De 1 decembrie, o zi pe an, suntem mai mândri de trecutul nostru decât în oricare altă zi din an! Obișnuim în această zi de sărbătoare să ne amintim de oamenii de seamă, oamenii de valoare pe care îi avem sau care s-au perindat prin istoria acestei țări. Din această categorie face parte și eroul nostru, Badea Cârțan. L-am numit erou, fiindcă așa îl văd eu… un erou al neamului românesc, un erou al patriotismului și culturii noastre.


Gheorghe Cârțan, zis Badea Cârțan, s-a născut în 1847 (se pare că ’47 e anul corect) la Cârțișoara, un sat din apropierea Munților Făgăraș, lanțul muntos care stă de strajă între Transilvania și Muntenia. Treceți pe acolo de fiecare dată când parcurgeți Tranfăgărășanul, în partea de nord, în județul Sibiu.

Ciobanul erou

Pe Cârțan, toată viața l-a frământat o întrebare: cum, dincolo de acele creste se află tot români, însă liberi?
Granița care îl despărțea de frații săi a numit-o mereu „graniță drăcească”, așa că a luptat pentru desființarea ei. Se pare că această nedumerire și neacceptarea sorții l-au făcut să cutreiere lumea, să descopere și să învețe să-și iubească și mai mult țara.

Ocupat cu transhumanța, cunoaște un student din Săcelele Brașovului, Ion Cotigă. Acesta îl învață să scrie și să citească. A iubit cartea și învățând tot mai multe despre romanitatea poporului nostru, a aprins și mai tare flacăra patriotismului.

Țăranul Cârțan a luptat pentru independența românilor din Transilvania, iar pentru ca românii din Imperiu să nu uite graiul și scrisul românesc, a distribuit clandestin peste 100.000 de cărți în satele din Ardeal. Multe dintre ele erau cărți de istorie, să nu uite românii din ce neam se trag. Ca să cumpere cât mai multe cărți și-a vândut oile, o mie la număr. Aceasta a fost arma lui, pentru asta a trecut de multe ori munții și a fost apreciat de cărturarii din România, dar urât și urmărit de autoritățile din imperiu. Ba chiar a trecut munții și s-a înrolat ca voluntar în Războiul de Independență din 1877 – 1878.

Badea Cârțan, mare călător român

A fost și un mare călător. Gândul că suntem urmași de-ai lui Traian nu i-a dat pace și a vrut să se convingă singur. S-a dus pe jos la Roma să vadă mărturii ale vechimii și latinității poporului nostru, să își vadă strămoșii pe marea Columnă a lui Traian. Pe gerul din 3 ianuarie 1896, Gheorghe a ieşit din bordei cu straița în spate și a mers pe jos 43 de zile. A stricat patru perechi de opinci, dar a ajuns să vadă cu ochii lui Columna. Îmbrăcat în port specific românesc – cușmă, cămeșă, ițari și opinci – a făcut senzație la Roma.
Un dac a coborât de pe Columna lui Traian – așa au scris ziarele despre românul îndrăgostit de frumoasa Roma.

„Bucureștiul și Roma – ar trebui să le vadă tot românul, că dacă nu știe de Moșu-său şi de Tată-său, zici de el că-i orfan”, a povestit Gheorghe Cârțan într-un interviu acordat revistei „Poporul român”.

De-a lungul vieții sale a ajuns și pe alte meleaguri, cum ar fi Austria, Ungaria, Elveția, Franța, Germania. Dacă a ținut neapărat să vadă început latinității noastre vizitând Roma, atunci începutul creștinătății nu-l putea regăsi decât în Israel. Așa că nu a stat prea mult pe gânduri și într-o bună zi a pornit spre țara sfântă.

A fost un simplu cioban, însă văzut bine de oficialitățile vremii. A fost primit în vizită chiar și de Regele Carol și Regina Elisabeta. Au și o poză împreună, cu dacul proptit în toiagul său de cioban. Ba chiar mai mult, regina, cunoscută ulterior sub pseudonimul de Carmen Sylva, i-a dăruit un volum cu operele sale.

La o întrunire, Badea Cârțan a fost întrebat: ce-i trebuie omului ca să-și facă un gard? În acest timp în sală se auzeau șopote: lemne, lemne. Știți ce răspuns a dat badea? :)

– Pământ, unde să-ți faci gard… dacă nu ai pământ?

A avut parte și de zile mai grele, a fost întemnițat de două ori pentru faptul că transporta clandestin cărți. Nu a fost condamnat, însă o bună parte din cărți i-au fost confiscate și arse la Brașov.

Astăzi în casa memorială din Cârțișoara a acestui mare român se mai păstrează doar câteva dintre cărțile cărate în desaga lui Cârțan. Muzeul mai cuprinde și o colecție de icoane pictate pe sticlă de meșteri populari, ceramică făcută în localitate, obiecte gospodărești de la mijlocul secolului al XIX-lea, mobilier specific zonei, fotografii vechi. Se găsesc și obiecte care i-au aparținut, cum ar fi opincile din piele de bivol, bustul lui Moliere adus de Badea Cârțan de la Paris.

Eu cred că marele lui regret a fost că nu a mai apucat să-și vadă îndeplinit visul, să vadă România Mare. Și-a încheiat nobila sa misiune pe acest pământ la 7 august 1911, iar unirea Transilvaniei cu vechiul regat s-a realizat câțiva ani mai târziu (1918, cu 95 de ani înainte de a publica articolul acesta). Ciobanul Cârțan a fost înmormântat la Sinaia, în pământ liber, după cum i-a fost dorința.

Aici doarme Badea Cârțan, visând la întregirea neamului românesc” – aceste rânduri sunt scrise pe crucea care-i străjuiește mormântul.

Gospodăria are și o șură unde se află un car de pe vremuri, dar și alte unelte ale timpurilor trecute. Iar nu departe este și centrul de informare turistică.

Pe lângă Cârțișoara și Sinaia, al treilea loc din România unde este cinstit Badea Cârțan este Sibiul. În Parcul ASTRA îi găsim bustul semeț și mândru, ca al unui dac de pe Columna lui Traian:

Bustul lui Badea Cârțan din Sibiu, în Parcul ASTRA
Bustul lui Badea Cârțan din Sibiu, în Parcul ASTRA

Eu cerșesc lumină pentru cei ținuți în întuneric sunt vorbele lui care l-au definit de-a lungul vieții, cuvinte care nu l-au lăsat să doarmă liniștit, care l-au făcut să traverseze de atâtea ori munții pentru a ajunge în Vechiul Regat în căutarea luminii.

Informații utile

  • Program:
    • Luni: închis
    • Marți: 12 -17;
    • Miercuri - Duminică: 10 - 17;
  • Taxe:
    • Elevi / studenți: 2 lei
    • Adulți: 3.50 lei
    • Taxa foto: 10 lei

În zi de sărbătoare, noi îl cinstim pe Badea Cârțan. Dar ne cinstim și pe noi: La mulți ani, române!

Acest articol face parte din campania bloggerilor români care călătoresc mult, de evidențiere a unor motive care ne-au făcut să ne apreciem mai mult țara și locurile de baștină. Vă invit să citiți și celelalte articole publicate în cadrul campaniei, aici:

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , , .Articol scris de Luminița Pistol: vezi detalii despre autor.

Un gând scris despre “Badea Cârțan – cioban, erou și călător

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.