Voi unde mergeți la ski și de ce?

Deoarece sporturile de iarnă, stațiunile montane și tot ceea are de-a face cu zăpada este de mare interes pentru noi și pentru voi, cititorii noștri, ne-am decis să facem o scurtă trecere în revistă a pârtiilor de ski și a infrastructurii de ski din România, cu informații despre cele mai noi pârtii și cele mai noi proiecte realizate. Vezi și ultimele hărți cu toate pârtiile de schi din România.
În țara noastră există o tradiție veche a mersului la munte, în anotimpul rece. Iar această tradiție, precum și succesul înregistrat de țările europene ce și-au format baze turistice de iarnă, mai dezvoltate sau mai puțin dezvoltate, adresate turismului internațional sau doar celui național, a făcut ca și România să se îndrepte spre astfel de programe, care să dezvolte infrastructura montană și de schi. Proiectele și studiile făcute la nivel național, dar și internațional, cu scopul de a vedea dacă este cu adevărat necesară și benefică o infrastructură de schi în România, au fost premisele programului național „Super-schi în Carpați”, încă de pe la începutul anilor 2000.

În acest studiu, Super-schi în Carpați, se spune că nu mai puțin de 32 de județe, din totalul de 42, au condiții naturale pentru dezvoltarea domeniului schiabil, dar și faptul că de la circa 80-100 km de pârtii de schi, bazate pe amenajări simple, câte existau la începutul anilor 2000, se poate ajunge prin finalizarea programului național la cel puțin 1.500-2.000 km.  Până în anul 2011 acest program a tot fost modificat și reformulat, astăzi regăsindu-se ca un sub-program al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, sub denumirea „Schi în România”.

[n.r. Florin] Desigur, există mai multe aspecte care nu sunt așa des spuse:

1. Clima se încălzește, iar precipitațiile sub formă de zăpadă sunt în scădere
2. Cum în majoritatea lumii pârtiile sunt afaceri și făcute cu bani din bancă, ținând cont de punctul de mai sus, băncile nu mai dau așa ușor bani pentru proiecte ce presupun pârtii sub 2000 de metri altitudine. Motivul este simplu: mai puțină zăpadă înseamnă un sezon de ski mai scurt, automat veniturile sunt mai mici și de aici ajungem la riscul de a nu scoate profitul conform planurilor inițiale.

Aceste lucruri și faptul că munții noștri au doar 2500 de metri altitudine mă conving că orice investiții am face, nu vom putea niciodată să concurăm marile stațiuni de ski din Europa, la care francezii sunt campioni.

Iată de exemplu cum arată o stațiune mică (30 km în peste 70 de pârtii) din mărunta Andorra (300+ km de pârtii în total) (ieșire cu tasta Escape):
Sursa: skiandorra.ad

Și cum zice și Andrea, cred că nici nu îmi doresc să ne distrugem natura sălbatică a munților, ultimul colț neatins din Europa pentru ca în sezonul de iarnă să avem unde schia. Ultimele studii de turism spun foarte clar care sunt lucrurile pe care trebuie să ne concentrăm (nu doar ele, dar ele au cele mai mari șanse de reușită cu investiții rezonabile): Carpații, satele săsești, turismul rural, Maramureșul, Bucovina, Delta Dunării, stațiunile balneare. Chiar cred că au dreptate cei care au făcut acele analize. Litoralul sau stațiunile de ski nu sunt printre domeniile pe care să ne putem baza pe termen lung când vine vorba de turism în România pe bună dreptate și ar trebui să ne dea de gândit ce au analizat .

Lucrările și proiectele incluse in programul „Schi în România“ au început a fi realizate de câțiva ani. O parte din ele au fost finalizate, însă există multe proiecte ce urmează a fi realizate în următorii ani și se așteaptă, de asemenea, idei/proiecte noi. Pe lista de finanțări din iunie 2011 a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, rezervată sub-programului „Schi în România” se află câteva proiecte în derulare (dintre acestea o parte finalizate până la acest moment – 11 ianuarie 2012) dar și proiecte noi. Iată despre ce locuri este vorba:

• Județul Alba – Horea;
• Județul Argeș – Albeștii de Muscel;
• Județul Bihor – Nucet;
• Județul Brașov – Brașov/Poiana Brașov, Predeal, Râșnov;
• Județul Cluj – Stațiunea Băișoara;
• Județul Covasna – Comandău;
• Județul Harghita – Sărmaș;
• Județul Hunedoara – Petroșani, Vulcan, Stațiunea Straja, Petrila;
• Județul Maramureș – Borșa, Cavnic, Stațiunea Mogoșa și Izvoarele Boriște;
• Județul Neamț – Stațiunea Durău, Tarcău;
• Județul Prahova – Stațiunile Azuga, Bușteni, Sinaia, Cheia;
• Județul Satu Mare – Negrești-Oaș;
• Județul Sibiu – Stațiunea Păltiniș, Sadu;
• Județul Suceava – Stațiunea Câmpulung Moldovenesc, Mălini, Sucevița, Șaru Dornei/Munții Călimani.

Rezultatele investițiilor deja făcute au început să apară încă de acum doi ani, sezoanele 2009-2010, 2010-2011 și mai ales sezonul 2011-2012 aducând în județele: Bihor, Brașov, Caraș-Severin, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Prahova, Suceava și Vâlcea pârtii noi, instalații nocturne și instalații pe cablu noi sau reabilitate – acolo unde a fost cazul, instalații de producere a zăpezii artificiale, instalații de agrement, piste de biatlon, poligon de tragere, trambuline și pârtii de sanie. În total, până la sfârșitul lui 2011 au fost omologate 130 de pârtii din cele 17 județe ce au infrastructură pentru schi. Lungimea totală a acestora este de 116 km (de pârtii omologate), majoritatea pârtiilor situându-se sub 1 km, iar cele mai lungi pârtii din România regăsindu-se în județele Brașov, Suceava, Prahova și Maramureș.

Mai jos puteți vedea un top al primelor zece pârtii, ca lungime, din România:

1. Drumul Roșu din Poina Brașov, județul Brasov, cu o lungime de 4600 m
2. Dealul Negru din Vatra Dornei, județul Suceava, cu o lungime de 3000 m
3. Drumul de Vară din Sinaia, județul Prahova, cu o lungime de 2972 m
4. Lupului din Poina Brașov, județul Brasov, cu o lungime de 2860 m
5. Sulinar din Poina Brașov, județul Brasov, cu o lungime de 2500 m
6. Carp din Sinaia, județul Prahova, cu o lungime de 2500 m
7. Cocoșul din Predeal, județul Brașov, cu o lungime de 2250 m
8. Sub Teleferic din Poina Brașov, județul Brasov, cu o lungime de 2220 m
9. Mogoșa  din Mogoșa, județul Maramureș, cu o lungime de 2200 m
10. Clăbucet din Predeal, județul Brasov, cu o lungime de 2100 m.

Dacă includem și pârtiile foarte mici, de agrement, ale unor localități turistice montane, precum și drumurile schiabile (ski weg), mai adăugăm acestora de mai sus încă câțiva kilometri. Cel mai lung ski weg este pe Muntele Mic, în Caraș-Severin (plecare la 1780 m alt. și terminare la 800 m alt.), ce însumează 12 km de pe munte până la stația de jos a telescaunului.

Comparând cu statisticile sezonului trecut, când lungimea celor 78 de pârtii omologate era de 90 km, progresul este unul îmbucurător. Dacă și clima, vremea își va urma cursul ei firesc, normal pentru o zonă temperat-continentală de tranziție cu patru anotimpuri, iar precipitațiile și temperaturile vor fi unele adecvate iernii, bucuria nu poate fi decât de partea amatorilor de distracții pe zăpadă.

În cele ce urmează vă prezentăm câteva din inaugurările acestei ierni, ce ne-au ajuns la urechi și ni s-au părut interesante.

Poiana Brașov
Cel mai amplu proiect de dezvoltare a domeniului schiabil a avut loc în Poiana Brașov, județul Brașov. Suprafața schiabilă a fost dublată, iar infrastructura nou creată a fost realizată într-un timp record, proiectul fiind finalizat în doar 8 luni, față de cele 24 trecute în contractul de lucrări. Instalația de transport pe cablu montată este extrem de performantă, fiind una de ultimă generație, existentă în prezent doar în câteva stațiuni europene de lux.

Proiectul, realizat și ca o necesitate urgentă pentru ca România să poată organiza ediția de iarnă a Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2013, a inclus construcția de pârtii noi, reabilitarea pârtiilor existente, realizarea unor instalații de zăpadă artificială, amenajarea unui lac de acumulare, realizarea unor instalații noi de transport pe cablu, precum și dezvoltarea infrastructurii conexe (parcări, energie electrică, telecomunicații).

În cifre și date tehnice, toate aceste lucrări se exprimă astfel:

• suprafața schiabilă a stațiunii Poiana Brașov a crescut cu aproximativ 35 de hectare, ajungând la 85 ha;
• lungimea totală a pârtiilor de schi a crescut de la 16,40 km la 24 km, pârtiile principale fiind interconectate între ele prin numeroase pârtii de legătură;
• lățimea medie a pârtiilor, a ajuns, după amenajare, la 45 m – dublă în comparație cu cei maxim 20 m câți erau înainte de modernizare;
• gradul de dificultate al pârtiilor a fost păstrat, în mare măsură, fiind făcute doar modificări prin corecții de pantă, crearea de variante ocolitoare a zonelor dificile, astfel încât schiorii să poată trece ușor de pe o pârtie pe alta, dar și prin mărirea numărului de pârtii de legătură între pârtiile principale;
  pe întregul domeniu au fost amplasate instalații de producere a zăpezii artificiale, cu care se dorește mărirea perioadei de schi, sezonul putând fi prelungit și până la 4 luni pe an, dar și pentru a crește calitatea condițiilor de practicare a sporturilor alpine; sistemul de producere a zăpezii artificiale este format dintr-un lac de acumulare situat în platoul Ruia (în nord-estul Poienii Ruia), la altitudinea de 1490 m fata de nivelul mării, care se întinde pe o suprafață de 1.40 ha, are o adâncime de 15 m și o capacitate de stocare a 140.000 mc de apă, din 120 lăncii pentru zăpadă, amplasate pe toate pârtiile, 14 tunuri fixe, 10 tunuri mobile;
• mărirea capacității de transport pe cablu s-a făcut cu ajutorul a două noi instalații, una de 6 locuri și una de 4 locuri (Telescaunul Ruia, respectiv, Telescaunul Lupului), acestea fiind instalații de ultimă tehnologie, mai ales cea cu șase scaune, asigurând cel mai mare confort disponibil la ora actuală pe piață, cu ajutorul pernelor încălzite de pe banchete; asemenea instalații mai pot fi întâlnite doar în Kitzbuhel sau alte stațiuni de vârf din lume; capacitatea de transport pe cablu a întregului domeniu schiabil din Poiana Brașov s-a dublat, ajungând la peste 8500 de persoane/oră; în prezent, în Poiana Brașov există 3 telecabine, o telegondola și 5 teleschiuri, cea mai mare diferență de nivel – de 737 m, fiind asigurată de Telecabina Capra Neagră, ea fiind și instalația ce urcă, în prezent la cea mai mare altitudine – 1775 m, Teleschiul Kanzel ce urcă până la 1783 m fiind temporar închis;
• întreg domeniul schiabil are panouri de semnalizare și indicatoare în conformitate cu normele europene de siguranță, precum și 150 de saltelele de protecție și 3.000 m de plase;
• instalațiile de transport pe cablu au fost prevăzute cu sistem automat de taxare și acces; de asemnea s-a realizat centralizarea și interconectarea întregului sistem de taxare și acces al instalațiilor de transport pe cablu din tot masivul Postăvarul, circulația schiorilor putându-se desfășura, de acum, cu o singură cartelă de tip hands-free (mâini libere), citirea făcându-se doar prin simpla trecere în dreptul cititorului de acces.

Domeniul schiabil include pârtii cu dimensiuni variate și cu toate gradele de dificultate, asigurând astfel,  cadrul optim pentru diverse categorii de schiori. Lista tuturor pârtiilor din Poiana Brașov, precum și harta acestora o veți putea găsi în articolul dedicat în mod special hărților tuturor pârtiilor omologate din România.

Lucrările în această stațiune precum și cele din Brașov și împrejurimi (Râșnov), dar și pe Valea Prahovei sunt încă în desfășurare, Romania găzduind editia de iarnă a Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) din anul 2013. Comitetului Olimpic European a decis în ziua de 24 noiembrie 2011, în cadrul Adunării Generale de la Soci (Federația Rusă), să acorde României acceptul final pentru a organiza acest festival.

Vom reveni cu articole în care vă vom aduce la îndemână hărțile pârtiilor omologate, dar și cu starea pârtiilor și a stratului de zăpadă. Ne puteți urmări pentru noutăți în acest sens și pe contul nostru de Google+

Cu gândul la Festivalul Olimpic, la prima mea ieșire pe schiuri și la o bulgăreală rece de iarnă vă invit să mergeți să vedeți cu ochii voștri stațiunile montane din România. Alegeți zile în care aglomerația nu este prea mare, luați cu voi câțiva prieteni sau familia și bucurați-vă de puținele momente de zăpadă pe care ni le-a oferit acest sezon.

Să aveți peisaje frumoase!

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)