Recent am fost în Bulgaria alături de câțiva jurnaliști români și am vizitat o parte dintre locurile preferate de turiști în țara de la sud de Dunăre. A fost o experiență grozavă care mi-a arătat pe de-o parte că bulgarii sunt buni, dar și că imaginea idealizată a litoralului bulgăresc are bube. Destule, dar o să revin în curând la tema aceasta. Chiar dacă ajung relativ des cu turiști în Bulgaria, pot spune că aveam nevoie să văd mai în profunzime această țară. Și deși bănuiam acest lucru, acum sunt convins de faptul că ei își creează o imagine de neam puternic, cu rădăcini străvechi. Să vorbim în continuare despre identitatea unei nații, plecând de la exemplul Bulgariei.

Vizita recentă mi-a adus o multime de informații despre felul în care bulgarii se văd sau vor ca lumea să îi perceapă. Și deși ei mai sar calul cu aprecierile, trebuie să le admir pasiunea cu care luptă pentru mândria lor națională. Cum fac asta?

Răspunsul e simplu: au găsit câteva simboluri și își creează identitatea națională sau locală în jurul acestora. Dar o fac consecvent. Care sunt acele simboluri?

1. Tracii.
2. La al doilea cel mai vizitat obiectiv turistic al Bulgariei (conform ghizilor bulgari), Veliko Târnovo, totul e construit în jurul dinastiei Asan. Sunt cei care au înființat cel de-al doilea țarat vlaho-bulgar în 1185.
3. Stema localității și steagul național.

Să le luăm pe rând…

1. În ultimii zeci de ani, bulgarii au săpat și au scos la lumina artefacte trace. Printre ele, câteva morminte de regi traci. Au găsit și alte artefacte, iar dintre acestea, unul e mai important: călărețul trac. De ce? Să ne imaginam că îl privim, ca avem în față un impozant călăreț cu suliță alături de câine și… un leu. Leul merge lângă cal, așadar putem spune că îl ajută pe călăreț.

Într-un loc, în timpuri medievale, bulgarii au preluat acest simbol tracic și l-au modificat puțin. Dacă în cele antice leul e ajutorul tracului, pe basoreliful de la Madara, leul este vânat de puternicul bulgar. În rest, scena e la fel, avem și calul, și câinele.

Scena e menită să transmită măreție, forță. Ca să se asigure că lumea îi află povestea, l-au imprimat pe toate monedele mai mici de un leva. Probabil din motive estetice, pe monede nu au mai pus și câinele.

Putem așadar spune că bulgarului i se amintește de puterea neamului lor, dar și de originile tracice ale bulgarilor. Asta deși triburile bulgare au venit pe teritoriul Traciei mult mai târziu, pe la mijlocul mileniului I. Dovadă că promovarea funcționează, am găsit la Madara o mulțime de autocare cu tineri; mesajul pare să fie transmis cu spor generațiilor care urmează. Trecând peste cruzimea scenei, eu unul m-aș simți mândru să am la purtător imaginea unui neam puternic. Doi dintre bulgarii cunoscuți în acea săptămână spuneau că în momentul în care vor trece la euro, speră să fie imprimată și pe moneda de circulație internațională această scenă cu călărețul trac. Apropo de traci, ghidul bulgar ne-a povestit atâtea despre traci încât am fi zis că fără ei nu aveam astăzi nici roată, nici focul nu s-ar fi inventat fără ei. Poate o fi adevărat, poate nu…

2. Să vedem și ce e la Veliko: Asăneștii au devenit atracție, li s-a ridicat un monument impozant într-o zonă cu o mare vizibilitate. Peninsula în care e construit acest monument e înconjurată de râul Yantra și se vede foarte bine din toată zona centrală a orașului. De ziua urbei, un spectaculos spectacol cu lumini și lasere a fost organizat exact la acest monument. Să vă mai spun că o serie de magazine și restaurante poartă numele care includ termenul „Asan”? Câte firme private cunoașteți cu numele „Mihai Viteazu” / „Ștefan cel Mare” / „Carol” / „Cuza”?

Faptul că Asăneștii sunt probabil de origine vlahă (română) (am făcut un update) sau cumană (teoria dezvoltată de Neagu Djuvara) și au ajuns în Tracia venind de la nord de Dunăre nu e important (oare?), dar e bine de reținut, măcar de către noi. La fel, felul în care Asanii au schimbat taberele în funcție de interes (au lucrat și sugerat credință fie Constantinopolului, fie Romei) sau că fratele mai mic, Caloian, a lucrat inclusiv cu ucigașul fraților săi, nu se pomenește nicăieri; ba chiar sunt prezentate ca dovezi de mare diplomație.

3. Stema localităților conține, la fel ca și la noi, unul sau mai multe simboluri locale. La Byala de exemplu este podul vechi din localitate. Pe drumul din Byala, am văzut sute de steaguri cu stema orașului. La noi, în afară de secuime, care altă regiune (sau oraș) își afișează în modul acesta stema? Vă zic eu, niciuna. Ce v-am spus de Byala nu e un exemplu singurla, la fel veți găsi și în alte localități.
Nici nu mai e nevoie să vă spun și că steagul Bulgariei este omniprezent, ba chiar în unele locuri e făcut la dimensiuni uriașe, să îl vadă tot poporul.

În final am sentimente amestecate. Pe de o parte găsesc hilar felul în care își exagerează un pic istoria, dar îi și admir pentru ce fac. Știu să se vândă. Cred că mesajele acestea le fac bine ca nație și le aduc o porție bună de mândrie națională.

Mândrie de care și noi am avea nevoie, eu simt că ne lipsește. Mult. Și se vede de la murdăria de pe jos, până la acceptarea mizeriilor politice. Și în timp ce istoricii noștri se împung unii pe alții cu teorii (anti)daco-romane sau de mai știu eu ce altă natură, bulgarii merg înainte. Iar dacă vorbim de traci și daci, n-om avea noi înscrisuri păstrate, dar avem câteva cetăți întregi care se deteriorează în munții Orăștiei.

Aș vrea să văd și la noi o direcție de acest fel. Pentru mine nici nu contează dacă se construiește acea mândrie în jurul trecutului dacic, roman, medieval sau pe baza unor minuni ale naturii de care cu siguranță nu ducem lipsă. Important e să avem acel ceva care să arate românilor că au de ce să fie mândri. Măcar așa, ca mine. :)

Voi ce credeți despre asta, ce ați face?

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)