Fiindcă trecem în fiecare zi pe lângă Palatul BNR (Palatul Băncii Naționale a României) și pe interior nu e chiar comod de vizitat, ba chiar o parte cuprinsă în articol nu e niciodată vizitabilă de către publicul larg, vreau să împart cu voi pozele pe care le-am făcut ieri cu ocazia deschiderii expoziției temporare „Cumințenia Pământului”, celebra statuie de Brâncuși. Cu ocazia aceasta am văzut de aproape Cumințenia Pământului, opera din care am cumpărat și eu o bucățică :)
Timp de trei săptămâni, intrarea în Palatul BNR pentru expoziția specială Cumințenia Pământului se face direct de pe strada Lipscani, chiar de lângă acvariul de sticlă. Această expoziție este cu intrarea gratuită și e deschisă între 16 iunie 2016 și 8 iulie 2016. După 8 iulie, statuia va fi mutată în Muzeul BNR și se va putea vedea cu programare, așa că, grăbiți-vă!
Intrarea se face în același regim de securitate ca la Muzeul Cotroceni sau Palatul Parlamentului, cu trecere prin detectorul de metale, așa că ar fi bine să aveți puțină răbdare.
Cum arată pe interior Palatul BNR?
După ce treceți printre coloanele impresionante care imită perfect marmura, în sala mare o să găsiți pe podea simbolurile Băncii Naționale a României și al zeului comerțului (șarpele cu aripi). Se zice că pentru a fi bancher trebuie să ai mintea ageră, ca zeul Mercur :)
Eu am făcut și câteva fotografii panoramice, sper să vă placă :)
Opera Cumințenia Pământului reprezintă o femeie care nu se dezvăluie cu totul, păstrează misterul. Cu ea, Brâncuși a reușit să genereze mari controverse în epocă, mai ales printre pudibonzi și tradiționaliști, nu degeaba a fost unul dintre simbolurile „primelor sculpturi moderne din lume”. În aceeași serie i se alătură lucrările „Sărutul” și „Rugăciunea”, fiind parte din cea mai apreciată perioadă de creație a artistului.
Făcută în 1907 și expusă în România abia în 1910, statuia s-a plimbat prin toată lumea; a fost expusă de-a lungul timpului în Milano, Veneția, Paris, Londra, Philadelphia, New York, Chicago, Haga.
Din ce e făcută? Opera de artă este realizată din calcar crinoidal iar soclul este din travertin. Probabil vă întrebați și voi ce e calcarul ăsta crinoidal. Vă spun eu: denumirea vine de la crinoid (crinoide – crini de mare), o clasă de animale marine nevertebrate cu schelet extern calcaros. Blocul de calcar din care e făcută statuia s-a format prin depunerea acelor animale pe fundul mării preistorice.
Primul proprietar al statuii spunea că însuși Brâncuși i-a recunoscut că pentru corpul statuetei ar fi folosit calcar dintr-un bloc de piatră din catacombele Parisului, din grotele Savonnie`res. Mai multe detalii despre ea găsiți și în Revista Sinteza.
Știind că este calcar de pe fundul unei foste mări, putem înțelege mai bine ce spune artistul despre această operă: „Cumințenia Pământului a fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul… Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită… Isis trebuia să rămână acoperită sub cel puțin unul dintre cele șapte văluri ale frumuseții sale, sub cel al misterului – care îi oferă și prețuirea, și nemurirea„.
Cum poți dona și pentru a intra și în proprietatea ta? Simplu: intră pe site-ul BrâncușiEalMeu.ro și dă click pe Donează. Sau poți face asta și pe Emag. Eu am donat, nu sărăcesc, dar pot demonstra că îl apreciez pe Brâncuși și altfel decât doar prin vorbe.
Îl văd ca pe un gest simbolic prin care asta arătăm, că putem și FACE ceva pentru a aprecia arta de talie mondială creată de români și cu care deseori ne mândrim. Iar ca idee, sunt multe monumente făcute prin donație publică, de la Ateneul Român până la statui sau fântâni. Chiar și Palatul Cercului Militar Român e făcut din donații. Dacă lumea nu ar fi donat, nu le-am fi avut și admirat astăzi. Fie că donați, fie că nu, eu vă mulțumesc.
Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
