Poveștile, legendele și miturile românești care ne-au încântat copilăria sau care definesc unele locuri din țară. Cosânzene, Iorgovani și balauri..

Găsești Mausoleul Eroilor sau Mausoleul de la Mateiaș la Valea Mare – Pravăț, în județul Argeș, la 11 km de Câmpulung Muscel în drumul spre Brașov (pe șoseaua Brașov – Pitești).

„Pentru onoarea patriei si a drapelului, pentru faurirea unitatii Romaniei, noi am aparat pamantul sfant al tarii, lasandu-va voua, generatiile viitoare, o natiune libera si independenta”.

Acesta este textul din stanga intrării în mausoleu. Acum pare un text din cărțile de istorie vechi, dar fără acei oameni noi nu trăiam acum în România. De fapt a fost o Românie mai mare în acele vremuri. Acum este istorie și face parte din trecutul nostru.

Mausoleul a fost dezvoltat într-un ansamblu de clădiri așezate pe dealul Mateiaș, de aici i se trage numele neoficial.

Citește mai departe →

Când cineva aude cuvântul „vampir” probabil se gândește la Dracula. Când auzi Dracula, probabil te gândești la Bran (străinii se gândesc la Transilvania, deși sunt șanse să nu știe unde e) :)

Pornit de la cartea irlandezului Bram Stoker ce prezenta în cartea sa aventurile unui tânăr avocat, noi am căpătat un puternic brand de care ar trebui să profităm până la cer și înapoi. Branul este locul legendei și pe viitor mi-ar plăcea să văd multe mai multe atracții turistice care să aibă punct de atracție legendele cu Dracula.

Castelul Bran stă semeț pe deal și cred că ar trebui vizitat de fiecare român, să știm de unde a pornit legenda și care este acea Meca a vampirilor. Citește mai departe →

Semenicul este poate unul dintre cei mai accesibili munți din Romania. Are drum asfaltat aproape până în vârful muntelui. Ajungi cu mașina până sus fără nici o problemă (bineînțeles că dacă e iarnă trebuie să ai mașina echipată pentru sezonul rece și condiții de munte – lanțuri, etc.).

Semenic

Localizare: Semenicul face parte din Munții Banatului, o parte a Carpaților Occidentali. Este localizat in sud vestul României, în județul Caraș Severin, la 40 km de Reșița. Drumul de acces principal este din Reșița – Cuptoare – Văliug – Prislop – Semenic.

Citește mai departe →

În Arad, pe strada Tribunul Dobra, la numărul 7 găsim o locuință aparent banală, dar în jurul ei s-au construit legende și povești neștiute de prea mulți. Se numește Casa cu Lacăt și a fost ridicată cândva prin anii 1800, iar povestea ei este conectată cu un vechi obicei din lumea germanică, cel al Calfelor Călătoare.

Citește mai departe →

La 2 km de localitatea Turnu Ruieni vei găsi Turnul lui Ovidiu, un loc cu legende milenare și punct de observație militar.

Unde? Pe dealul Turnului, la 2 kilometri în afara satului Turnu Ruieni, Caraș Severin, Banat. Este evident faptul că de la denumirea acestui turn a fost preluat și numele comunei, Turnu Ruieni.

Update 28 iulie 2015: fiindcă unii dintre dumneavoastră nu v-ați descurcat să găsiți Turnul lui Ovidiu, am adăugat la sfârșitul articolului și coordonatele GPS pentru Turnul lui Ovidiu.
Citește mai departe →

Un trunchi de stejar uriaș a fost suficient pentru a construi o biserică din el. Se numește Mănăstirea dintr-un lemn.

Biserica dintr-un lemn, comuna Frâncești, județul Vâlcea Venind de la Râmnicu Vâlcea și îndreptându-te spre Horezu – Târgu Jiu, o să vezi un indicator la stânga spre Mănăstirea dintr-un lemn. Așezământul este localizat în comuna Frâncești din județul Vâlcea, la aproximativ 25 kilometri de Râmnicu Vâlcea.

Exact ce spune și numele, acolo este o mănăstire construită dintr-un singur trunchi de copac.

Legenda spune că ori un cioban, ori un călugăr (depinde de sursa folosită) a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Fecioarei Maria și din acel stejar a construit mănăstirea. Se întâmpla la mijlocul secolului XVI. Icoana este de dimensiuni mari, având 1,5 m înălțime și 1 m lățime. Copacii seculari (vezi pozele de sub articol) dimprejurul mănăstirii care sunt văzuți acum sunt o dovadă a vechimii pădurii și a faptului că omul nu și-a tocit toporul în acel loc.
Citește mai departe →

O fetita merge cu parintii ei pe stradutele inguste si pline de pietris din Sighisoara. La un moment dat, se impiedica si cade. Incepe sa planga, iar plansul ei se aude de departe. Parintii nu stiu ce sa-i mai faca. De pe o veranda din lemn iese o doamna imbracata in straie medievale si ii zice: „Uite ce haine mi-a dat zana cea buna daca am fost cuminte si n-am plans.” Fetita uita de durere si priveste uimita la rochia ciudata a femeii. Se imprietenesc pe loc si fetita tot revine cu parintii ei in acel loc.

Pe doamna o cheama Gabi si se ocupa de „Casa cositorarilor„. Are un accent greu de localizat si un farmec aparte. E imbracata intr-o rochie cu iz medieval si te serveste cu zambetul pe buze. Iar tu nu poti decat sa raspunzi cu acelasi zambet atunci cand gusti cafelele aromate si prajiturile delicioase facute in casa.

Citește mai departe →