Probabil cel mai cunoscut loc din județul Buzău îl reprezintă un loc parcă magic, selenar – Vulcanii Noroioși. Odată ajunși acolo vom descoperi „goliciunea” pământului, vom intra într-o zonă aproape fără vegetație (cu mici excepții, pe margine), vom lua contactul cu o minune a naturii, nu unică în România, dar de departe cea mai impresionantă din țara noastră.

Cosmonautul de la Pâclele Mari
Cosmonautul de la Pâclele Mari

„Dacă nu știți și n-ați văzut, să vă spun eu că acolo și-a așezat necuratul cazanele cu smoală clocotită; pe sub pământ gîlgăie și fierbe glodul noroios, mai rece ca gheața mai negru ca ceața, apoi, pe guri căscate prin tot ocolul acestei văi fără de scursoare, țâșnește tina în sus, când de-o șchioapă, când de-o palmă, când de-un stânjen și mai mult; la fiecare gură împrejur s-a durat mușuroi și balele cătrănite pe care Ucigă-l Toaca le scuipă din văgăune, se scurg năclăite de-a lungul movilițelor, se adună în nămol, se usucă în vânt, se crapă de soare și aștern tot fundul văii cu o humă sură și jilavă, pe care nu se prinde, doamne ferește, troscot ori ciulini” (Alexandru Odobescu, Pseudo-kinegeticos)

Aceste cratere lasă impresia unui cazan în care clocotește o pastă cenușie de unde și denumirile populare de „pâcle” sau „fierbători„. Deși se numesc „vulcani noroioși”, termenul de „vulcani” este impropriu, dar a intrat în uz și s-a trasmis în acest fel. Ei nu au vatră a vulcanului și nici erupții de lavă ori alt material incandescent.

Geologul Grigore Cobălcescu este primul care a dat în țara noastră o explicație științifică fenomenului. El spunea că vulcanii noroioși sau „vulcanii de glod”, cum sunt numiți în partea locului, sunt un rezultat al amestecului apelor subterane cu gazele naturale care, în expansiunea lor dezagregă rocile și le transformă într-o pastă noroioasă. Aceasta, ajunsă la suprafață se revarsă sub forma unor torenți ce se răspândesc în jurul unui punct formând o ridicătură în centrul căreia se află un mic crater. Craterul își schimbă continuu poziția și forma. Studiile au continuat și s-a ajuns la concluzia că emanațiile gazoase sunt în relație cu prezența depozitelor de hidrocarburi, iar adâncimea de la care provin este de până la 3000 m. La aceste adâncimi se găsesc și depozite de sare explicându-se astfel și existența terenurilor sărăturate de la suprafața platourilor.

Totuși, ca prin minune, pe acest tărâm neprimitor trăiesc două plante rare: Nitraria schoberi și Obione verrucifera – după denumirea lor științifică. Sunt plante halofile, adică trăiesc în mediu sărat. Au nevoie de acea sare pentru a crește și am găsit informația că Vulcanii Noroioși ar fi cel mai vestic loc în care le găsim pe continent.

Plante care cresc în mediul sărărat
Plante care cresc în mediul sărărat

Dacă nu ați fost deja la Vulcani, dar și în cazul în care nu vă amintiți toate detaliile, vă ajut eu cu câteva informații. Vulcanii Noroioși este formată din două părți: Pâclele Mari și Pâclele Mici. Întreaga zonă este o arie protejată Natura 2000, iar independent fiecare dintre pâcle are statut de rezervație geologică. Adică fiecare grup de „pâcle” are statut independent pe harta rezervațiilor, are nume propriu și înregistrare separată. Așadar, acolo avem pe următoarele două:

  1. Rezervația Vulcanii Noroioși – Pâclele Mari
  2. Rezervația Vulcanii Noroioși – Pâclele Mici

Pentru a fi mai simplu, eu le voi numi doar Pâclele Mari, respectiv Pâclele Mici.

Cum ajungeți la Vulcanii Noroioși?
Atenție, indicatoarele sunt, să spunem, înșelătoare. Venind pe drum de la Buzău, cel mai probabil veți veni pe drumul Berca -> Joseni -> Policiori -> Vulcanii noroioși, exact ca în harta aceasta. Situl Natura 2000 este pe teritoriul comunei Scorțoasa (la limita comunei Berca).

Acolo, veți da peste o intersecție, care la stânga duce, urcând dealul, spre Pâclele Mici, iar drept înainte, spre Pâclele Mari. Spre stânga e drum asfaltat, drept înainte se termină asfaltul, dar mai aveți doar câteva sute de metri de parcurs până la parcare și alte utilități (WC, duș, bar). Locul se numește „La Hangar„.

Care este diferența dintre Pâclele Mari și Mici?
În afară de nume, precum vă spune și logica, cele Mari sunt mai mari, cele Mici, ghiciți cum? În cazul în care ați ajuns pe vârful dealului mai abrupt, la cele mici (drumul asfaltat, la stânga), veți găsi trei mușuroaie supărate. În locul botezat „La Hangare” (cele mari, drept înainte, pe drum neasfaltat), urmând apoi Aleea Vulcanilor, veți da de acele peisaje care apar și în videoclipul celor de la Iris, adevărații vulcani noroioși de la Pâclele Mari. Apropo, mai sunt și alte evenimente cu celebrități desfășurate la Pâclele Mari, dau câteva dintre ele: 1, 2, 3, 4, 5, 6.

  • Pâclele Mari sunt formate din zeci de vulcani mai mari sau mai mici, activi sau inactivi. Vă puteți plimba printre ei, găsiți formațiuni foarte interesante. Există câteva anexe construite de către cei care au spațiun numit „La Hangare”: mese din lemn, umbrele din stuf, Tot aici veți găsi internet WiFi, parcare, WC și duș, bar (majoritatea serviciilor sunt incluse în prețul parcării – 3 lei). Drumul spre vulcani este parțial amenajat și se numește „Aleea Vulcanilor„.
    Aleea Vulcanilor
    Aleea Vulcanilor
  • La cele Mici există câteva construcții mai impunătoare aparținând custodelui întregii zone protejate (restaurant, pensiune cu sală de conferințe, etc.). Se aude că ar avea o problemă cu alimentarea cu apă, în schimb este asfalt până în vârful dealului, iar odată ce vă apropiați, accesul este bine marcat. În schimb, vulcanii nu sunt chiar impresionanți.
    Pâclele Mici
    Pâclele Mici
  • Informații utile

    • Program:
      • Toată ziua, pe parcursul întregului an
    • Adresa:
      • Comuna Scorțoasa și Comuna Berca, județul Buzău
    • Taxe:
      • Adulți: 4 lei
      • Studenți: 2 lei
      • Elevi: 1 leu
    • Alte informații:
      • Aveți grijă la indicatoare, sunt inversate din pix cele două Pâclele Mari și cele Mici.

    Pentru a vă ușura viața, vă pun la dispoziție track-ul GPS cu punctele marcate. Folosiți-l și va fi foarte simplu să îi găsiți. Descarcă traseul spre Vulcanii Noroioși (Pâclele Mari și Mici) în format interschimbabil GPX (în Firefox faceți click dreapta și apoi Save link as).

    Au trecut aproape doi ani și am putut urmări în vizita recentă din Buzău ce s-a mai întâmplat la fața locului. Între timp:

    1. avem taxă și la Pâclele Mari (La Hangare), încasatorul este același ca și la cele Mici (cei de acolo au custodia ariei protejate) (biletul nu e scump)
    2. Se vând magneți, cărți poștale și alte câteva suveniruri lângă platforma vulcanilor (în schimb găsesc ciudat să cumpăr de acolo magneți cu Okazii.ro pe ei).
    3. Există pază
    4. La Hangar există o machetă cu un cosmonaut (vedeți prima fotografie)
    5. zona pare a fi mai curată.

    Câteva fotografii de la Pâclele Mari:

    Aleea Vulcanilor
    Aleea Vulcanilor

    Vulcanii Noroioși Pâclele Mari
    Vulcanii Noroioși Pâclele Mari
    Nu suntem pe Lună
    Nu suntem pe Lună
    Vulcanii Noroioși Pâclele Mari
    Vulcanii Noroioși Pâclele Mari
    Pâclele Mari
    Pâclele Mari
    Plante care cresc în mediul sărărat
    Plante care cresc în mediul sărărat


    În final, vă doresc drum bun spre Vulcanii Noroioși, iar la întoarcere să ne spuneți și nouă dacă ați găsit interesant acest loc ciudat din județul Buzău!


    Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
    Cuvinte cheie: , , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

    Spune-ți părerea!

    <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

    necesar