Poveștile, legendele și miturile românești care ne-au încântat copilăria sau care definesc unele locuri din țară. Cosânzene, Iorgovani și balauri..

Conacul Apafi din Mălâncrav este o exemplul perfect cum un grajd dărăpănat poate deveni o minunăție de palat al Renașterii. Se află în satul Mălâncrav, la cam 25 de kilometri de Sighișoara într-un loc care pare uitat de lume.

Puțini știu de el și mai puțini au fost să îl și vadă.

Localizare: din Sighișoara mergi pe drumul de Mediaș, treci de Daneș, ajungi în Laslea, iar acolo vei găsi indicatoare ce te îndrumă spre Mălâncrav. Drumul este foarte bun și străbate o zonă frumoasă, cu dealuri line și, la vremea aceasta a primăverii, pline de verdeață. În drum am întânit și o căprioară oprită într-un câmp de lucernă.

El ascunde o bucată din trecutul nostru, frumos pus în valoare prin recentele restaurări. Zeci de fronturi de case săsești și alte clădiri au fost restaurate de Mihai Eminescu Trust în ultimii ani, iar dacă ești în zonă o să observi cu siguranță ce se poate face cu puțin interes.

Citește mai departe →

Din acest articol afli ce poți face duminică (duminica Tomii), dacă ești în Brașov sau în zonă (guest post de Elena Panait):

View at Picasa

Anul trecut împreună cu câțiva prieteni am hotărât să dăm o „fugă” până în Brașov să vedem și noi parada Junilor. Acest obicei (numit corect Junii din Șcheii Brașovului și Brașovulvechi) se ține în prima duminică după Paște, iar în cursul Săptămânii Luminate și înainte de Paște se realizează pregătirile necesare desfășurării evenimentului.

„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi… iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas).

Vremea a fost de partea fotografilor și a noastră și ne-a permis să ne bucurăm din plin de frumusețea paradei. Ajunși în Piață Sfatului așteptam să vedem rând pe rând costumele celor șapte categorii de juni și caii superbi care nechezau fără încetare. Draga mea prietenă, Similia, mi-a povestit că junii sunt împărțiți în juni tineri, bătrâni, curcani, dorobanți, roșiori, albiori și brașovecheni. Am putut vedea și eu diferența de costume și defilarea ce a avut loc în această ordine, în funcție de vechimea lor. În orașul Brașov, mai exact în zona Șchei s-a descoperit o informație despre juni ce datează din anul 1728, însă se știe că această organizație este cu mult mai veche, încă de la primii locuitori ai acestui cartier. De fapt originea junilor este una de natură militară și serbările junilor erau considerate manifestații prin care se sărbătorea venirea primăverii, sau au fost legate de activitatea preoților de la Biserica „Sfântul Nicolae”. „Junii” au fost înființați într-o gardă militară străveche a Șcheilor, cu sprijinul voievozilor români din Principate, în secolul al XIV-lea având ca scop întărirea apărării și unitatea pământurilor din Țara Bârsei.

Citește mai departe →

View at Picasa

Era sâmbătă dimineața, ora 8. Ne pregăteam să ieșim, iar Răzvan, gazda ce ne-a oferit cazare la Constanta ne aștepta afară în mașină să pornim la drum; urma să pornim spre sud-vestul Dobrogei și să vizităm cât mai multe locații ne permitea timpul.

Prima cetate antică la care am ajuns a fost cea de la Adamclisi.

Localizare: Ca să ajungi la Adamclisi e simplu, drumul este Constanța – Basarabi/Muratlar – Ciocârlia – Cobadin – Adamclisi, în total cam 70 de kilometri distanță din capitala Dobrogei. Dacă venim dinspre București, la Cernavodă ieșim de pe autostradă și mergem prin Rasova, Ion Corvin, iar de acolo la stânga găsim Adamclisi (214 km).

Citește mai departe →

Castrul roman Capidava a fost construit pe vremea împăratului Traian pentru a consolida și controla vadul Dunării din acea zonă din Scitia Minor, înaintea invaziei Daciei. Detașamente ale legiunilor a V-a Macedonica de la Troesmis și a XI-a Claudia de la Durostorum constuiesc acest castru la începutul secolului al II-lea al erei noastre. În același loc existase și o așezare preromană, poziția fiind foarte bună pentru comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Câmpia Munteană.

View at Picasa

Localizare: 20 km nord de Cernavodă, pe drumul ce duce la Hârșova.
Ai grijă la drum fiindcă la ieșirea din Citește mai departe →

View at Picasa

Din Mediaș știu 2 oameni. Amândoi sunt mândri de orașul natal și de ce poate fi văzut acolo. Fiind în Sighișoara, deci încă în zonă, voiam să opresc și acolo, să mă conving de cele auzite.

Aveam pe hârtie o listă cu obiective turistice din Mediaș și mi-am propus să transform o simplă listă în o călătorie de câteva ore. Cu așteptări destul de ridicate am pornit drumul meu pe străzi drăguțe, cu case restaurate și frumos decorate.

Cetatea Mediaș a fost atestată documentar în 1267 și consolidată între secolele XV-XVII. Imaginea burgului este învăluită de mister, mai multe legende:

1. Sub cetate ar exista un labirint de tuneluri. Se pare că nu doar bătrânii au auzit povestea, mie de ele mi-a vorbit un tânăr care îmi arata drumul.

2. Cum oamenii din vechile timpuri prețuiau vinul alb, iar printre ei erau și Cavalerii Mediașului. În semn de mare cinste, au venerat această bogăție cerând breslei aurarilor să șlefuiască 3 generoși struguri din aur. Doar ochii norocoșilor îi putea zări, la zile de mare sărbătoare. Strugurii de aur sunt pierduți în istorie, astăzi doar emblema orașului aduce aminte de ei. Vinul alb de Mediaș a fost amintit și de Bram Stoker în cea mai celebră carte a lui, „Dracula”.

View at Picasa

3. Biserica evanghelică Sfânta Margareta cu turnul de 68 de metri ar fi fost construită în 1414 de bresla pietrarilor ca să fie mai aproape de cer. Drept pedeapsă pentru trufia lor, turnul este acum înclinat (deviația de la verticală este de 2.28 m), fiind unul din primele 10 turnuri înclinate din lume. Mediașul fiind unul dintre orașele importante, avea dreptul de a lua viața – jus gladii (cele 4 turnulețe care arătau acest drept le găsești și la Poarta Ecaterina din Brașov). Citește mai departe →

Pe când doamnele și domnișoarele primeau mărțișoare, de 1 martie, eu plecam din Brașov cu direcția Sighișoara. Era urmată întrevederea cu Alina, dar și un tur al cetății pe care eu o văzusem prima dată în 2005, chiar în timpul festivalului medieval.

După acești ani nu prea mai țineam mare lucru minte, dar știu ca în una din piețe am făcut la vremea respectivă un scurt curs de dansuri medievale și mi-a plăcut. Acum nu urma să dansez, dar eram nerăbdător să văd cetatea. Așteptam să retrăiesc prima vizită, să compar și să sedimentez amintirile.

View at Picasa

Prima impresie pe când coboram din mașină a fost: „arată mult mai bine decât mă așteptam”. Cetatea era luminată și se vedea bine de la distanță. Primii pași au nimerit calea bună, apoi cu scurte indicații am ajuns spre o alee pietruită ce urca dealul. Intuiția îmi spunea că doar la cetate poate duce, mergeam la sigur.

Trebuia să ajung la Turnul cu Ceas, iar gândul meu era să întreb pe cineva când ajung sus. Cum treptele mă duceau chiar lângă turn, nu a mai fost nevoie. Asta a fost bine, fiindcă eram singurul om pe stradă :) Nu mă așteptam să fie pustie strada, aceasta a fost prima mea surpriză pe care cetatea mi-o prăgătise.

3 lucruri care îmi plac la Sighișoara:

Citește mai departe →

Una dintre casele deosebite din Sighișoara este Casa cu cerb. Își poartă numele datorită picturii murale de pe laturile de Nord și de Vest ale casei, unite pe colț și continuate cu un cap stilizat de cerb și un trofeu, coarnele cerbului. Este un monument frumos la exterior, dar și mai interesant în interior! Vă invit să aflăm secretele acestei case emblematice din Sighișoara.

Citește mai departe →

Podul lui Dumnezeu, o minune a naturii, se află la Ponoarele, aproape de Baia de Aramă, la granița dintre Mehedinți și Gorj, acolo pe unde trece paralela de 45 de grade. Acest monument natural deosebit ar fi unul dintre cele 3 (sau 4, conform altor surse) poduri naturale folosite de către om, din lume.

Podul lui Dumnezeu - Ponoarele — Podul lui Dumnezeu – Ponoarele

Numele podului vine de la o legendă în care Dumnezeu este chemat să alunge pe diavolul care era în acea peșteră de sub pod, și astfel Dumnezeu dărâmă intrarea peșterii (Peștera Ponoarele), să închidă acolo pe cel rău. Cel negru scapă, dar a rămas podul :)

Citește mai departe →