De mult timp am tot vrut să scriu articolul acesta și iată că a venit momentul. Cum să te îmbraci la drum sau cum să alegi îmbrăcămintea de călătorie ar trebui să fie două dintre întrebările oricărui călător. Răspunsul corect poate face diferența între tremurat sau comfort, între a te uda la primii fulgi de nea și a te putea bucura de fiecare ieșire în natură. Dar să nu stăm prea mult la vorbă, să descoasem misterul și să luăm ideile pe rând.

Vorba lungă nu mi se potrivește, așa că voi fi cât de concis posibil, chiar dacă sunt multe de spus pe aceste teme. Deși am încercat să cuprind cam tot ce mi-a venit în minte, se poate să scap din vedere unele aspecte.Vă invit să veniți cu completări la comentarii. Să începem…

Când plecăm în călătorie trebuie să ne protejăm de cel puțin șase factori:

1. Frigul
2. Umezeala / apa / zăpada
3. Vântul
4. Transpirația și condensul
5. Lumina / soare
6. Animale sălbatice (sau nu) și plante

Când vremea este ideală, nici caldă, nici rece, nici cu ploi, nici cu vânt, ne putem îmbrăca aproape oricum. Dar mai rar se întâmplă ca toate să se potrivească, iar o călătorie mai lungă trebuie să includă și surprize. Așa că factorii de mai sus trebuie avuți în minte.

Să le luăm pe rând, cu soluții la fiecare dintre ele. Fiecare idee completează pe cele de dinainte, este important să citiți totul până la capăt.

1. Cum ne protejăm de frig?

Omul a învățat foarte multe lucruri de la natură, inclusiv cum să ne ținem corpul cald. Țineți minte felul în care vrăbiile „umflă” penele iarna? Ele fac un strat izolator care să le țină de cald.

Fie că dormim sau suntem pe afară, cel mai important lucru care trebuie să îl ținem minte este că hainele nu produc căldură. La fel nici sacul de dormit nu produce căldură, dar unul bun te ține protejat(ă) la temperaturi foarte mici. Tot ce fac ele este să țină căldura corpului acolo unde trebuie. Practic secretul pentru a nu tremura este să punem niște straturi între corp și frig, iar căldura corpului să stea în corp sau în preajma lui. Practic trebuie să acoperim la nevoie porțiunile de piele prin care pierdem căldură. Aici intră și capul: fiind foarte vascularizat, o mare parte din căldură se pierde prin cap. Lăsați lenea și fudulia acasă, dar luați căciulă/fes cu voi.

Probabil ați auzit până acum de tehnica cepei, îmbrăcatul „în straturi„. Ce înseamnă asta? Simplu. Gândind la extrem, facem ca Baba Dochia, luăm șapte cojoace și pe măsură ce ne e cald, dăm jos câte unul. La frig, evident, facem invers, mai punem un strat.

În călătorie, mai ales când mergem cu rucsacul sau când suntem plecați o zi întreagă într-un oraș în vizită, contează greutatea bagajului. Aici intervin materialele moderne, mai performante, care țin de cald și sunt ușoare. Unul dintre aceste materiale se numește PolarTec, pe scurt, polar. Unii le mai spun și fleece. Materialul inițial PolarTec este cam scump și doar mărcile premium îl folosesc, dar există și materiale care arată și reacționează aproximativ similar.
Polarele au câteva avantaje nete: țin de cald, sunt foarte ușoare, permit corpului să respire și se usucă foarte, foarte repede. În anno Domini 2014 se găsesc pe toate drumurile, dar mai ales la raioanele de sport sau în magazinele specializate.

Vă recomand să aveți mai multe polare în dotare, de toate felurile: subțiri, groase, lungi, de diverse culori și neaparat unele cu fermoar de sus până jos.

Tot din categoria „țineți minte”: frigul vine de la extremități, tratați cu atenție picioarele și mâinile. Dacă la mâini lucrurile sunt mult mai simple (le mișcăm mult, le putem încălzi ușor), cu picioarele nu e chiar așa simplu. O încălțăminte performantă ține picioarele uscate și calde și face toți banii! La fel și mănușile. Un material bun izolator este Thinsulate.

---

2. Cum ne protejăm de ploaie / zăpadă?

La drum, umbrela e bună până într-un punct. Vântul o va rupe, e incomodă și mereu trebuie să ținem o mână ocupată. Pentru un călător cu acte în regulă, nu e o soluție suficient de bună. Mie nu îmi place să țin mâinile ocupate cu nimic, așa că nu folosesc niciodată umbrelă.

Stratul exterior de îmbrăcăminte este cel care trebuie să ofere protecție de ploaie ori zăpadă. Cum face asta? Răspunsul vine ori de la natură, ori din evoluția tehnologică.

a) Piele
O haină ori o încălțăminte din piele lucioasă (cizmele fetelor de exemplu) poate ține la apă, dar nu pentru mult timp. La un moment dat se va îmbiba și te vei uda. Pentru a duce mai departe performața pielii, se dă cu unsoare sau ceva similar. Păsările de apă fac asta și apoi apa alunecă așa de bine. Noi nu suntem păsări, dar putem cumpăra o soluție de impermeabilizare de la magazinele montane.

b) Alte materiale impermeabile
Cel mai probabil nu porți haine din piele. Se schimbă materialul, iar soluția vine de la membranele impermeabile inventate de diverse firme. Logica lor este cam aceeași și în teorie este simplă: pe un material facem foarte multe găurele foarte foarte mici, pori mai mici decât apa în formă lichidă. Am putea să zicem: „dar de ce să mai fac găurelele alea, de ce nu e ca un cauciuc? Nu trece niciun strop de ploaie prin el.” Aici intervine punctul 4, cel cu umezeala și condensul. Vrem ca într-o anumită măsură, aerul cu aburi din interior să poată ajunge în afara îmbrăcămintei ori încălțămintei. Acei pori sunt mai mari decât molecula de apă din vapori. Dacă nu am face asta, am avea o serie întreagă de alte probleme.

Există membrane cu proprietăți foarte bune, cea mai cunoscută este Gore-Tex. Cum Gore-Tex-ul este cam scump și unii producători nu au vrut să plătească licență firmei DuPont, s-au inventat și alte membrane. Unele la fel de bune, altele mai puțin bune, după puterile fiecăruia.

Rezistența unei haine la apă este de fapt rezistența la presiunea apei și se măsoară de obicei în milimetri / 24h. Chiar dacă nu se scrie asta pe etichetă, este vorba de milimetri raportați la un interval de 24 de ore. Dacă geaca mea scrie că rezistă la 10 000 mm, înseamnă că rezistă la o coloană de apă de 10 000 de milimetri distribuiți pe o durată de 24 de ore. Asta e mult, în principiu va rezista la orice ploaie. Am stat și jumătate de oră cu geaca la duș, ține :)
La ploaie e posibil să vrei ca protecția să fie cât mai mare, dar cu cât e mai mare, cel mai probabil respirabilitatea e mai mică, așa că pune în balanță și acest lucru. Din experiență ți-aș zice ca geaca să nu aibă sub 4000 impermeabilitatea, dacă e prea mică ai șanse să te uzi cu tot cu ea; ploaia nu vine doar cum vrem noi.

În articolul de aici găsiți un tabel care compară aceste caracteristici între membranele impermeabile ale mai multor producători. Nu sunt toate, ci doar câteva de top, dar aveți cu ce face comparație.

Membrana impermeabilă te ține departe de ploaie, dar cum sunt totuși cusute aceste materiale, nu se găurește materialul? Cusăturile tuturor hainelor impermeabile sunt vulcanizate. O bandă îngustă din plastic se lipește la temperatură de-a lungul cusăturii, ca prin găurile acului să nu intre apa.

Un alt lucru de reținut este că de obicei membranele impermeabile sunt sensibile, așa că nu sunt direct la vedere. Ele trebuie protejate și de multe ori au un alt strat deasupra lor. Cu timpul, odată cu uzura hainelor, găurelele din membrama impermeabilă se vor mări, iar protecția respectivei haine va scădea. Îi mai poți lungi viața cu spray-uri și soluții exterioare, dar probabil că nu va rezista foarte mult. Este semnul că se apropie momentul ca să iei altă haină ori alte încălțări.

Ca să le protejați, evitați să le spălați cu detergenți puternici, iar la mașina de spălat opriți întotdeauna centrifuga. De ce? Păi oricum este inutilă, prin material nu trece apa dintr-o parte în alta, o geacă impermeabilă nu se va stoarce prea bine oricum. Ba mai mult, la presiunea creată de centrifuga mașinii de spălat, membrana impermeabilă este forțată și se uzează. Iar cum hainele cu caracteristici speciale sunt cam scumpe, ar fi cazul să le protejăm și noi pe ele :)

Dacă îți iei geacă ori pantaloni cu gândul de a-i folosi strict pe zăpadă, impermeabilitatea poate să fie ceva mai mică decât la hainele care trebuie să țină la ploaie. O soluție pentru ieșitul în natură este pelerina de ploaie (cu una bună acoperi și rucsacul), dar și ce numim generic „foiță”. E ca o geacă foarte subțire, dintr-un singur material impermeabil.

Că tot vorbim despre impermeabilitatea, și la corturi contează. Doar că acolo veți găsi deseori foițe de cort care rezistă la mai puțin de 6000 mm. Dacă cortul este de calitate, va ține la ploaie, chiar dacă treci printr-o ploaie torențială. De ce? Fiindcă foița cortului se montează deasupra cortului și nu atinge materialul de dedesubt. Este foarte important să știi asta când montezi cortul, ține minte ideea. Astfel, apa alege calea cea mai ușoară și în cel mai rău caz, se va prelinge tot pe foiță. În schimb, dacă ai montat greșit cortul și materialul din interior atinge foița, apare fenomenul de capilaritate și te vei uda în cort.

---

3. Cum ne protejăm de vânt?

Am vorbit de frig, de ploaie ori zăpadă, dar cum ne protejăm de vânt?

Păi nu e suficient să iau mai multe haine? Probabil da, dar există și soluții specializate pentru vând. O altă membrană inventată se numește wind stopper. După cum îi spune și numele, oprește vântul. Există și altele, ideea este importantă.

Diferența între un polar și un windstopper (folosesc termenul și pentru hainele care au această proprietate de a bloca vântul) este că la aceeași grosime (aproximativ), un windstopper ne va ține cald și dacă bate vântul. Prin polar vântul bate cam tare, așa că vei fi nevoit să iei mai multe bluze pe tine.

La vânt, un windstopper face diferența și nu e nevoie să iei cu tine o geacă dacă nu e nevoie. Dacă ți-e cald, desfă fermoarul sau dă jos windstopper-ul. Sub el se crează un microclimat protejat de vântul de afară și dacă ești activ, ai șanse să te încălzești cam tare.

În această categorie aș introduce și un material mai nou: soft shell. Este ușor elastic și seamănă la exterior cu neoprenul. Ține la vânt, dar are și o ușoară impermeabilitate.

---

4. Cum ne protejăm de umezeala corpului și de condens?

Poate credeți că glumesc. Nu, umezeala corpului este o mare problemă când ești plecat la drum. Degeaba nu te udă ploaia, dacă pe dedesubt transpiri, nu te poți aerisi și te uzi de la propria transpirație ori de la condensul vaporilor degajați de corp. La exteriorul hainelor, aburii (vaporii) emanați de corp fac condens și umezesc haina. Poate e mai bine decât să fii expus direct intemperiilor, dar nu e cazul ideal.

Care e soluția pentru condensul cauzat transpirația corpului? Sunt mai multe care trebuie combinate:

• Folosește haine cu permeabilitate și respirabilitate cât mai mare. La punctul 2 (protecția de ploaie) v-am dat o listă în care e trecută și respirabilitatea membranelor impermeabile. Respirabilitatea măsoară cantitatea de vapori de apă care poate trece printr-un metru pătrat de material într-un interval de 24 de ore (g/m²/24h). Aici e clar: cu cât e mai mare numărul afișat la respirabilitate, cu atât e mai bine. Compară diversele materiale și cităște eticheta când cumperi haine bune pentru călătorie / sport.
• Nu purta mai multe haine pe tine decât e nevoie. Dacă ai un ritm alert și te încălzești, dă jos din haine. La fel dacă urci un deal, dacă intri într-o clădire. Lenea nu e cucoană mare.
• Nu folosi haine nepotrivite pentru condițiile de afară. Dacă nu plouă, nu e vânt și știi că vei urca un deal, nu lua geaca impermeabilă pe tine, nici windstopper-ul. Ele vor crea între corp și stratul exterior un microclimat și nu vor „respira”. Adică aburii corpului nu ajung în exterior. În cazul respectiv, e mult mai bine să iei un polar (în funcție de cât de frig e afară).
• Cumpără-ți haine cu aerisitoare. Aerisitoarele acestea sunt de obicei la sub-braț. Dacă găsești o geacă de schi cu fermoar la sub-braț e clar că odată deschis, pe acolo se va putea face schimbul de vapori cu exteriorul. Unele geci au aerisitoarele pe partea frontală sau pe piept. La toate vei găsi dedesubt un fel de plasă, un material cu găurele care permite trecerea lejeră a aerului. Caută haine cu fermoare de calitate, care se deschid ușor cu o singură mână.

Țineți cont de toate cele de mai sus și sunt sigur că, dacă nu ați făcut deja asta, veți descoperi o lume nouă cu mult mai mult comfort, cu mai multe zile petrecute în călătorii și bucurii pe măsură.

---

5. Cum ne protejăm de lumină / soare?

Aici răspunsul e mult mai simplu: poartă ochelari de soare și dă-te cu cremă de protecție solară.

Mai ales iarna pe zăpadă, dar nu numai atunci, ci oricând este soare puternic (mai ales la mare și la munte), corpul este atacat de radiațiile solare, în speță ultravioletele.

Ochelarii trebuie să fie cu filtru UVA+UVB, adică filtru pentru cele două tipuri de radiații ultraviolete. Dacă nu au filtru de ultraviolete, ochelarii s-ar putea să facă mai mult rău decât bine. De ce? E simplu: la ochi intră mai puțină lumină, așa că irisul se deschide mai larg. Iar cum ochelarii nu au filtru UV, practic în ochi intră mai multe radiații decât dacă nu i-am folosi, iar asta ne va afecta în timp retina. Totul e logic.

Am fost câteva zile prin zăpezile Bucegilor, la cota 2000+ și la vremea respectivă toți ne-am bazat pe faptul că aduce altcineva cremă de soare. Și n-a adus nimeni. Vă imaginați că am venit arși de soare în luna februarie..

De câțiva ani, am mereu în rucsac o cremă de protecție solară. Cea pe care o port este slabă, cu factor de protecție 15, dar când știu că am nevoie de mai mult o iau pe cea cu factor 50. Și aici aveți grijă să ofere protecție atât pentru ultravioletele A, cât și B (UVA + UVB).

---

5. Cum ne protejăm de animale în călătorii? Sau de plante?

Probabil cel mai simplu e să le eviți. Și cel mai sănătos, atât pentru noi, cât și pentru ele. Săracele nu au nicio vină că le invadăm teritoriul. Dar, pentru un trai armonios și pentru ca noi să ne bucurăm de natură, uneori trebuie să fim atenți la felul în care ne echipăm. Sunt lucruri de bun simț.

Să zicem că vrem să mergem pe Cheile Nerei. Cărarea trece prin zonă calcaroasă și e posibil să fie vipere prin zonă. Pe lângă faptul că ești atent(ă) unde calci, poate ar fi bine să ai pantaloni lungi.

Același lucru este valabil și pentru plante. Am intrat în Buila Vânturarița pe un traseu necirculat de când era bunica fată mare. Am nimerit o traversare prin buruieni mai mari ca mine (am făcut eu cărare). Apoi am trecut și printr-un câmp cu urzici. Am evitat pe cât posibil contactul cu ele, dar cum mă așteptam la un traseu curățat, am avut doar pantaloni scurți. Ah, să nu uit și de buruienile care ne-au făcut beșici și ne-au dat usturimi pentru vreo 2-3 zile.

Pentru câinii ciobănești și alte animale sensibile la ultrasunete, luați-vă un aparat cu ultrasunete. E bine să citiți și articolul despre agresivitatea canină și ce să faci dacă te întâlnești cu dulăi (câini) pe trasee sau în drumețiile dumneavoastră.

---

Sper că am făcut puțină lumină în ceea ce privește felul în care alegi îmbrăcămintea de călătorie și unii dintre voi veți fi mai bine informați când plecați la cumpărături :)

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)