul întâlneai cișmele, felinare, sau bănci semnate de Eiffel.

Cursurile școlii tehnice din Paris urmate de Eiffel au fost urmate și de arhitectul român Ioan Berindei, același Berindei de a cărui poveste se leagă un impunătorul palat de cultură din Iași.

Alte legături cu Eiffel în România…

Din Iași plecăm pe Valea Prahovei, unde găsim o altă conexiune cu francezul: pe vârf de Caraiman, crucea de fier denumită popular Crucea Caraimanului este făcută din tije de oțel făcute la Reșița, cu aceeași tehnologie cu care este ridicat Turnul Eiffel. Când mai treceți pe lângă Turnul Eiffel, să știți că tot scheletul este făcut în România, în cea mai mare parte, la Reșița.

Iar pentru a completa tabloul, vă mai spun un ultim lucru: Eiffel se pare că a învățat tehnica îmbinării metalului de la un inginer român pe numele lui, Pănculescu, cel care a condus lucrările căii ferate Ploiești – Sinaia și a terminat construcția în timp record.

Eu vă invit la drum, un drum frumos și liber!

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)