Românii au... cuprinde laturi din cultura neamului nostru: muzică, dans, artă culinară, dar și alte arte care ne fac mândri că suntem români.

Un trunchi de stejar uriaș a fost suficient pentru a construi o biserică din el. Se numește Mănăstirea dintr-un lemn.

Biserica dintr-un lemn, comuna Frâncești, județul Vâlcea Venind de la Râmnicu Vâlcea și îndreptându-te spre Horezu – Târgu Jiu, o să vezi un indicator la stânga spre Mănăstirea dintr-un lemn. Așezământul este localizat în comuna Frâncești din județul Vâlcea, la aproximativ 25 kilometri de Râmnicu Vâlcea.

Exact ce spune și numele, acolo este o mănăstire construită dintr-un singur trunchi de copac.

Legenda spune că ori un cioban, ori un călugăr (depinde de sursa folosită) a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Fecioarei Maria și din acel stejar a construit mănăstirea. Se întâmpla la mijlocul secolului XVI. Icoana este de dimensiuni mari, având 1,5 m înălțime și 1 m lățime. Copacii seculari (vezi pozele de sub articol) dimprejurul mănăstirii care sunt văzuți acum sunt o dovadă a vechimii pădurii și a faptului că omul nu și-a tocit toporul în acel loc.
Citește mai departe →

Am primit de la Cristina un cadou de împărțit cu voi.

Ai și tu talent? Nu-l ține doar pentru tine!

Locul unde se naște stilul arhitectural Brâncovenesc – Mănăstirea Hurezi – poartă pe umeri o istorie de sute de ani și este un sit protejat, aflat pe lista Patrimoniului Mondial Unesco.

hurezi---biserica-manastirii Localizare: câțiva km înainte de Horezu, pe drumul ce vine de la Râmnicu Vâlcea, în județul Vâlcea. De la intersecția cu drumul principal sunt 3 km de parcurs până la mănăstire.

Lăcașul este întemeiat de Constantin Brâncoveanu între anii 1690 – 1697 și constituie cel mai vast ansamblu monahic din Țara Românească, incluzând patru schituri plasate în afara incintei principale, în cele patru puncte cardinale.

Aici s-a născut stilul arhitectural brâncovenesc, recunoscut astăzi ca fiind „primul stil românesc„. Principalele sale caracteristici sunt prelucrarea artistică a pietrei și lemnului cu motive vegetale și apariția portretelor votive în pictură. Fresca de la Hurezi, creată de meșteri ca Manole și Caragea, este unică în tot spațiul răsăritean pentru că îmbină foarte bine iconografia religioasă și compoziția cu caracter laic.

Citește mai departe →

O mare artistă gorjeancă a primit un cadou în 2009: Casa memorială Maria Apostol, locul unde vizitatorii pot intra în atmosfera părintească în care cântăreața a devenit cunoscută.

Ca să ajungi la Runcu, plecând din Târgu Jiu, trebuie să iei drumul ce duce la Tismana, iar din Arcani ai drum la dreapta spre Runcu. Chiar lângă căminul cu același nume, a fost inaugurată anul acesta casa memorială a Mariei Apostol.

Cântăreața a fost o vedetă gorjeană, iar din luna mai are dedicată această casa-muzeu. Înăuntru sunt expuse multe dintre obiectele sale personale și altele tradiționale locului.

Ceaun Astăzi am aflat că duminică 11 octombrie, de la orele 10, 16 bucătari se vor întrece în a face cel mai bun papricaș de pe meleaguri bănățene.

Unde? La Buzias.

Cine?
Bucătari din Cenad, Tormac, Sacoșu Turcesc, Buziaș, dar și invitați speciali veniți din Ungaria și Serbia.

Aflăm din știre că mâncarea va fi asezonată cu spectacole folclorice și cu muzică ușoară.

Anul aceasta este prima ediție a festivalului, iar tot acum Buziasul sărbătorește 190 de ani de atestare documentară (La mulți ani tânărului oraș!).

Organizatoare este Asociația pentru Dezvoltarea Zonei Buziaș (SC Tratament Balnear Buziaș și Primăria Buziaș).

Farfurie ceramica alba Pentru cei care sunteți în Timișoara zilele acestea poate faceți un mic tur și prin zona Unirii, la Centrul de Cultură si Artă al Județului Timiș (str. E. Ungureanu, nr. 1) pentru a vedea târgul de meșteșuguri tradiționale.

Meșteri în mai multe meserii străvechi, veniți din Tomești, Jupânesti, Coșevița sau Făget își arată operele: oale și piese de ceramică tradițională, țesături, broderii, costume populare, decorațiuni florale, icoane și sculpturi.

Data de desfășurare: 6-11 octombrie 2009.
Etnografie

Care ați auzit de cârnații de Pleșcoi?

Pentru cei care nu îi cunoașteți, vă spun că sunt cârnați de casă din carne de oaie, iuți, uscați și afumați. Sunt originali din zona Buzăului.

De ce sunt ei deosebiți? Când zic ei, cârnații de Plescoi, mă refer la cei originali, făcuți după rețeta și cu ingredientele tradiționale. Locul lor de origine este în localitatea Berca, unde oile pășunează într-un loc special. Dealurile subcarpatice din zonă au în subsol importante zăcăminte de sare, iar că urmare a procesului zilnic de evaporare a apei se depun în permanență cristale de sare pe întreagă vegetație colinară. Oile sunt hrănite astfel cu o vegetație semisarata, iar carnea căpăta o savoare deosebită.

Acum rețetă este înregistrată că produs original tradițional românesc de către Traian Papuc, un locuitor din Berca. Ceea ce el vedea foarte des când era mic, produsul fiind foarte popular (până la interzicerea de către comuniști), acum s-a transformat într-un produs comercial, iar puțini chiar respectă rețeta și ingredientele.

Citește mai departe →

Atelier Foto Art Boulevard București 2009[1]

Era o zi lungă de miercuri cand ieșeam de la Cenaclul recitiri.ro si era ziua cand ma intalnisem pentru prima data cu o parte dintre colegii de la internship-ul pr365.ro
Eram in centrul vechi al Bucurestiului si urma sa vad Bucurestiul pe noapte mai tarziu, dar atunci eram curiosi de ce se intampla chiar „sub nasul nostru”. Era un spatiu putin ciudat, cu tineri ce faceau poze, iar mai incolo erau si proiectii de film. Alte corturi cu obiecte artizanale necunoscute noua statea sa atraga curiosii. Asta nu era tot, caci o scena goala isi astepta artistii parca in capatul locului.
Citește mai departe →