Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

La 2 km de localitatea Turnu Ruieni vei găsi Turnul lui Ovidiu, un loc cu legende milenare și punct de observație militar.

Unde? Pe dealul Turnului, la 2 kilometri în afara satului Turnu Ruieni, Caraș Severin, Banat. Este evident faptul că de la denumirea acestui turn a fost preluat și numele comunei, Turnu Ruieni.

Update 28 iulie 2015: fiindcă unii dintre dumneavoastră nu v-ați descurcat să găsiți Turnul lui Ovidiu, am adăugat la sfârșitul articolului și coordonatele GPS pentru Turnul lui Ovidiu.

Turnul lui Ovidiu
Turnul lui Ovidiu

Plecând din Caransebeș se ajunge la Turnu Ruieni, iar de acolo mai aveți cam 2 kilometri până vă apropiați de turn. Când am mers eu, lipseau indicatoarele și am găsit locația cu ajutorul sătenilor care ne-au îndrumat. Mașina o veți parca la cateva sute de metri de turn, de acolo mersul pe jos fiind singura metoda de a vă apropia.

Coordonatele GPS sunt sfinte…

Știu că cel puțin un cititor nu a găsit turnul, așa că adaug aici și coordonatele GPS ale Turnului lui Ovidiu și câteva informații suplimentare pentru a găsi mai ușor donjonul: Coordonate GPS – 45.3946954N,22.3487051E.
Important: aveți grijă cu rutarea Google Maps, la ultima mea vizită, mă ruta aiurea, pe altă latură a dealului (mă ducea pe latura dreaptă). Ar trebui să ocoliți cumva prin stânga turnul (indicații relative, față de cum ați vedea turnul, de jos), apoi veți trece pe jos un deal mai mic, pe drum de țară prea rău pentru a putea fi parcurs cu mașina). Veți trece pe jos și pe lângă un turn-releu de telefonie GSM, dacă îl vedeți e clar că și donjonul este aproape.

Peisajul este superb, mai ales pe asfințit sau răsărit, nu degeaba străbunii noștri au ales acest loc pentru un turn de observare. Locul oferă o priveliște deosebită asupra întregii zone a Caransebeșului și câmpiei dimprejur, iar lacul de acumulare, în oră de seară, reflectă lumina soarelui direct spre noi.

Turnul îți oferă o panoramă care merită o oră de ocol dacă ești în zonă!

Turnul lui Ovidiu a fost turn de observare, alarmare și luptă medieval, construit pe același loc unde exista un turn roman.

Din istoria militară a Evului Mediu știm că pe căile strategice de comunicație se contruiau, la fiecare jumătate de oră de mers, turnuri de observare și semnalizare. Pentru o rezistență sporită, în punctele dominante din teren aceste turnuri erau construite din piatră sau cărămidă (Mehadia, Bocșa, Ciacova, Vârșeț).

Turnul de la Ruieni este una dintre cele minim 7 locații cu legende despre moartea sau traseul spre locul de exil al lui Ovidiu. Realitatea pare să fie puțin diferită, iar cea mai plauzibilă teorie ar fi că numele turnului nu e legată de traseul lui Ovidiu, și nici de moarte lui, ci de o posibilă greșeală de scriere a numelui orașului Tomis în limba maghiară (Tomisvár/Tomiswar – Tomis, adică Constanța de azi; Temeswar – Timișoara). Adevăratul loc de sfârșit al geniului antic este Tomis (Constanța).

Probabil că cea mai pertinentă explicație se bazează pe confuzia dintre denumirile orașelor Timișoara și Constanța (anticul Tomis), confuzie care se poate crea foarte ușor în limba maghiară. Într-o etnografie editată de Academia Ungariei, Pál Hunfalvy atrăgea atenția asupra faptului că locul de exil al vestitului poet a fost scris și rostit ca Tomisvár – cetatea Tomis, devenită ulterior, prin transformarea numelui turcesc Kösztendze, bine cunoscuta Constanța. Mai mult decât atât, într-o ediție vieneză a lui Pfeffel – Akurate Landkarte (harta precisă), cu alte cuvinte un gen de atlas geografic al sfârșitului de secol XVIII, pe o gravură de aramă apar Golfo di Tomiswar și orașul Tomiswar. Denumirea Tomiswar – stabilește Hunfalvy – a cauzat toate aceste erori, l-au confundat cu Temeswar (Timișoara), adică cu „Banatul Timișean”. În plus, în scrierile vechi numele orașului nostru se găsește scris în diferite forme, în 1551 figurând chiar ca Tomoschwar, pe lângă cetate curgând Tomisch (Timișul), foarte apropiat așadar de Tomiswar.
Să mai spunem, pentru amuzament, că în ediția a II-a a lexiconului de conversație a lui Brockhaus se poate citi despre Ovidiu că ar fi fost exilat la Tomis, „în Moesia de jos, actualul Banat Timișean”.

Sursa: http://www.agenda.ro/news/news/5574/senzational-1.html

După alungarea sa la Tomis (Constanța de astăzi), Ovidiu își schimbă stilul de scris, operele prinzând gustul amar al exilului: „Tristele” și „Ponticele”.

Pe piatra de mormânt, Ovidiu își compune un text cu nuanțe ironice, sub forma unei scrisori pentru soția sa:

„Hic ego qui iaceo tenerorum lusor amorum
Ingenio perii, Naso poeta meo.
At tibi qui transis, ne sit grave quisquis amasti,
Dicere: Nasonis molliter ossa cubent”.

În traducere liberă de Theodor Naum:

„Sub astă piatră zace Ovidiu, cântărețul
Iubirilor gingașe, răpus de-al său talent,
O, tu, ce treci pe-aice, dac-ai iubit vreodată,
Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin”.

Mai multe despre Ovidiu puteți citi aici, sau în limba engleză aici.


Arată și altora
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •   
  •   
  •   
  •  
  •  
  •  
  •  

Dacă ți-a plăcut, dă-ne like la pagina de Facebook, în căsuța de mai jos! Iar pe pagina de Fb, bifează opțiunea "Follow/Urmărește", să fii sigur(ă) că vei primi tot ce vrem să arătăm lumii. :)
Cuvinte cheie: , , .Articol scris de Florin Arjocu (fondator): vezi detalii despre autor.

4 gânduri despre “Turnul lui Ovidiu – legende antice lângă Caransebeș

  1. am stat in colonia de la ruieni si sincer cunosc zona foarte bine pt ca desim aveam putin ani stiu toate cotloanele,de la campul narciselor de langa zervesti pana la padurile din jurul turnului,am mers pe fundul barajului pescuind pe vechea albie a sebesului care tyrecea chiar prin acesta,am fost la cascada de pe sebes care este in apropiere de fosta moara pe apa in aval,este o adevarata placere sa mergi pe malurile sebesului vegetatia este luxurianta se cunoaste vca are vegetatie sub mditerniana zona.daca ar exploata cineva turistic zona ar fii un om bogat.zona este super ai ce vedea si nu cred ca reusesti sa parcurgi numai cararile intr-o saptamana.e superba zona

    Răspunde
  2. Pingback: Constanța, Tomis după două milenii | Drum liber - Vezi România cu alți ochi

  3. Noi am fost astazi, iar „Gollum” ne-a urmarit si pe noi, spunandu-ne ca exista „precious” aur la turn. E tot acolo si dupa 3 ani, doar a mai crescut. Nu stie saracul ca a ajuns vedeta pe internet si l-am lasat cu dilema drumului spre China.

    Răspunde
    • Trebuie să ai grijă, dacă umblatul prin lume devine ca inelul „precious”, va da dependență și nu te mai poți lăsă de călătorit ;)

      Răspunde
  4. Noi am incercat sambata asta sa ajungem la turn si am esuat lamentabil. Nu am gasit nici un localnic sa ne indrume… In prima faza, de la iesirea din sat am facut un drum luuung luuuung prin padure, dincolo de mina, etc… Dupa ce am fortat masinuta prin padure alegand la noroc intersectiile, am renuntat. Am revenit spre sat si am vazut o intersectie la stanga, pe langa o casa… Am incercat pe acolo, dar am renuntat pentru ca drumul era prea rau. Macar pentru linistea mea sufleteasca, puteti sa imi spuneti pe unde era drumul cel bun? :)

    Răspunde

Spune-ți părerea!

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong> 

necesar