În cea de-a doua noapte de sate românești pe Drum Liber vă dezvălui invitații din Piața Sfatului, ce manifestații au avut loc pe acolo și frânturi din vizita la căsuța comunei Șercaia.

„Ziua satului românesc” a adus laolaltă un festival al „Celor mai frumoase sate din România” (ce a inclus in programul său o paradă a portului popular din diferite zone ale țării, școală de dans popular, ateliere tematice pentru mici meșteșugari – roata olarului, cioplit în lemn, broderie, prânz țărănesc cu degustare de produse tradiționale și un spectacol folcloric de muzică și jocuri populare – vă mărturisesc că nu m-am putut dezlipi de scenă multe ore în șir; deși nu am fost singură și timpul ne cam presa, după fiecare reprezentație ziceam că aceea e ultima, însă sfârșeam prin a mai sta la încă un joc, la încă o prezentare de costume; am plecat la sfârșitul spectacolului!), un târg național de turism rural, agroturism și ecoturism: „Hai în satul românesc” (în cadrul său au fost prezentate unele din cele mai frumoase locuri din România: sate, obiective turistice, bucătărie românească, tradiții și obiceiuri sau pensiuni tematice), un târg național de produse tradiționale: „Produs în satul românesc” (cu expunere și vânzare de produse culinare tradițonale, dar și produse de meșteșug și artizanat – la astfel de târguri, pe mine mă înebunește turta dulce de casă; era delicioasă când eram copil, iar acum este un adevărat răsfăț gustativ, dar mai ales emoțional; când rup din turta dulce parcă sunt iar piticul de acum 15-20 de ani), un târg național de agricultură, numit „În grădina lui Ion” (a fost foarte frumoasă grădina aceasta a lui Ion – cu foarte mult verde, multe culori, multe flori; atât de frumoasă încât am uitat până și să fac poze; dacă articolele mele vi se par cam lipsite de imagine și culoare este din cauză că mi se întâmplă des să mă acapareze spectacolul și peisajul atât de tare încât să nu fac poze), o fermă de animale și o expoziție de animale domestice cu rase românești și una de semințe originare (banca de semințe), un concurs de dans popular: „Dansez pentru România” (unde premiul pus în joc a fost o vacanță pe viață în România), dar și conferințe și seminarii pe tema conservării, promovării și dezvoltării satului românesc.

Fetele din ansamblul Ciobănașul – Corbi, județul Argeș așteptând să le vină rândul pe scenă:

Citește mai departe

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

La începutul lunii aprilie, în cadrul unui târg de turism ce s-a desfășurat la Brașov, Transylvania Tourism Fair (TTF), am primit o invitație la „Ziua satului românesc”. Această invitație am acceptat-o cu foarte multă bucurie pentru că, de fiecare dată când se vorbește despre satul nostru, gândul mă duce la respect pentru oameni, natură, cultură, tradiții, valori strămoșești.

 

Acolo omul ia de la Pământ doar atât cât îi trebuie și deloc mai mult, iar pentru aceasta este răsplătit cu putere de muncă, sănătate și mult mai multă liniște și bucurie în suflet; acolo, în satul românesc, întreaga comunitate este ca o familie, iar familia e cel mai sfânt lucru posibil; acolo fiecare om din sat își are rolul și locul său, iar toți ceilalți cunosc asta; obiceiurile și lucrurile pe care părinții, bunicii, străbunicii le făceau odinioară se transmit din generație în generație, iar onoarea și înalta ținută morală sunt caracteristici cu care omul de la sat se naște și le păstrează până la sfârșitul vieții sale, ba mai mult, le lasă moștenire generației următoare!

Citește mai departe

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Zilele acestea (22-25 martie 2012), în Brașov, are loc un eveniment cultural de excepție: „Târgul Internațional de Carte și Muzică“ Brașov, ediția a IX-a. Organizatori sunt: Asociația „Libris Cultural“, în parteneriat cu Primăria Brașov, Consiliul Județean Brașov, Camera de Comerț și Industrie Brașov și Universitatea „Transilvania“, târgul reunind în cadrul său numeroase lansări de carte și discuri cu muzică, ofertele celor mai importante edituri și case de discuri din România, dar și din străinătate, precum și spectacole de muzică și teatru, artiști plastici și instituții de cultură.

Sunt sigură că vă întrebați ce legătură poate avea un târg de carte cu călătoriile și subiectele pe care le abordăm aici, pe Drum Liber. Despre acest lucru voi povesti în rândurile de mai jos: despre legătura dintre o carte și universul drumețului călător.

Fiind un eveniment în cadrul căruia m-am simțit bine de la prima ediție, l-am așteptat cu nerăbdare și în acest an. Îmi place să mă plimb printre cărți; mai ales printre acelea care scriu despre artă, cultură sau tradiții. Publicațiile cu teme turistice sau de călătorie sunt tot mai frecvente prin colecțiile editoriale, iar un astfel de eveniment reunește, chiar sub nasul nostru, foarte multe din aceste lucrări (monografii, albume, enciclopedii, ghiduri și broșuri turistice, jurnale de drum, povești de călătorie).

Citește mai departe

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Cu foaia albă în față, cu note de pian în urechi și cu hărțile alături îmi adun gândurile din ultima mea aventură!

Îmi doream de ceva vreme să fur din experiența de călătorie a lui Florin, motorul și sufletul conceptului Drum Liber și autostopist cu acte în regulă (vedeți aici la ce televiziuni, radiouri, ziare, site-uri a apărut Drum Liber). Mi-a povestit atât de frumos despre libertatea de a umbla pe oriunde, de a străbate orice drum, oricând sufletul ți-o cere… încât am rămas cu autostopul în gând și în inimă. [am ascultat cu prea multă atenție acele povești? sau doar iubesc călătoriile și drumurile noi atât de tare încât să-mi doresc să încerc orice experiență posibilă?]

Anul trecut, prin august, vă scriam despre IadR 2011 (Întâlnirea Autostopiștilor din România). Am fost acolo, am trăit o experiență minunată, însă îmi rămăsese ceva nerezolvat: atunci nu am avut curaj să plec la drum; și poate că nu ar fi avut nici ei curaj să pornească la un astfel de drum, cu mine. Că tot zic de curaj, uite încă o poveste scurtă în comentariul pus de Angi, aici.

Și pentru că nu-mi place să rămân cu gustul acesta, că ceva a lipsit, mi-am promis, în noaptea în care am scris articolul, că până la următoarea întâlnire voi putea să vorbesc despre ia-mă nene, despre călătorii făcute cu ocazia, cu autostopul. [mie îmi place să zic „cu stopul“! și îmi place să zic așa deoarece am impresia că în acele momente, de când a oprit mașina ta, și până ce ai ajuns la capătul drumului, timpul se oprește în loc; nu mai este timpul tău, nu mai sunt clipele, minutele tale; este o frântură, o pauză pe linia timpului, ce o petreci, o împarți cu un om străin; intri în lumea altcuiva, iar acel altcineva intră în lumea ta – cel mai probabil pentru o singură dată în viață… este un STOP în timp!]

Citește mai departe

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Voi unde mergeți la ski și de ce?

Deoarece sporturile de iarnă, stațiunile montane și tot ceea are de-a face cu zăpada este de mare interes pentru noi și pentru voi, cititorii noștri, ne-am decis să facem o scurtă trecere în revistă a pârtiilor de ski și a infrastructurii de ski din România, cu informații despre cele mai noi pârtii și cele mai noi proiecte realizate. Vezi și ultimele hărți cu toate pârtiile de schi din România.
În țara noastră există o tradiție veche a mersului la munte, în anotimpul rece. Iar această tradiție, precum și succesul înregistrat de țările europene ce și-au format baze turistice de iarnă, mai dezvoltate sau mai puțin dezvoltate, adresate turismului internațional sau doar celui național, a făcut ca și România să se îndrepte spre astfel de programe, care să dezvolte infrastructura montană și de schi. Citește mai departe

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Aceste rânduri vă vor duce într-o vizită pe un tărâm magic din județul Buzău, în Tabăra de sculptură de la Măgura!

AVERTIZARE: ARTICOL LUNG, CITIȚI CÂND NU SUNTEȚI ÎN GRABĂ!

Te invit la drum!

Mi-am propus ca prin rândurile ce vor urma, puțin mai jos… în acest articol, să vă vorbesc despre un alt fel de a pleca la drum. De ce voi face asta? Pentru că îmi doresc ca dumneavoastră, voi, toți aceia ce ne treceți pragul, pe Drum Liber, să vă bucurați, să iubiți, să adorați, să simțiți cu tot sufletul emoțiile călătoriilor, excursiilor, drumețiilor, plimbărilor, aventurilor, ieșirilor în natură sau în oraș. Încercăm să vă aducem la îndemână informații despre ceea ce noi descoperim, despre ceea ce noi experimentăm și ne este drag, despre ceea ce știm că este frumos și deosebit în România, totuși ne dorim mai mult decât atât; vrem ca experiențele noastre să vă provoace și să vă ademenească spre experiențe proprii, iar acestea să schimbe ceva în sufletul, în personalitatea și în ființa voastră; și fiecare schimbare din noi și din voi să aducă ceva bun acestei lumi. Îndrăzniți să iubiți! Orice… chiar și o frunză sau un norișor, ori un băț!

Mi-am început poveștile în acest universdin perspectiva călătoriei cu familia – spre acele locuri în care dorul de casă și de familie nu pare să își facă simțită prezența; acel tip de călătorie în care „acasă“ pare mai aproape decât oriunde, acele călătorii în care amintirile copilăriei, siguranța oferită de cei dragi și bucuria de a fi pe deplin răbdat, dau excursiei o altă dimensiune, un alt rost.
Apoi v-am vorbit despre aventuri trăite în grup – alături de prieteni, alături de oameni minunați cu care ajungi să împărtășești aceleași senzații, aceleași emoții, alături de care descoperi că „a împărți“ e una din acele simțiri căreia îi găsești noi și noi sensuri, parcă interminabile; alături de care descoperi că pe toți, chiar dacă ne cunoaștem sau nu ne cunoaștem, ne leagă ceva; și ne leagă puternic! Acel ceva este firea noastră umană, faptul că suntem oameni!
Acum, în acest articol, cred că era timpul să scriu și despre călătoria în doi, acea excursie, acea drumeție în care sunteți doar voi doi, doar TU și EL, doar TU și EA, cu toate micile detalii ale unei astfel de aventuri [hai fie… nu chiar toate!], dar și cu monotonia completării perfecte. [cine nu a cunoscut această experiență să rezolve problema cât mai repede!!!] Citește mai departe

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

M-am tot gândit astăzi dacă să scriu sau nu un articol cu impresii de la această cea de-a doua ediție a Întâlnirii Autostopiștilor din România… de stricat nu cred că strică, nu-i așa?!

Poate că nu sunt chiar cea mai potrivită persoană să facă acest lucru, însă vă pot asigura că am fost un „subiect“ numai bun de modelat.

După cum s-a scris și până acum, evenimentul a avut loc la Brașov, în perioada 19 – 21 august, într-un sfârșit de săptămână cu vreme extraordinar de frumoasă și temperaturi numai bune pentru o ieșire cu cortul. Ne-am adunat cu toții, în Campingul Dârste de lângă Brașov, vineri spre seară.

După ce toată ziua m-am agitat cum să fac ca să îmi pot petrece și eu, măcar o noapte, cu toată gășculița, am izbutit în cele din urmă cu planul, cu un mic bagaj și am împrumutat un sac de dormit (când pe lângă tine nu sunt prea mulți aventurieri, și mai ales când nu se așteaptă ca tu să te înhami la o asemenea activitate e destul de greu să faci rost de cele necesare statului la cort… dar nu vă dați niciodată bătuți, până la urmă apare și rezolvarea problemelor; trebuie doar să fiți hotărâți). Numai bine că, până am reușit eu să mă fac gata, a ajuns și Florin (el este sufletul, motorul și roțile acestui frumos proiect, numit Drum Liber și gazdă a evenimentului despre care scriu acum, având o experiență de vreo sută și cincizeci de mii de kilometri parcurși cu autostopul). Ne-am întâlnit în fața campingului, am fost la recepție și am luat pulsul evenimentelor, apoi ne-am îndreptat spre zona de campare.

Citește mai departe

Share and Enjoy !

0Shares
0 0

Pentru a primi mai bine viitorul tur al orașului Brașov, Andrea ne-a pregătit o incursiune în trecutul orașului.

Municipiul Brașov, reședința județului cu același nume, este așezat exact în centrul țării, în Depresiunea Brașovului, la o altitudine de 625 m. Fiind pozițíonat în curbura internă a Munților Carpați, Brașovul se poate mândri prin unicitatea sa mondială, fiind singurul oraș din lume ce include în teritoriul său administrativ o rezervaței naturală – Rezervația Naturală Tâmpa și un vârf muntos – Vf. Postăvaru (1799 m). Orașul de acum înconjoară Muntele Tâmpa, Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Dealul Cetății sau Straja și Dealul Pe Romuri, dar și Stejărișul, întinderea sa fiind demnă de un mare oraș turistic european.

În acest cadru geografic s-au așezat oamenii aceștia – brașovenii. Având diferite nații, ei au conviețuit laolaltă adăpostindu-se de pericole comune și făurindu-și fiecare o cultură a sa. Cultural și istoric, orașul Brașov a avut o dezvoltare aparte, fiind un amalgam de culturi și naționalități. Cultura românească veche, cea săsească și cea maghiară s-au îmbinat perfect, orașul fiind mereu în pas cu dezvoltarea economică, socială și culturală a întregii lumi. Pe lângă români, germani (sași) și maghiari (și secui), Brașovul a fost cămin și pentru comunități mai mari sau mai mici de țigani, evrei, greci, bulgari, cehi, slovaci, ruși sau italieni. Toate găsindu-și aici bucățica lor de tradiție.

Citește mai departe

Share and Enjoy !

0Shares
0 0