Acum ceva timp primeam o rugăminte de la Călătoru’ să îi propun câteva locații de petrecere a 2-3 zile plăcute. Iată mesajul lui și răspunsul meu.
NUME: Călătoru’
DETALII: Salut, daca tot vine primavara, o tura scurta asa de weekendul asta, pentru doua zile…cu stopul…LOCUL_DE_PLECARE: Arad
TIMPUL: 19/03/2010
DURATA: 2-3 zile
Sunt multe variante posibile, trebuie să alegi în funcție de câțiva factori: vremea, preferințe personale (ai mai fost, nu ai mai fost, vrei munte, vrei mare, apă).
Recent am fost contactat de Cristi Schiopu, cel care a pornit tânărul proiect cumasina.net
Este un site cu anunțuri de transport util navetiștilor sau călătorilor care se recomandă astfel:
Site-ul e structurat pe 3 categorii:
I-am adresat câteva întrebări la care Cristi a răspuns tranșant: Citește mai departe
Prima cetate antică la care am ajuns a fost cea de la Adamclisi.
Localizare: Ca să ajungi la Adamclisi e simplu, drumul este Constanța – Basarabi/Muratlar – Ciocârlia – Cobadin – Adamclisi, în total cam 70 de kilometri distanță din capitala Dobrogei. Dacă venim dinspre București, la Cernavodă ieșim de pe autostradă și mergem prin Rasova, Ion Corvin, iar de acolo la stânga găsim Adamclisi (214 km).
Poze făcute la Cernavodă:
Castrul roman Capidava a fost construit pe vremea împăratului Traian pentru a consolida și controla vadul Dunării din acea zonă din Scitia Minor, înaintea invaziei Daciei. Detașamente ale legiunilor a V-a Macedonica de la Troesmis și a XI-a Claudia de la Durostorum constuiesc acest castru la începutul secolului al II-lea al erei noastre. În același loc existase și o așezare preromană, poziția fiind foarte bună pentru comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Câmpia Munteană.
Continui Scrie România cu o privire aruncată asupra turismului în spațiul religios dobrogean.
Cuprind în acest articol 2 mănăstiri vizitate, una la care nu am avut acces și una întâmplător găsită în calea noastră. Pun în final o listă mai lungă cu lăcașuri de cult pentru cei interesați de turismul în spațiul religios din Dobrogea.
Citește mai departe
România, din păcate sau din fericire (în funcție de cine privește situația) este o țară cu o puternică tentă religioasă. Biserica Ortodoxă (cea dominantă) are alocată o cotă parte din bugetul statului și o mulțime de adepți.
Din cele mai vechi timpuri religia a fost foarte importantă în viața oamenilor, de exemplu cetatea Adamclisi avea cel puțin 3 bazilici. Până la creștinizarea Imperiului Roman bazilicile erau clădiri publice, dar care erau folosite și în scop religios. Abia mai târziu termenul definea clar o biserică mai mare cu drepturi suplimentare date de către Papă.
Personal nu mă încadrez între cei care fac turism religios pur, eu savurând partea culturală și istorică din cadrul vizitelor la mănăstiri ori biserici. Aș zice că practic ce unii numesc turism în spațiul religios.
Tu pentru ce te duci în vizită la lăcașurile de cult?
Pentru mine bisericile sunt strict legate de istoria noastră. Era o vreme când preotul era unul dintre cei mai importanți oameni din sat. Era unul dintre cei care avea acces la educație, iar în mica lumea a satului era un exemplu. Cărțile se reproduceau în cadrul mănăstirilor, ba chiar unele băuturi alcoolice au fost inventate la mănăstiri.
Multe din bisericile sau mănăstirile românești sunt monumente arhitectonice și artistice, considerate (mari) atracții turistice. Dau doar 4 exemple relevante:
Din cele 7 locații din România aflate pe lista UNESCO, 4 sunt biserici sau ansambluri de biserici/mănăstiri.
Ele fac parte din trecutul nostru. Cred că e vremea să se întoarcă favorurile pe care Biserica le-a primit de-a lungul mileniilor trecute, să dea înapoi o parte din ce au câștigat ele în timp. Să se deschidă spre turiști, spre oamenii care le-au susținut atâta timp și să își aducă aportul la turismul românesc. Domeniile deținute de biserici sunt de fapt ale țării și au fost păstrate tot fiindcă oamenii au oferit suport bisericilor.
Din acest motiv am mai scris despre lăcașuri de cult (Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea dintr-un lemn) și voi scrie despre toate care cred eu că merită văzute.
Cum Scrie România a fost în Dobrogea, în articolul viitor voi prezenta 3 lăcașuri de cult vizitate și unul pe care am fi vrut să îl vedem.
Nu uita: participă și tu la concurs și ai șansa să stai în Constanța 2 nopți și să fii plimbat de Răzvan în toată Dobrogea exact cum am experimentat și noi. Ai ocazia astfel să vezi o mulțime de obiective deosebite!
[Guest post – Elena Panait]
Aventuri în junglă
Am întrebat în stânga și în dreapta prietenii cum se ajunge în Mogoșoaia și mi s-a spus: „De la Piața Scânteii faci stânga și o ții înainte, vei întâlni oricum pe parcurs indicatoare”. Din păcate nici un indicator, doar direcțiile Târgoviște, Pitestia. Bun, și eu încotro? Ajunse în Chitila, am oprit la o benzinărie, am luat o hartă și am văzut că Mogoșoaia se află destul de aproape, trebuia să o iau pe șoseaua București-Pitești și la un moment dat să fac dreapta. După puțin timp se face un sens giratoriu în Chitila unde în dreapta arată Constanța și am zis „merg înainte că la mare tocmai am fost”. Cu ajutorul prietenei mi-am dat seama că deja trecusem de Mogoșoaia. A trebuit să sun din nou, fratele de data aceasta, să aflu că eu trebuia să o iau la dreapta unde îmi arăta spre Constanța. Am revenit la sensul giratoriu și mai atentă de data această văd că sub indicatoarele mari erau unul pe care scria mic „Chitila – Mogoșoaia”.
Încă puțin până la Mogoșoaia
Ajunsă aici m-am simțit într-un alt spațiu, cât vezi cu ochii numai vile care mai de care mai colorate, mai mari, mai mici și nici un semn spre Palat. Am ajuns iar la o intersecție unde îmi spunea dreapta București, stânga Târgoviște și iar a trebuit să opresc la benzinărie să întreb încotro. Am aflat că cel spre stânga duce și la Palat și în sfârșit primul semn îmi arată că prima la stânga voi întâlni complexul de clădiri de pe malul lacului. Am plătit 4 lei să intrăm cu mașina în parcare și de acolo cu voie bună ne-am îndreptat spre poarta de la intrarea pe acest domeniu.
