Turnul lui Ovidiu

Publicat joi, 29 octombrie 2009 la 5:35

xxx==http://drumliber.ro/wp-content/uploads/2009/12/DSCF0691.jpg/home/serverul/public_html/drumliber.ro

Turnul lui OvidiuLocalizare
Pe dealul Turnului, la 2 km de localitatea Turnu Ruieni (aproximativ 10 km distanţă de Caransebeş), Caraş Severin, Banat.

De la denumirea acestui turn a fost preluat numele comunei, Turnu Ruieni.

Plecând din Caransebeş se ajunge la Turnu Ruieni, iar de acolo mai aveţi cam 2 kilometri pană va apropiaţi de turn. Când am mers eu lipseau indicatoarele şi am găsit locaţia cu ajutorul sătenilor care ne-au îndrumat. Maşina o veţi parca la cateva sute de metri de turn, de acolo mersul pe jos fiind singura metoda de a vă apropia.

Peisajul este superb, mai ales pe asfinţit sau răsărit, nu degeaba străbunii noştri au ales acest loc pentru un turn de observare. Locul oferă o privelişte deosebită asupra întregii zone a Caransebeşului şi câmpiei dimprejur, iar lacul de acumulare în oră de seară reflecta lumina soarelui direct spre noi.

Turnul îţi oferă o panoramă care merită o oră de ocol dacă eşti în zonă!

Turnul lui Ovidiu a fost turn de observare, alarmare şi luptă medieval, construit pe acelaşi loc unde exista un turn roman.

Din istoria militară a Evului Mediu ştim că pe căile strategice de comunicaţie se contruiau, la fiecare jumătate de oră de mers, turnuri de observare şi semnalizare. Pentru o rezistenţă sporită, în punctele dominante din teren aceste turnuri erau construite din piatră sau cărămidă (Mehadia, Bocşa, Ciacova, Vârşeţ).

Turnul de la Ruieni este una dintre cele minim 7 locaţii cu legende despre moartea sau traseul spre locul de exil al lui Ovidiu. Realitatea pare să fie puţin diferită, iar cea mai plauzibilă teorie ar fi că numele turnului nu e legată de traseul lui Ovidiu, şi nici de moarte lui, ci de o posibilă greşeală de scriere a numelui oraşului Tomis în limba maghiară (Tomisvár/Tomiswar – Tomis, adică Constanţa de azi; Temeswar – Timişoara). Adevăratul loc de sfârşit al geniului antic se pare că este Tomis (Constanţa).

Probabil că cea mai pertinentă explicaţie se bazează pe confuzia dintre denumirile oraşelor Timişoara şi Constanţa, anticul Tomis, care se poate foarte uşor crea în limba maghiară. Într-o etnografie editată de Academia Ungariei, Pál Hunfalvy atrăgea atenţia asupra faptului că locul de exil al vestitului poet a fost scris şi rostit ca Tomisvár – cetatea Tomis, devenită ulterior, prin transformarea numelui turcesc Küsztendze, bine cunoscuta Constanţa. Mai mult decât atât, într-o ediţie vieneză a lui Pfeffel – Akurate Landkarte (harta precisă), cu alte cuvinte un gen de atlas geografic al sfârşitului de secol XVIII, pe o gravură de aramă apar Golfo di Tomiswar şi oraşul Tomiswar. Denumirea Tomiswar – stabileşte Hunfalvy – a cauzat toate aceste erori, l-au confundat cu Temeswar – Timişoara, adică cu “Banatul Timişean”. În plus, în scrierile vechi numele oraşului nostru se găseşte scris în diferite forme, în 1551 figurând chiar ca Tomoschwar, pe lângă cetate curgând Tomisch (Timişul), foarte apropiat aşadar de Tomiswar.
Să mai spunem, pentru amuzament, că în ediţia a II?a a lexiconului de conversaţie a lui Brockhaus se poate citi despre Ovidiu că ar fi fost exilat la Tomis, “în Moesia de jos, actualul Banat Timişean”.

Sursa: http://www.agenda.ro/news/news/5574/senzational-1.html

După alungarea sa la Tomis (Constanţa de astăzi), Ovidiu îşi schimbă stilul de scris, operele prinzând gustul amar al exilului: “Tristele” şi “Ponticele”.

Pe piatra de mormânt Ovidiu îşi compune un text cu nuanţe ironice, sub forma unei scrisori pentru soţia sa:

“Hic ego qui iaceo tenerorum lusor amorum
Ingenio perii, Naso poeta meo.
At tibi qui transis, ne sit grave quisquis amasti,
Dicere: Nasonis molliter ossa cubent”.

În traducere liberă de Theodor Naum:

“Sub astă piatră zace Ovidiu, cântăreţul
Iubirilor gingaşe, răpus de-al său talent,
O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată,
Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin”.

Mai multe despre Ovidiu puteţi citi aici, aici, sau în limba engleză aici.

S-ar putea să îţi placă şi:

2 Responses la “Turnul lui Ovidiu”

  1. cucu adrian viorel

    2 ianuarie 2010 la 15:51

    am stat in colonia de la ruieni si sincer cunosc zona foarte bine pt ca desim aveam putin ani stiu toate cotloanele,de la campul narciselor de langa zervesti pana la padurile din jurul turnului,am mers pe fundul barajului pescuind pe vechea albie a sebesului care tyrecea chiar prin acesta,am fost la cascada de pe sebes care este in apropiere de fosta moara pe apa in aval,este o adevarata placere sa mergi pe malurile sebesului vegetatia este luxurianta se cunoaste vca are vegetatie sub mditerniana zona.daca ar exploata cineva turistic zona ar fii un om bogat.zona este super ai ce vedea si nu cred ca reusesti sa parcurgi numai cararile intr-o saptamana.e superba zona

  2. Constanţa, Tomis după două milenii | Drum liber - Vezi România cu alţi ochi

    13 martie 2010 la 07:52

    [...] (9-17 d.Hr.) poetul roman Ovidiu, şi tot acolo artistul şi-a găsit sfârşitul. Conexiuni: Turnul lui Ovidiu este în Caraş-Severin, lângă [...]

Adaugă un comentariu