Revin în acest articol cu propunerile de loisir pe care le-am încercat la Prin Brașovul Meu, bucurându-ne de un sfârșit de săptămână activ atât prin oraș cât și prin împrejurimile sale. Prima zi de distracții și relaxare a început cu o vânătoare de trufe și un potol tradițional românesc într-un cadru natural superb, la poalele Pietrei Craiului, a urmat apoi o plimbare prin Brașov, cu autobuzul turistic supraetajat, câteva momente de respiro prin centrul istoric, o cină surpriză, iar seara s-a încheiat cu cocktailuri, muzică și dans într-unul din cele mai în vogă club-pub-uri din oraș.
Citește mai departe
Arhiva: Românii au
Baroc Urban în Sibiu – cele 4 poze câștigătoare
Să mergem pe Drumul fructelor!
Vă scriam, mai demult, aici și aici, că voi dezvălui, într-un articol, câteva secrete (poate nu-s tocmai secrete, căci oricine dorește să le afle este binevenit și o poate face) despre bunătăți din beciurile și cămările gospodinelor sau gospodarilor noștri. Despre câteva din ele am aflat la „Ziua satului românesc”, iar altele le-am adunat din pasiunea mea pentru viața tradițională și sănătoasă.
Câți dintre noi nu au sau nu au avut pe cineva „la țară”: părinți, bunici, o mătușă, o tanti? Și dacă nu aveți pe nimeni, sigur ați fost la un prieten, la țară, sau măcar ați gustat ceva adus de acolo. Și probabil că știți care este diferența dintre un fruct crescut liber și sănătos și unul din magazin; probabil că preferați brânzeturile preparate din laptele unei vaci crescute în bătătură sau preparatele din carnea animalelor crescute în gospodăria proprie; și sunt sigură că legumele, verdețurile sau ceaiurile culese din grădina „de la țară” își găsesc loc în bucătăriile voastre.
Împărăteasa Sisi (Elisabeta)… în muzeul din Caransebeș
Dacă într-un articol trecut v-am povestit despre Franz Joseph, acum vă spunem câteva lucruri neștiute despre Sisi (Elisabeta de Wittelsbach), faimoasa împărăteasă a Imperiului Habsburgic.
Sisi s-a dovedit a fi profund atașată de spațiul Banatului de munte, în special de Băile Herculane unde venea mereu pentru a se recrea, dar și pentru a se întâlni și cu contele Andrassy (amantul ei, prim-ministru maghiar). Un alt oraș al Imperiului care era apropiat Vienei, dar care cunoștea o dezvoltare importantă datorită faptului că era un oraș militar este Caransebeșul. Aici Sissi se află în vizită oficială împreună cu împăratul Franz Joseph în două rânduri. Se pare că impresia pe care a lăsat-o localnicilor este una deosebită și de aceea oamenii din urbe reușesc să strângă suficienți bani pentru a comanda o statuie. Statuia este celebră pentru că o reprezintă pe împărăteasă, dar are la rândul ei istorie deosebită pe care o veți afla citind rândurile de mai jos.
Citește mai departe
Legenda Sfântului Ioan Nepomuk și Monumentul Fecioarei Maria din Timișoara
Lumea știe monumentul din Piața Libertății din Timișoara sub numele de Fecioara Maria. Eu vă voi spune și ce este foarte puțin cunoscut: Legenda Sfântului Ioan Nepomuk, poveste care este sculptată pe cele trei laturi ale monumentului.
Timișoara este fără dubiu unul dintre orașele frumoase ale țării. Datorită regimului Habsburgic sau Austro-Ungar, după recucerice, a fost complet refăcut după regulile și obiceiurile austriece / maghiare. Printre altele, asta înseamnă că orașul a fost construit în jurul clădirilor esențiale (primărie, biserică, școală, clădiri militare), cu străzile paralele și perpendiculare, cu spații verzi și piețe liniștite.
Aceeași ani 1700 au fost marcați și de decimarea populațiilor din cauza ciumei. În Timișoara sunt două monumente construite la mijlocul secolului al XVIII-lea în memoria celor dispăruți din cauza acestei boli. Unul dintre ele este în Piața Libertății, la 200 de metri de centrul orașului (ajungeți acolo pe Aleea Alba Iulia, în drum spre Piața Unirii).
Monumentul din Piața Libertății se numește „Monumentul Fecioarei Maria„, sau „Sfântul Ioan Nepomuk„.
Deasupra lui Nepomuk se află Fecioara Maria, ținând în mână flori de crin. Sculptura e în stil baroc și a fost realizată la Viena de către F. Blim și E. Wasserburger. A fost montată în anul 1756 în fața fostei primării din Piața Paradei, azi Piața Libertății. Mai sunt 3 sfinți acolo, mai puțin cunoscuți: Rochus, Carol Boromeu și Sebastian.
Update, 2 martie 2016: de puțin timp monumentul este restaurat și poate fi admirat în toată splendoarea lui.
Monumentul Fecioara Maria și Sfântul Ioan Nepomuk, noaptea:
Gulguțele și Festivalul Luminii. Vise ce iau naștere pe aleile din parc…
Anul trecut, pe când FB-ul (sigur ați auzit de el :D) nu avea prin țara noastră, și cu siguranță nici în viața mea o așa amploare, am auzit despre gulguțe abia după ce am văzut poze făcute de cineva foarte drag mie. Dar iată că anul acesta, sunt la curent cu tot ce se întâmplă prin Brașov! Și nu doar sunt la curent, dar mă și prezint pe la tot felul de activități și evenimente ce-și propun să aducă în sufletele noastre, ale tuturor, căt mai multă bucurie, fericire, cât mai multe zâmbete.
Ce este o gulguță? Gulguța este o cutie mică de hârtie. După ce hârtia a fost îndoită după un procedeu anume, ea este pliată și apoi cu niște scoci ce are rolul de a fixa forma acesta, se obțin cutii precum cea din imaginea de alături.
La plimbare în Caransebeș prin Parcul Dragalina.. sau parcul Franz Joseph?
Caransebeșul, unul dintre micile orașe ale țării, este aflat la intersecția unor drumuri importante (Orșova-Timișoara, drumul spre Ardeal via Hațeg). Această măruntă localitate a fost timp de sute de ani (inclusiv pe vremea fostului imperiu dualist Austro-Ungar) gazda Regimentului de grăniceri numărul 13 româno-bănățean (fiind apropiat graniței) și în acest rol a primit vizita împăraților austrieci ai vremii: Franz Joseph I și împărăteasa Sisi (Elisabeta a Austriei).
Citește și istoria statuii împărătesei Sissi, care este expusă lângă parcul Drăgalina.
Centrul Caransebeșului ascunde un vechi secret, foarte puțin știut. Acolo veți găsi un vechi parc construit pe vremurile Imperiului Austro-Ungar, cu uriași și vechi paltini, parcul Ioan Dragalina.
Citește mai departe